Tuberculoza (cunoscută și drept TBC) rămâne una dintre cele mai vechi și mai persistente boli infecțioase ale omenirii.
Deși medicina modernă a făcut pași importanți în prevenirea, diagnosticarea și tratarea acestei afecțiuni, tuberculoza continuă să reprezinte o provocare majoră pentru sănătatea publică, inclusiv în România.
Pentru a înțelege mai bine realitatea din spatele cifrelor, metodele actuale de prevenție și importanța depistării precoce, la emisiunea “Dialoguri la zi”, Mihaela Andrei o are invitată pe dr. Elena Danteș, medic primar pneumofiziolog, șef de secție în cadrul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie.
Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei (TBC) este marcată anual la 24 martie, pentru a crește gradul de conștientizare asupra epidemiei globale de tuberculoză și pentru a transmite în spațiul public informații privind prevenția și tratamentul acesteia.
Data a fost aleasă de Uniunea Internațională Împotriva Tuberculozei și reprezintă descoperirea tuberculozei de către bacteriologul german Robert Koch, în anul 1882, fapt ce a deschis calea spre diagnosticarea și vindecarea tuberculozei.
A fost recunoscută oficial în 1995, când Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Fundația Regală Olandeză Împotriva Tuberculozei au organizat un eveniment de amploare în Haga, potrivit www.who.int.
Tuberculoza, una dintre cele mai infecțioase boli din lume, este cauzată de bacterii care afectează cel mai adesea plămânii. Se răspândește prin aer atunci când persoanele cu TBC tușesc, strănută sau scuipă. Din cauza acestei afecțiuni mor zilnic peste 4.100 de oameni, iar aproape 28.000 o dobândesc. Numărul deceselor din cauza tuberculozei a crescut în 2020, pentru prima dată în peste un deceniu, în contextul pandemiei de COVID-19.
În 2023, boala era prezentă în toate țările și la toate grupele de vârstă, estimările arătând că 10,9 milioane de oameni s-au îmbolnăvit în întreaga lume, dintre care 6 milioane erau bărbați, 3,6 milioane femei și 1,3 milioane copii, arată sursa amintită.
Deși continuă să devasteze milioane de oameni la nivel global, având consecințe grave asupra sănătății, dar și sociale și economice, tuberculoza poate fi prevenită și vindecată. Eforturile globale de combatere a tuberculozei au salvat aproximativ 79 de milioane de vieți începând cu anul 2000. Cu toate acestea, reducerile drastice și bruște ale finanțării globale a sănătății amenință să inverseze aceste câștiguri. Creșterea rezistenței la medicamente, în special în Europa, și conflictele în curs din Orientul Mijlociu, Africa și Europa de Est exacerbează și mai mult situația celor mai vulnerabili.
Tema Zilei mondiale de luptă împotriva tuberculozei 2026 este ‘Da! Putem pune capăt tuberculozei!”. Această temă reprezintă un apel îndrăzneț la acțiune și un mesaj de speranță, susținând că este posibil să schimbăm cursul epidemiei de tuberculoză, chiar și într-un mediu global dificil. Cu o conducere decisivă la nivel de țară, investiții interne și internaționale sporite, adoptarea rapidă a noilor recomandări și inovații ale OMS, acțiuni accelerate și o colaborare multisectorială puternică, eradicarea tuberculozei nu este doar o aspirație, ci este realizabilă, arată www.who.int.
Și în țara noastră tuberculoza constituie o problemă prioritară de sănătate publică. Cea mai importantă unitate medicală din România cu specializare în depistarea și tratarea bolilor pulmonare, inclusiv tuberculoză, este Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București. Prin intermediul acestuia, Ministerul Sănătății a derulat (martie 2018 – decembrie 2023) cel mai amplu proiect de depistare precoce – screening, diagnostic și tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente, intitulat ‘Organizarea de programe de depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente’, program care a beneficiat de cofinanțare din fonduri europene nerambursabile în valoare de peste 60 de milioane lei, potrivit https://screeningtb.ro/.
