VIDEO | Demonstrație INCDM: Stridia japoneză aclimatizată în Marea Neagră, de la experiment la farfurie

Proiectul-pilot al biologilor marini de la INCDM Grigore Antipa, prezentat investitorilor interesați să dezvolte ferme de stridii pentru comercializare.

Publicat de Adina Sîrbu, 17 decembrie 2025, 15:36

Specialiștii Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța au reușit să aclimatizeze stridia japoneză în Marea Neagră, grație unui experiment de acvacultură ce s-a dovedit un succes.

În mai puțin de cinci luni, puietul de stridii a ajuns la dimensiunile necesare pentru a fi comercializat. Cercetătorii spun că stridiile crescute în Marea Neagră sunt mai gustoase, pentru că salinitatea este mai scăzută.

Experimentul biologilor marini este prezentat investitorilor interesați să dezvolte crescătorii de stridii pentru comercializare.

Cercetător dr. Victor Niță:

Stridiile japoneze au fost aduse, experimental, la Institutul de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța la dimensiuni mici și cultivate într-o fermă-pilot din Marea Neagră, pentru a vedea dacă se pot adapta condițiilor de la noi.

Cercetător științific Magda Nenciu:

Cercetătorul dr. Victor Niță a declarat că stridiile au ajuns la dimensiunea propice consumului în doar câteva luni, iar investitorii care doresc să cultive midii pot adăuga și o cultură de stridii, deoarece nu este nevoie de altă tehnologie.

Prima fermă a fost amplasată, în octombrie 2024, în apele Mării Negre. Circa 1.000 de stridii, aclimatizate în laboratoarele din Italia, au fost aduse la Constanța și au fost poziționate la trei kilometri în largul Mării Negre. Stridiile, împărțite în 4 cuști, au fost scufundate în diverse zone.

Experimentul de cultivare a stridiei japoneze în mare deschisă s-a dovedit un succes, astfel că avem toate șansele să mâncăm stridii, dar și alte specii de pești, precum lavracul și păstrăvul, obținute în ferme de acvacultură de pe litoralul românesc.

Redactor: Cecilia Pătrăhău

Experiment de succes la INCDM Constanța: Păstravul curcubeu, adaptat în Marea Neagră

Mortalitate zero, creștere accelerată și carne de calitate superioară: păstrăvul curcubeu se adaptează foarte bine în mediul marin românesc.

Publicat de Adina Sîrbu, 5 octombrie 2025, 14:03

Cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța câștigă pariul aclimatizării păstrăvului curcubeu în Marea Neagră.

Sub conducerea dr. Victor Niță, șef Departament Resurse Marine Vii, și a dr. Magda Nenciu, echipa de cercetare a înregistrat succese notabile în adaptarea și creșterea unor specii de pești, precum lavracul, dorada și păstrăvul curcubeu, dar și a unor moluște cu valoare comercială, precum stridia japoneză sau midiile, direct în apele sărate ale Mării Negre.

Într-un context marcat de interesul tot mai mare al operatorilor economici pentru dezvoltarea acvaculturii marine la litoralul românesc, cercetătorii de la INCDM anunță rezultate remarcabile în aclimatizarea păstrăvului curcubeu (Oncorhynchus mykiss) în apa Mării Negre.

„Cercetarea noastră a vizat o mai bună înțelegere a factorilor limitativi pentru creșterea păstrăvului curcubeu în apa Mării Negre”, explică echipa de acvacultură a INCDM, într-un raport recent.

Experimentul a fost realizat în sistemul recirculant marin (RAS) al institutului, unde, în noiembrie 2024, au fost transferate loturi de puiet cu o biomasă medie de doar 35 de grame, provenite de la Păstrăvăria Valea Stânii Zăganu.

Rezultate spectaculoase: fără stres, fără mortalitate

În pofida schimbării bruște a salinității (de la apă dulce la 15‰) și a diferenței de temperatură (de la 10°C la 15°C), „toți indivizii au înotat și s-au hrănit normal, neprezentând semne de stres”. Mai mult, cercetătorii au înregistrat „mortalitate zero, atât la transferul brusc din apa dulce în apa marină, cât şi pe întreaga perioadă monitorizată”.

