TULCEA: Turele de birdwatching și fotografie în Deltă, tot mai căutate

În perioada aceasta, vedetele Deltei sunt pelicanii comuni care sunt în penaj nupțial.

Publicat de Doina Sirbu, 6 mai 2026, 08:40

Numărul turiștilor care au ajuns luna trecută în Delta Dunării pentru a observa păsările și a face fotografii a crescut cu până la 30% față de aceeași perioadă a anului trecut, în ciuda războiului din Ucraina și a mesajelor RO-ALERT.

Situația poate fi considerată paradoxală, dar este explicată prin faptul că Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD) este recunoscută drept una dintre cele mai importante zone avifaunistice, lucru care atrage iubitorii de păsări.

‘Pentru noi, începutul de sezon turistic a fost foarte bun, pentru că suntem axați pe ture de birdwatching și fotografie. A fost mai bine decât anul trecut cu 25-30%, ceea ce pentru luna aprilie a fost o creștere bună. Toată lumea a înțeles că acele drone cad dincolo de graniță, iar faptul că s-a mai întâmplat un accident, nu mai bagă nimeni în seamă. Mesajele RO-ALERT sunt aici. Am avut americani acum, au primit mesajul RO-ALERT, m-au întrebat despre ce e vorba, le-am spus că e prevenție, că asta e legea, iar ei mi-au spus că nici în America nu stau mai bine, așa că n-au fost foarte speriați’, a declarat, pentru AGERPRES, managerul unei agenții de turism, Iliuță Goean.

El a mai spus că pentru perioada aprilie-iunie a înregistrat foarte multe rezervări, locuri libere având pentru perioada verii.

‘Ce s-a întâmplat acum 15-16 ani, când s-a oprit vânătoarea în Deltă, a fost cel mai bun lucru care s-a întâmplat vreodată în această zonă, pentru că acum păsările nu mai sunt panicate la vederea unei bărci. Desigur, există acele nenorociri de bărci rapide, dar păsările sunt mult mai prietenoase. Acum, chiar poți să faci o tură de birdwatching sau de fotografie, pentru că se poate sta la o distanță decentă de păsări, să le observi sau să le fotografiezi’, a afirmat Goean.

În perioada aceasta, vedetele Deltei sunt pelicanii comuni care sunt în penaj nupțial.

‘Nu au mai fost cazuri de bărci care să intre cu viteză în coloniile de pelicani. Foarte mult în scăderea acestui fenomen a ajutat social media, autoritățile au aplicat sancțiuni și acum mai sunt probabil puține. Există un plan de oprire a acestor bărci rapide, dar e aberant, pentru că a fost mutat pentru 2034. Nu știu ce vom mai avea de protejat atunci, dacă se continuă tot așa’, a conchis managerul agenției de turism din rezervație, Iliuță Goean.

Potrivit sursei, în momentul de față, nivelul apei din rezervație este mic, iar această situație afectează în special resursa piscicolă.

‘Acum, apa are un nivel de primăvară destul de mic, pentru că atunci când aveam ierni adevărate, acum se topea zăpada și creștea nivelul apei. Zăpada la noi, la munte, s-a topit din iarnă, iar acum vin foarte puține ape pentru inundație. Deja apa scade și este doar aprilie. În mod normal, în aprilie până la final de mai, apa ar fi trebuit să fie în creștere. Păsările nu sunt foarte afectate de această situație. Peștii sunt afectați în procesul lor de depunere a icrelor, fiindcă acum aveau nevoie de zonele de inundație, unde se încălzește apa repede, eclozează icrele și se dezvoltă alevinii’, a adăugat Goean.

La începutul sezonului turistic, operatorii economici din domeniu cu sedii în unele zone ale județului Tulcea au semnalat numărul tot mai mic de vizitatori pe fondul războiului din Ucraina și al mesajelor RO-ALERT care-i sperie pe turiști, situația diferind însă de la o comunitate la alta, în funcție de distanța până la granița româno-ucraineană.