Proiectul a fost axat pe prevenirea, screeningul și diagnosticul tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente, la persoane selectate din grupuri vulnerabile: din comunități rurale; fără adăpost; cu dependențe de alcool, droguri sau alte substanțe toxice; private de libertate sau aflate sub control judiciar. Astfel, caravane mobile de radiologie și analize conexe pentru depistarea precoce a tuberculozei au circulat în toate cele 41 de județele țării, fiind evaluate aproape 100.000 de persoane: 84.503 persoane din zonele rurale ale României cu acces dificil sau deficitar la servicii medicale; 6.794 de persoane private de libertate sau în arest preventiv din sistemul național de penitenciare; 1.627 de persoane fără adăpost din București; 1.114 consumatori de droguri injectabile din București.
Incidența identificată a fost de 250,83 de cazuri la suta de mii de persoane. Rata cea mai mare de incidență a fost înregistrată la populația fără adăpost – 1113,76 la suta de mii de locuitori, urmată de persoane care utilizează droguri injectabile – 576,37 la suta de mii de locuitori. Evaluarea acestor categorii de persoane a fost realizată exclusiv pentru regiunea București – Ilfov. În ceea ce privește repartiția pe regiuni a tuberculozei, cel mai mare număr de cazuri a fost depistat în Regiunea Nord-Est, în vreme ce Regiunile Centru și Vest au înregistrat cele mai puține cazuri, potrivit https://screeningtb.ro/.
Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei (TBC) este marcată la 24 martie, în fiecare an, pentru a atrage atenția asupra cauzelor acestei boli și pentru a transmite informații referitoare la prevenția și tratamentul acesteia.
Data a fost aleasă de Uniunea Internațională Împotriva Tuberculozei și reprezintă ziua în care, în anul 1882, bacteriologul german Robert Koch a informat oficial comunitatea științifică internațională că a descoperit bacilul TBC, fapt ce a deschis calea spre diagnosticarea și vindecarea tuberculozei.
A fost recunoscută oficial în 1995, când Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Fundația Regală Olandeză Împotriva Tuberculozei au organizat un eveniment de amploare în Haga.
Tuberculoza, una dintre cele mai infecțioase boli din lume, este cauzată de bacterii care afectează cel mai adesea plămânii. Se răspândește prin aer atunci când persoanele cu TBC tușesc, strănută sau scuipă. Din cauza acestei afecțiuni mor zilnic peste 4.100 de oameni, iar aproape 28.000 o dobândesc. Numărul deceselor din cauza tuberculozei a crescut în 2020, pentru prima dată în peste un deceniu, în contextul pandemiei de COVID-19, potrivit sursei amintite.
În 2023, se estimează că 10,9 milioane de oameni s-au îmbolnăvit în întreaga lume – 6 milioane de bărbați, 3,6 milioane de femei și 1,3 milioane de copii -, boala fiind prezentă în toate țările și la toate grupele de vârstă.
Deși continuă să devasteze milioane de oameni la nivel global, având consecințe grave asupra sănătății, dar și sociale și economice, tuberculoza poate fi prevenită și vindecată. Eforturile globale de combatere a tuberculozei au salvat aproximativ 79 de milioane de vieți începând cu anul 2000. Cu toate acestea, reducerile drastice și bruște ale finanțării globale a sănătății amenință să inverseze aceste câștiguri. Creșterea rezistenței la medicamente, în special în Europa, și conflictele în curs din Orientul Mijlociu, Africa și Europa de Est exacerbează și mai mult situația celor mai vulnerabili.