Sistemul RAS modern a permis un control optim al parametrilor de mediu. Salinitatea s-a menținut între 14–16‰, considerată ideală pentru o creștere susținută, iar valorile oxigenului dizolvat (65% saturabilitate medie) și ale pH-ului au fost „bune pentru acvacultura păstrăvului-curcubeu”.

Creștere de peste 40 ori a biomasei și carne de calitate superioară

După un an de monitorizare, păstrăvii și-au multiplicat biomasa inițială de peste 40 ori, atingând greutăți medii de 1.600 de grame – „valori excelente”, potrivit cercetătorilor. Singura afecțiune observată a fost „water belly”, o boală specifică salmonidelor crescute în apă sărată, care a fost gestionată cu succes prin oprirea temporară a hrănirii.

Un alt rezultat notabil este culoarea cărnii: „Furajul administrat, îmbogățit cu betacaroteni naturali (astaxantină), a contribuit, alături de salinitate, la creșterea calității cărnii prin procesul de <somonare>”, exemplarele prezentând o nuanță roz intens, care le crește atractivitatea comercială.”

Colaborare cu mediul privat

Cercetările recente subliniază potențialul enorm al Mării Negre în domeniul acvaculturii, iar echipa de specialiști a INCDM anunță că va continua colaborarea cu mediul privat, prin oferirea de informaţii de specialitate şi prin noi experimente, creând astfel noi perspective de dezvoltare durabilă a acvaculturii marine în România și oportunități comerciale în domeniul piscicol.

„Munca noastră de cercetare nu este doar academică. Aceasta pune bazele unei industrii locale puternice și sustenabile, capabile să ofere produse proaspete, de calitate superioară și să contribuie la securitatea alimentară a României”, transmit reprezentanții INCDM.

• CITEȘTE ȘI:  Specii noi, adaptate la condițiile Mării Negre: dorada, păstrăvul curcubeu, lavracul și stridia

AUDIO | Stridiile japoneze din Marea Neagră, la un pas de farfurie

Încă un experiment realizat cu succes de către cercetătorii INCDM „Grigore Antipa” Constanța.

Publicat de Adina Sîrbu, 20 iulie 2025, 17:14

Cum românii au prins gustul fructelor de mare prin vacanțele exotice, este de interes pentru ei să afle că pot mânca si acasă stridii japoneze.

Acestea au fost aduse, experimental, la Institutul de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța, la dimensiuni mici și cultivate într-o fermă-pilot din Marea Neagră, pentru a vedea dacă se pot adapta condițiilor de la noi.

Cercetătorul dr. Victor Niță ne-a declarat că stridiile au ajuns la dimensiunea propice consumului în doar câteva luni, iar investitorii care doresc să cultive midii pot adăuga și o cultură de stridii, deoarece nu este nevoie de altă tehnologie.

CITEȘTE ȘI: Vongolele italiene, scoici de mare interes comercial, testate în premieră de specialiștii INCDM în Marea Neagră

Redactor: Cecilia Pătrăhău

AUDIO | Anul viitor, vom mânca păstrăvi, midii și stridii din Marea Neagră

Cercetătorii INCDM continuă cu succes aclimatizarea păstrăvului și bibanului de mare, precum și cultivarea stridiei japoneze și a midiilor în mare deschisă.

Publicat de Adina Sîrbu, 3 februarie 2025, 15:34

Au fost adjudecate 10 din cele 28 de suprafețe de luciu de apă din Marea Neagră scoase la licitație de Apele Române. Acestea se întind de la Gura Portiței până la Vama Veche. Un agent economic din Prahova a închiriat patru sectoare și e posibil ca anul viitor, de Paști, să mâncăm păstrăv crescut în Marea Neagră. Alți agenți economici vor cultiva midii și stridii.

Experimentul de cultivare a stridiei japoneze în mare deschisă continuă cu succes, iar rezultatele privind aclimatizarea lavracului sunt mai mult decât încurajatoare ne-a declarat cercetătorul marin Victor Niță, de la  Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța:

Redactor: Cecilia Pătrăhău