Delta Dunării, care include suprafețe inclusiv în Ucraina, a fost inclusă în rețeaua internațională a rezervațiilor biosferei în anul 1990, în cadrul Programului ‘Omul și biosfera’ lansat de UNESCO. Un an mai târziu a fost recunoscută ca Zonă umedă de importanță internațională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă – Convenția RAMSAR. Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervației Biosferei Delta Dunării a fost, de asemenea, recunoscută, în decembrie 1991, prin includerea acesteia în Lista Patrimoniului Mondial Cultural și Natural.

Sursă: AGERPRES

TULCEA: Pelicanii creţi s-au întors pe insula Ceaplace

Insula Ceaplace, strict protejată în Rezervaţie, este una dintre cele mai importante zone de reproducere din Europa pentru pelicanii creţi.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 1 februarie 2025, 16:41

Primele 160 de exemplare de pelicani creţi, specie periclitată la nivel mondial, s-au întors zilele acestea pe insula Ceaplace din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD), consolidată recent de inspectorii ecologi ai Administraţiei RBDD, a anunţat vineri instituţia din subordinea Ministerului Mediului pe pagina sa de facebook.

Insula Ceaplace, strict protejată în Rezervaţie, este una dintre cele mai importante zone de reproducere din Europa pentru pelicanii creţi, datorită poziţiei izolate care oferă o excelentă protecţie pentru juvenili şi o întinsă zonă de hrănire pentru adulţi.

‘În fiecare iarnă, insula ce are dimensiuni reduse se deteriorează din cauza acţiunii de eroziune a vântului şi a valurilor, iar cantitatea naturală de stuf existentă în zonă este de multe ori insuficientă pentru numărul mare de păsări ce revin aici an de an. De aceea, şi în acest an, inspectorii ecologi ai Administraţiei RBDD au efectuat o acţiune de consolidare a zonelor de cuibărit de pe insulă, prin transportarea şi aranjarea a 450 de maldări de stuf şi un balot mare de stuf presat, pentru a oferi păsărilor materialul de construcţie suplimentar necesar noilor cuiburi’, se arată în sursa amintită.

Potrivit acesteia, insula este monitorizată continuu şi până în prezent au fost observate primele 160 de exemplare de pelican creţ sosite în colonie.

‘Pe insulă sunt vizibile deja 101 cuiburi aflate în diferite faze de construcţie şi în unele dintre ele sunt deja depuse ouă. Prin suplimentarea materialelor de construcţie a cuiburilor şi prin acţiunile de amenajare Insula Ceaplace este pregătită şi anul acesta să-şi primească oaspeţii’, se mai specifică în postarea Administraţiei RBDD.

Maldării de stuf amplasaţi de inspectorii ecologi ai Administraţiei RBDD înlocuiesc platforma din lemn pe care aceştia au amplasat-o în perioada 2006-2008, împreună cu Societatea Ornitologică Română (SOR), în cadrul proiectului ‘Salvaţi Pelecanus Crispus în Delta Dunării’, derulat în parteneriat cu Societatea Regală pentru Protecţia Păsărilor din Marea Britanie.

‘Din păcate, platforma respectivă, fiind din lemn, mai ales în condiţii de apă uşor sărată, condiţii de vânt şi iarnă cu gheaţă din zona lagunară, nu a avut viaţă prea lungă. La momentul acela, platforma a ajutat prin creşterea suprafeţei de cuibărit pentru pelicani, dar nu a durat decât câţiva ani, din păcate. Ea s-a deteriorat în întregime şi sperăm ca pe viitor să găsim soluţii împreună cu Administraţia RBDD pentru o consolidare temeinică a insulei, pentru a oferi condiţii bune de cuibărit pentru specie’, a precizat pentru AGERPRES biologul din cadrul SOR Sebastian Bugariu.