În 2025, tema Zilei mondiale de luptă împotriva tuberculozei este „Da! Putem pune capăt tuberculozei: Angajament, Investiție, Livrare” (Yes! We Can End TB: Commit, Invest, Deliver), fiind un apel la responsabilitate. Tema din acest an reamintește tuturor șefilor de stat și de guvern care, la Reuniunea la nivel înalt a Națiunilor Unite din 2023, s-au angajat să pună capăt tuberculozei, că sunt necesare acțiuni concrete, finanțare, strategii și politici naționale de investiții pentru a accelera eforturile de a pune capăt tuberculozei până în 2030.
Angajamentele și investițiile, pentru a avea rezultate tangibile de care să beneficieze direct persoanele afectate de TBC, presupun extinderea intervențiilor, identificarea activă a cazurilor, diagnosticul precoce și precis, extinderea tratamentului preventiv și îngrijirea de înaltă calitate. În acest sens, implicarea comunităților, a societății civile și colaborarea multisectorială sunt esențiale, iar OMS se angajează să lucreze cu toți donatorii, partenerii și țările afectate pentru a atenua impactul reducerilor de finanțare și pentru a găsi soluții inovatoare.
Tuberculoza constituie o problemă prioritară de sănătate publică și în țara noastră. Cea mai importantă unitate medicală din România cu specializare în depistarea și tratarea bolilor pulmonare, inclusiv tuberculoză, este Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București. Prin intermediul acestuia, Ministerul Sănătății a derulat (martie 2018 – decembrie 2023) cel mai amplu proiect de depistare precoce – screening, diagnostic și tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente, intitulat „Organizarea de programe de depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente”, program ce a beneficiat de cofinanțare din fonduri europene nerambursabile în valoare de peste 60 de milioane lei, potrivit https://screeningtb.ro/.
Proiectul a fost axat pe prevenirea, screeningul și diagnosticul tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente, la persoane selectate din grupuri vulnerabile: din comunități rurale; fără adăpost; cu dependențe de alcool, droguri sau alte substanțe toxice; private de libertate sau aflate sub control judiciar.
Astfel, caravane mobile de radiologie și analize conexe pentru depistarea precoce a tuberculozei au circulat în toate cele 41 de județele țării, fiind evaluate aproape 100.000 de persoane: 84.503 persoane din zonele rurale ale României cu acces dificil sau deficitar la servicii medicale; 6.794 de persoane private de libertate sau în arest preventiv din sistemul național de penitenciare; 1.627 de persoane fără adăpost din București; 1.114 consumatori de droguri injectabile din București.
Incidența identificată a fost de 250,83 de cazuri la suta de mii de persoane. Rata cea mai mare de incidență a fost înregistrată la populația fără adăpost – 1113,76 la suta de mii de locuitori, urmată de persoane care utilizează droguri injectabile – 576,37 la suta de mii de locuitori. Evaluarea acestor categorii de persoane a fost realizată exclusiv pentru regiunea București – Ilfov. În ceea ce privește repartiția pe regiuni a tuberculozei, cel mai mare număr de cazuri a fost depistat în Regiunea Nord-Est, în vreme ce Regiunile Centru și Vest au înregistrat cele mai puține cazuri.
Institutul de Pneumofiziologie Marius Nasta București organizează pe 24 martie 2025, la ora 11.00, o conferință de presă dedicată Zilei mondiale de luptă împotriva tuberculozei.
O parte dintre elevii Colegiului Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” din Constanța, acolo unde, înainte de vacanță, a fost descoperit un focar de tuberculoză, vor face cursuri online.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Forțelor Navale, lt. Alexandru Turturică, cei aproximativ 500 de elevi ai colegiului revin eșalonat la cursuri, pentru a putea fi testați și triați epidemiologic.
Ieri s-au întors la colegiu elevii de clasa a XII-a, astăzi, cei de a XI-a, iar mâine, cei din clasele a IX-a.
Adolescenții din clasele a X-a, unde au fost înregistrate cazurile de tuberculoză, își vor desfășura cursurile online în această săptămână.
Vestea bună este că nu au fost înregistrate noi cazuri, ba chiar unul dintre cele 5 semnalate inițial a fost infirmat. Este vorba despre cazul unui elev internat la un spital din București, unde investigațiile suplimentare au dovedit că nu are tuberculoză.
CONSTANȚA: Cei 5 elevi de la Colegiul Militar „Alexandru Ioan Cuza” bolnavi de tuberculoză sunt internați în spitale
Conducerea colegiului și autoritățile sanitare urmează să decidă dacă, de luni, elevii vor reveni la cursuri în format fizic sau online.
Foto: Ilustrativă
Publicat de Adina Sîrbu,
26 februarie 2025, 12:01 / actualizat: 26 februarie 2025, 16:14
A crescut numărul elevilor de la Colegiul Militar Național „Alexandru Ioan Cuza” din Constanța confirmați cu tuberculoză. Direcția de Sănătate Publică din Constanța a anunțat că, ieri, a mai fost diagnosticat un elev, pe lângă cei patru deja confirmați.
Astăzi, într-un comunicat al purtătorului de cuvânt al Forțelor Navale Române, locotenent Alexandru Turturică, se precizează că în cadrul Colegiului Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” Constanța, au fost confirmate 5 cazuri pozitive de tuberculoză pulmonară în rândul elevilor. Cei cinci elevi confirmați cu tuberculoză au fost luați în evidența dispensarelor TBC din Iași și Constanța.
Primul caz a fost depistat în luna ianuarie și imediat au fost luate toate măsurile necesare pentru tratarea elevului și limitarea răspândirii infecției în rândul instituției. Elevul confirmat a fost internat la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Iași, unde se află în prezent.
În urma unei anchete epidemiologice efectuată la nivelul colegiului de către Policlinica TBC Constanța, au fost confirmate încă patru cazuri de tuberculoză. Acești elevi au fost internați la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Palazu Mare și București.
Din momentul depistării primului caz de TBC, conducerea colegiului a efectuat o serie de dezinfecții ale tuturor spațiilor de dormit, claselor și locului de servire a mesei, indiferent dacă acestea au fost sau nu folosite de elevii depistați pozitiv.
Luni, 24 februarie, o echipă de la DSP Constanța a fost prezentă la sediul colegiului și a efectuat dezinfecție la toate sălile de clasă, la sala de mese, grupurile sanitare și spațiile comune adiacente, bibliotecă și la centrul de documentare și informare.
Marți, 25 februarie, reprezentanții DSP au revenit pentru a dezinfecta și toate spațiile de odihnă și spațiile adiacente din interiorul pavilioanelor destinate cazării. Tot în cursul acestei vacanțe se va efectua și dezinfecția tuturor celorlalte spații în care își desfășoară activitatea întregul personal al colegiului.
Toate măsurile sanitare au fost luate sub coordonarea Direcției Medicale a Ministerului Apărării Naționale (MApN) și a structurii epidemiologice din cadrul Spitalului Militar Constanța.
Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” monitorizează constant starea de sănătate a elevilor internați în spitalele de specialitate și continuă colaborarea cu autoritățile sanitare pentru a asigura un mediu sigur pentru întregul personal al colegiului.
De asemenea, conducerea colegiului și autoritățile sanitare analizează situația și urmează să decidă dacă, luni, elevii vor reveni la cursuri în format fizic sau online, a mai transmis purtătorul de cuvânt al FNR.
Marea Neagră, gazdă minunată pentru căluți de mare, calcani, delfini, rândunici de mare și crabi. Imagini inedite cu această bogăție marină, surprinse de cunoscutul scafandru constănțean Pascale Roibu
Căluți de mare, delicați și timizi, calcani, rândunici de mare, meduze, crabi, dar și delfini sunt prietenii subacvatici pe care turiștii i-ar...
Parteneriatul STOP TB România, împreună cu autoritățile locale și județene, marchează astăzi Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei.
Cu toate progresele înregistrate în ultimii 20 de ani, România încă este pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul cazurilor noi de TBC. Iar în ultimii anii de pandemie, pacienții cu tuberculoză au avut de suferit, pentru că principala luptă a fost cea împotriva COVID.