Potrivit Administraţiei RBDD, dacă pelicanii comuni cuibăresc într-un efectiv impresionant în această zonă a Europei, colonia de la Roşca – Buhaiova fiind din ce în ce mai extinsă în ultimii ani, numărând circa 19.000 exemplare, în cazul pelicanilor creţi efectivul din RBDD este mult mai mic, de circa 500 exemplare, specia fiind periclitată la nivel mondial şi inclusă în categoria ‘Vulnerabil’ pe Lista Roşie IUCN (Uniunea internaţională pentru conservarea naturii – n.red.).

Sursa – Agerpres

Uciderea cormoranilor din Deltă nu va duce la creșterea resursei piscicole, dar va afecta populația de pelicani

Publicat de Adina Sîrbu, 10 iunie 2023, 14:43

Deși cercetătorii susțin că sacrificarea păsărilor ihtiofage nu va avea ca rezultat creşterea resursei piscicole,  pescarii şi autorităţile din Delta Dunării apreciază actul normativ în baza căruia cormoranii din amenajările piscicole private vor putea fi extraşi controlat.

Mihai Marinov, specialist al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării a declarat pentru AGERPRES că reducerea numărului cormoranilor va afecta şi populaţia de pelicani, pasăre simbol a Deltei, pentru care turiştii vizitează Rezervaţia.

”În anii ’70, s-au omorât pelicani mai puţin, dar în schimb cormorani şi alte specii – stârci, egrete, inclusiv specii de păsări care nu mâncau peşte – au fost sacrificate aproape două milioane de exemplare, conform unei anumite lucrări, şi peştele, dimpotrivă, în loc să crească, cum toţi aşteptau, a scăzut şi mai tare. Deci, omorârea păsărilor ihtiofage nu va duce la creşterea resursei piscicole, ci dimpotrivă. Asta spun studiile care se bazează pe date din teren”, a afirmat reprezentantul INCDDD.

Mihai Marinov a amintit că principala cauză a scăderii resursei piscicole este sistematizarea Rezervaţiei, care a presupus transformarea luciului de apă în amenajări stuficole iniţial, apoi în amenajări agricole, schimbările făcute în Deltă de-a lungul timpului afectând resursa acvatică.

”Sunt date care sugerează că omorârea cormoranilor ar afecta probabil foarte mult şi pelicanii comuni, pentru că există o simbioză. Ştie toată lumea că cele două specii pescuiesc împreună, iar fără cormorani pelicanii nu ar mai avea acces la resursă. După cum ştiţi, în Delta Dunării avem zeci şi sute de mii de turişti care vin să vadă aceste păsări, nu altceva. Cine ar veni să vadă o deltă pustiită, fără păsări?” a remarcat cercetătorul Mihai Marinov.

El a atras atenţia că existenţa cormoranilor este o dovadă a faptului că în Deltă există peşte, aşa încât această activitate poate fi declarată una durabilă.

”Prin simpla prezenţă a pelicanilor şi cormoranilor avem dovada că încă există peşte, o dovadă ştiinţifică ce permite desfăşurarea în continuare a pescuitului comercial şi celui sportiv în Delta Dunării. E simplu: avem păsări ihtiofage, avem peşte, înseamnă că nu există nicio dovadă care să permită interzicerea pescuitului în Deltă”, a menţionat cercetătorul INCDDD.

Pescarii şi localnicii cunosc egătura dintre cormorani, pelicani şi peşte.

”Păsările formează un cerc larg în jurul unui banc de peşte, apoi cormoranii intră în apă şi mână  peştele spre centru, iar cercul se restrânge. Pelicanii la suprafaţă bat din aripi şi se duc şi ei spre centru simultan. Când îi îngrămădesc, toţi se reped şi înghit peştele”, a declarat Costel B., din Sulina. El a explicat și de ce sunt nemuțumiți pescarii:  ”Cormoranii iau peştele din plasele pescarilor. Ciocul lor este zimţat şi rup plasele”.