Au fost diagnosticate mai puține cazuri, dar în forme mai grave, spune dr. Ariadna Petronela Fildan, directorul medical al Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Constanța: Pe perioada pandemiei incidența tuberculozei a fost în scădere, o falsă scădere, deci prin nedepistare. Acum, din 2022, observăm o ușoară tendință de creștere din nou a ratei de incidență a tuberculozei. Dacă în anul 2019, primul an pre-pandemic, în Constanța aveam în jur de 550 de cazuri de tuberculoză, din care 28 erau copii, în 2022 am avut în jur de 360-370 de cazuri de tuberculoză și 7 cazuri de copii. Deci incidența la nivelul județului Constanța este undeva de 54 la suta de mii de locuitori. Suntem cam la mijlocul clasamentului național. Sunt mai puține cazuri, într-adevăr, însă, cazurile care ajung în spital sunt de cele mai multe ori mai severe față de ce vedeam înainte de pandemie. Adică e clar faptul că sunt pacienți care au stat destul de mult timp acasă și uneori ajung în stadii extrem de severe la spital.
Redactor: În județul Constanța ați mai întâlnit focare de tuberculoză?
Dr. Ariadna Petronela Fildan: Nu. Focarele intradomiciliare nu se raportează ca focare. Ceea ce se raportează în statistici sunt focarele de la nivelul instituțiilor sau școlilor.
Redactor: Care sunt simptomele care ar trebui să ne îngrijoreze? Când ar trebui o persoană să se gândească la tuberculoză?
Dr. Ariadna Petronela Fildan: În principal tusea este cea care aduce pacienții la medic. O tuse persistentă, care durează undeva peste 3 săptămâni. Pe lângă tuse ar mai fi simptomele generale de oboseală, lipsa poftei de mâncare, scădere în greutate, febră sau subfebrilități, transpirații ș.a.m.d.
Astăzi, 24 martie, Constanța se alătură județelor care marchează astăzi, Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei, iar 6 obiective vor fi iluminate în roșu, culoarea simbol a luptei împotriva tuberculozei: Farul Genovez, clădirile Consiliului Județean și Centrului Educativ „Jean Constantin”, Podul “Sfânta Maria” din Cernavodă, Podul rutier de peste Canalul Dunăre – Marea Neagră și Parcul „Nicolae Bălcescu” din Medgidia.
Șase clădiri sau obiective reprezentative din județul Constanța vor fi iluminate, mâine, în roșu, culoarea simbol a luptei împotriva tuberculozei.
În acest mod, Parteneriatul STOP TB România, cu sprijinul autorităților locale și județene, marchează Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei. În municipiul Constanța, vor fi iluminate în roșu Farul Genovez, Consiliului Județean și Centrul Multifuncțional Educativ „Jean Constantin”, în Cernavodă, podul „Sfânta Maria”, iar în Medgidia – podul rutier de peste Canalul Dunăre-Marea Neagră și parcul „Nicolae Bălcescu”.
Societatea de Transport CT BUS S.A. Constanța și Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” se vor implica prin proiectarea, în sistemele proprii, a materialelor video de comunicare şi informare din cadrul campaniei de informare și conștientizare derulate de Parteneriatul STOP TB România.
Sloganul campaniei este #RespirăSănătos și înseamnă prevenire, identificarea simptomelor relevante, diagnosticare în cel mai scurt timp şi tratament corect, continuu şi de calitate, până la vindecare. Cu toate progresele înregistrate în ultimii 20 de ani, România încă este pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cazuri noi și recidive de tuberculoză înregistrate anual. Parteneriatul StopTB România este format din organizaţii neguvernamentale şi organizaţii studenţeşti care promovează drepturile omului şi drepturile persoanelor la risc sau afectate de tuberculoză şi/sau HIV/SIDA în România.
Reporter – Cătălina Radu / redactor online – Daniel Țăndăreanu
Acțiunea de depistare activă a tuberculozei este coordonată la nivel central de Ministerul Sănătății, prin Unitatea de Planificare și implementare de politici ale Programului ROU-T-MOH “Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”, iar la nivel județean de direcțiile de sănătate publică (DSP).
Primăria Comunei Cumpăna în colaborare cu Direcția de Sănătate Publică Constanța organizează o acțiune de testare gratuită având ca scop identificarea precoce a cazurilor de tuberculoză.
Locuitorii comunei Cumpana, cu vârsta de peste 18 ani, care sunt interesați de un control pulmonar GRATUIT, sunt așteptați în data de 13 februarie 2023, la Centrul Socio-Medical din localitate (Șoseaua Constanței nr.117) în intervalul orar 09:00 – 14:00 unde o echipă de specialiști sunt gata să vină în ajutorul acestora cu un diagnostic corect.
Acțiunea are ca scop identificarea precoce a cazurilor posibile de tuberculoză (TB) și direcționarea lor cu prioritate către programul național de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei (PNPSCT), pentru realizarea diagnosticului de certitudine și asigurarea tratamentului adecvat.
Tuberculoza poate afecta pe oricine, indiferent de statutul social. Medicii atrag atenția că pacienții nu ar trebui discriminați, ci sprijiniți să își ducă tratamentul până la capăt. În caz contrar poate apărea tuberculoza rezistentă la tratament, care se vindecă mult mai greu și cu costuri extrem de mari. Pneumologii spun că medicamentele unui singur pacient cu tuberculoză multidrog rezistentă costă cât toate medicamentele pentru ceilalți bolnavi din județ. Câți pacienți cu tuberculoză rezistentă la tratament sunt în Constanța și ce probleme au apărut din cauza pandemiei, aflăm de la medicii pneumologi Elena Dumitrache și Elena Danteș, de la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța.
La prima vedere, numărul pacienţilor cu tuberculoză rezistentă la tratament pare mic, dar cheltuielile cu astfel de cazuri sunt imense, spune coordonatorul Programului Naţional de Tuberculoză din judeţul Constanţa, dr. Elena Dumitrache.
“Astăzi, în judeţ, în momentul de faţă, sunt în tratament 12 pacienţi. 12 pacienţi – 6 primesc tratament în dispensarul TBC, iar 6 sunt internaţi în alte spitale. Tuberculoza multidrug-rezistentă este o mare problemă de sănătate pentru că asta implică costuri foarte mari de tratament. Tuberculoza se tratează timp îndelungat cu multe medicamente foarte scumpe”, spune dr. Elena Dumitrache.
Aţi vorbit de costuri. Care sunt costurile pentru un pacient cu tuberculoză multidrug-rezistentă?
“Medicamentele sunt foarte scumpe. Ca să vă faceţi o idee, de exemplu, medicaţia pentru 3 luni pentru un singur pacient multidrug- rezistent, numai pentru două dintre medicamente, costă cât toată medicaţia pentru tuberculoza care nu este multidrug-rezistentă”, a declarat dr. Elena Dumitrache.
Specialiştii spun că un singur medicament costă peste 20.000 de lei-trimestru pentru un pacient. Numărul celor diagnosticaţi cu tuberculoză a scăzut în perioada pandemiei, dar medicii spun că sunt cazuri mai grave. Profesorul Universitar Dr. Elena Danteș, de la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța se aşteaptă la o creştere a numărului de îmbolnăviri.