Modificările Legii nr. 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic permit extragerea controlată a cormoranilor din amenajările piscicole private din Deltă şi complexul Razim-Sinoe, tot anul, în baza unei cote de recoltă, în condiţiile în care în Rezervaţie nu este permisă vânătoarea. Schimbările legislative vor intra în vigoare după promulgarea legii şi sunt aşteptate de pescari.

”În ultimii ani, cormoranii s-au înmulţit, au fost găsiţi în talienele pescarilor, ceea ce înseamnă că peştele din zona respectivă e ori mâncat, ori speriat. Aceste păsări pot cauza foarte mult prin distrugerea plaselor şi alungarea peştelui din zona respectivă. S-au înmulţit atât de mult şi în zona de lac, şi în zona de mare. Practic, oriunde ai arunca unealta de pescuit regăseşti cormorani. Orice măsură care vine în sprijinul limitării numărului de cormorani e binevenită”, a declarat preşedintele Asociaţiei Goloviţa din complexul Razim-Sinoe, Cătălin Balaban.

Proprietarii de incinte piscicole din Deltă susţin că pagubele provocate de cormorani ajung şi la 80% din producţia anuală, potrivit guvernatorului Rezervaţiei, Gabriel Marinov.

”În cazul amenajărilor piscicole, cormoranul reprezintă unul dintre principalii factori de pierderi materiale, iar lucrul acesta impietează în cascadă asupra altor elemente, inclusiv cele de mediu. O presiune mare în ceea ce priveşte pescuitul în apele naturale nu poate fi decât dăunătoare ecosistemului. Sunt 539 de pensiuni cu peste 12.000 de paturi. Vă daţi seama că şi cererea de peşte e una însemnată”, a afirmat guvernatorul.

El a atras atenţia asupra faptului că extragerea controlată a cormoranilor din Rezervaţie va avea un traseu similar cu cel al extragerii controlate a şacalilor din Deltă.

”Această legislaţie nu face referire la apele naturale, ci doar la piscicultură şi acvacultură.  (…) Extragerea controlată presupune o cotă, un număr de exemplare alocate, care are la bază un studiu care propune ministerului (Mediului – n.r.) numărul de exemplare ce trebuie extrase, iar pentru a se ajunge la acest moment trebuie să existe dovezi clare şi indubitabile cu privire la pagubele pe care le provoacă aceste animale”.

Potrivit INCDDD, în Rezervaţie, trăiesc trei specii:  cormoranul mic, specie strict protejată  – aici se află aproape 60% din populaţia mondială,  cormoranul mare şi cormoranul moţat, această ultimă specie fiind foarte rară. Anul trecut, în Deltă au fost număraţi circa 40.000 – 50.000 de cormorani, respectiv aproximativ 10.000 de perechi.

AGERPRES/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: pixabay.com

INTERVIU | Păsările din Deltă, protejate prin proiectul european “LIFE, Danube Free Sky”, derulat de ARBDD

Publicat de Adina Sîrbu, 28 aprilie 2023, 16:27

FOTO: Delta Dunării după topirea sloiurilor și apariția primelor semne de primăvară

Publicat de Arantxa Catană, 12 martie 2018, 14:45

Păsările călătoare se întorc acasă, pe pământul veșnic tânăr? Florile lui martie au apărut în grădini, dar și în Pădurea Letea? Despre toate acestea aflăm de la locuitorii din zonă.

Este oficial, iarna și-a ascuns toți colții de ger și de ninsoare și în inima Deltei! Locuitorii din Sulina s-au bucurat în acest weekend de temperaturi de primăvără. Peisajul este sublim, ne spune bibliotecara orașului Ilinca Mihăilă.

„Astăzi e zi de primăvară, e chiar primăvară! Nu e doar o geană, e toată privirea soarelui, străzile sunt fără zăpadă. Dunărea a fost grozavă, ea nu a înghețat, nu și-a ieșit din matcă, anul ăsta a fost prietena noastră. Se dezmorțește, revine totul la viață cu bucurie. Toată lumea se pregătește deja, cei care au pensiuni încep să-și facă toate calculele pentru sejurul de Paște”, ne-a mărturisit bibliotecara Ilinca Mihăilă.