“Constanţa se înscrie ca un judeţ care încă are tuberculoză cu o incidenţă de 35% la mia de locuitori, cu o scădere evidentă după cei doi ani de pandemie. Este adevărat că în timpul pandemiei a fost un pic mai greu pentru că nu am avut paturi destinate pentru patologia tuberculoasă şi am suferit din acest motiv, pentru că tot spitalul a fost ocupat de pacienţi de COVID şi atunci ne-am confruntat, în ultima perioadă, cu cazuri de tuberculoză cu forme extrem de grave, extinse, care necesită spitalizare mai îndelungată şi care, probabil, vor rămâne cu sechele importante. De asemenea, am observat că aderenţa pacienţilor e un pic mai scăzută la tratament şi încercăm ca pe fiecare caz în parte să ne luptăm şi să îl vindecăm. Un bolnav, odată depistat cu formă extinsă, este clar că este un bolnav care a diseminat mult în populaţie, care a infectat alte persoane şi nu ştim care va fi reversul medaliei pentru descoperire tardivă, posibil să ne trezim cu o creştere a incidenţei în următorii 5-10 ani”, spune dr. Elena Danteș.
Cât de importantă este implicarea comunităţii, cât de important e ca un pacient cu tuberculoză să-şi urmeze tratamentul?
“Întotdeauna am spus că e bine să nu denigrăm pacientul cu tuberculoză pentru că este o boală infecto-contagiosă pe care poate să o facă absolut oricine, pentru că microbul se transmite pe cale aeriană şi în condiţii de imunitate scăzută, de stres, de anumite boli care pot fi asociate, această boală poate să apară. Rolul familiei, al societăţii, şi al cadrelor medicale este extraordinar de important, pentru că doar un pacient susţinut din toate punctele de vedere, atât ,medical, farmacologic, cât şi din punct de vedere social, poate să aibă success la final de tratament antituberculos”, a mai precizat dr. Elena Danteș.
Cât durează tratamentul pentru tuberculoză?
“Pentru un caz nou care este cu sensibilitate păstrată durează 6 luni de zile. Lucrurile se schimbă pentru un caz cu multidrog-rezistenţă, unde tratamentul durează 18 luni de la negativarea în spută. E un tratament de 2 ani, cu multe medicamente, cu multe efecte adverse, unde, dacă nu eşti lângă pacient, poţi să-l pierzi foarte uşor”, spune dr. Elena Danteș.
Medicii spun că persoanele care au o tuse persistentă mai mut de 3 săptămâni, dificultăţi de respiraţie, scad în greutate şi au stări de oboseală, ar trebui să meargă la specialist.
În fiecare an, aproximativ 13.000 de români sunt diagnosticați cu tuberculoză, țara noastră fiind pe primul loc în Europa la numărul de cazuri. Asociația pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă a lansat, astăzi, la Constanța, proiectul “Comunitate implicată – comunitate sănătoasă”, care își propune crearea unui mecanism de suport comunitar pentru bolnavii de TBC și persoanele la risc de îmbolnăvire.
Numărul cazurilor de tuberculoză a scăzut după cei doi ani de pandemie, dar specialiștii cred că este vorba despre o reducere artificială cauzată de accesul dificil la asistență medicală. Prof. univ. dr. Elena Danteș, de la Spitalul de Pneumoftiziologie Constanța, spune că sunt forme mai grave de boală, iar pacienții au nevoie de mai mult sprijin pentru a duce tratamentul la capăt.
Potrivit Asociației pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă, filiala Constanța, proiectul Comunitate implicată – Comunitate sănătoasă va fi derulat în zece localități din județ. Primele în care va ajunge sunt Adamclisi, Băneasa, Cuza Vodă și cartierul constănțean Palas.
Numărul deceselor provocate de tuberculoză a crescut pentru prima dată în Europa după două decenii, ca urmare a întârzierii sau a lipsei de diagnosticare, determinate de blocarea serviciilor sanitare din cauza pandemiei de coronavirus, a avertizat joi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), relatează EFE.
Regiunea europeană a OMS – care include 53 de ţări, între care Rusia şi fostele republici sovietice – a raportat 21.000 de decese de tuberculoză în 2020, în creştere cu 5 % faţă de anul precedent, în timp ce în ţările din Uniunea Europeană (UE) şi Spaţiul Economic European (EEE) creşterea a fost de 6,7 % (3.800 de decese).
Numărul cazurilor noi de tuberculoză a înregistrat totuşi o scădere uşoară, „accentuată probabil de pandemia de COVID-19, care a obstrucţionat detectarea şi notificarea” cazurilor, se arată în raportul elaborat de OMS şi de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC).
Astfel, în întreaga regiune s-au înregistrat peste 160.000 de cazuri, mai puţin cu 35 % la sută, iar în regiunea UE/EEE, aproximativ 33.000 de cazuri, (mai puţin cu 44 % media anuală).
„Tuberculoza rămâne una dintre bolile infecţioase cu cea mai mare mortalitate din lume, a doua după COVID-19, iar tuberculoza rezistentă la medicamente constituie o mare preocupare”, a avertizat OMS, care consideră necesară „o investiţie urgentă”, mai ales în actualul context al pandemiei.
Directorul OMS-Europa, Hans Kluge, notează într-un comunicat că reducerea numărului de cazuri depăşeşte aşteptările şi ilustrează progresele privind testele şi strategiile de tratament, dar a atras totodată atenţia asupra creşterii numărului de decese provocate de tuberculoză în perioada pandemiei.
„Pentru a asigura un progres continuu, trebuie să avem în vedere abordări inovatoare şi eficiente de diagnosticare şi de tratament al tuberculozei şi al variantelor sale rezistente la medicamente”, a subliniat Kluge de Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei, marcată în data de 24 martie.
Număr record de participanți la caravana pentru depistarea tuberculozei în comuna constănțeană Ostrov! 211 persoane au beneficiat de investigații gratuite în cele trei zile în care caravana Screening TB a Institutului de Pneumoftiziologie “Marius Nasta” din București s-a aflat la Ostrov.
Potrivit Direcției de Sănătate Publică din Constanța, numărul de oameni este cel mai mare înregistrat în cadrul acestui proiect derulat cu fonduri europene. Informarea și mobilizarea populației a fost făcută cu sprijinul asistenților medicali comunitari și autorităților locale din Ostrov.
Următoarea oprire a caravanei va fi în Băneasa, apoi, pe parcursul a două luni și jumătate, se va opri în localitățile Oltina, Aliman, Adamclisi, Cobadin, Chirnogeni, Limanu, 23 August, Topraisar, Ciocârlia, Cumpăna, Agigea, Valul lui Traian, Mircea Vodă, Cuza Vodă, Corbu, Grădina, Pantelimon, Topalu, Saraiu, Gârliciu și Ciobanu.
Persoanele diagnosticate cu tuberculoză vor beneficia de concediu şi de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, până la vindecare, a decis ieri Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.
Potrivit proiectului de lege, persoanele diagnosticate cu această afecţiune au dreptul la îngrijiri medicale de cea mai înaltă calitate, fără discriminare.
Actul normativ mai prevede obligativitatea realizării de examene de screening pentru grupurile de persoane considerate cu risc.
Numărul îmbolnăvirilor de TBC, în creștere îngrijorătoare în județul TULCEA
Publicat de ,
10 iulie 2017, 18:13
Autorităţile tulcene au organizat o caravană de informare a populaţiei cu privire la riscurile TBC. Judeţul Tulcea a înregistrat cea mai mare incidenţă a cazurilor de tuberculoză în primul semestru al anului, potrivit unui raport al Institutului de Pneumoftiziologie ‘Marius Nasta’ Bucureşti.
Caravana a ajuns deja la Niculiţel şi Somova, iar următoarele vizate sunt Frecăţei, Valea Nucarilor şi Greci, spune prefectul judeţului Tulcea, Lucian Furdui, citat de Agerpres.
Cazuri multe de TBC sunt şi în Babadag, iar din acest motiv, autorităţile locale vor înfiinţa acolo un centru TBC. Acesta ar putea funcţiona până la sfârşitul anului, a precizat prefectul.