Și berzele au început să se întorcă, rând pe rând, acasă, pe pământul Deltei, ne spune ghidul turistic Lucian Pamfil , sau Căpitanul Nemo, cum îl alintă prietenii.

„Berzele s-au întors deja, am și văzut câteva, în rest mai așteptăm, mai așteptăm, pelicani avem”, a precizat ghidul turistic Lucian Pamfil.

Cât despre florile din pădurea Letea, ele se vor deschide abia sub mângâierea primăverii târzii, este de părere Căpitanul Nemo.

„Cu pădurea trebuie să mai așteptăm până înverzește, natura este încă moartă, dar sunt semne bune de primăvară!”, a declarat Căpitanul Nemo.

Și fotograful Liviu Simioncencu, artistul din Sulina, a declarat pentru Radio Constanța că a imortalizat în cadrele sale primele semne de primăvară. Printre ele și pelicanii mofturoși, aflați în căutare de pește, foarte aproape de zona atelierul său de fotografie.

„Pe lângă cormorani în fața atelierului am văzut și pelicani mai mulți, de obicei erau peste Dunăre, la malul celălalt, i-am observat în fața atelierului ceea ce m-a mirat foarte mult”, a precizat fotograful Liviu Simioncencu.

Locuitorii din Sulina spun că fiecare perioadă a anului are farmecul ei, dar dintre toate, luna mai este cea mai spectactuloasa și potrivită pentru incursiuni în cotloanele neștiute ale Deltei. Atunci temperaturile sunt ideale, iar peisajele de vis.

Redactor: Silvia Pascale

Foto: Liviu Simioncencu

TULCEA/FOTO: Specialiștii ARBDD au evaluat efectivele de pelicani

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 9 mai 2017, 10:12

În perioada 6 – 7 mai 2017, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a desfășurat o serie de acțiuni de evaluare a efectivelor de pelicani creți și pelicani comuni de pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării (RBDD).

Această acțiune s-a desfășurat în colaborare cu Societatea Ornitologică Română și reprezintă al doilea Recensământ Internațional în Sud – Estul Europei al speciilor de pelicani, coordonat de către Society for the Protection of Prespa (Grecia).

Numărătoarea efectivă s-a realizat cu specialiștii instituției noastre acoperind un număr mare de lacuri și zone umede din RBDD și zona costieră a Mării Negre, pentru a obține date cât mai exacte asupra prezenței exemplarelor din cele două specii de pelicani. Observaţiile au fost efectuate în: complexul Matiţa-Merhei, Lacul Fortuna, Lacul Isac, Lacul Gorgova, golful Musura, meleaua Sf. Gheorghe, Lacul Dranov-golful Holbina, Lacul Sinoie. De asemenea, reprezentanții ARBDD împreună cu alți specialişti au efectuat survolarea zonelor greu accesibile sau inaccesibile în care se află colonii de pelicani, precum Roşca-Buhaiova şi Lac Lejai. Aceste zboruri s-au făcut utilizând un avion uşor (achiziţionat în cadrul proiectului LIFE „Salvaţi pelicanul creţ” implementat în perioada 2005-2009) pentru a obține o imagine cât mai fidelă asupra populațiilor de pelicani din aceste zone.

Scopul recensământui coordonat la nivel internațional este de a obține, sincronizat, date numerice cu privire la populațiile de pelicani creţi (Pelecanus crispus) și pelicani comuni (Pelecanus onocrotalus), atât la adulți și estimarea perechilor cuibăritoare, cât și a numărului de păsări imature, necuibăritoare. Obținerea acestor date este foarte importantă pentru a afla proporția dintre adulți și exemplarele necuibăritoare în cazul ambelor specii. Țările participante în acest an sunt: Grecia, Albania, Muntenegru, Turcia, Bulgaria și România.

SAMSUNG CSC

SAMSUNG CSC

SAMSUNG CSC

SAMSUNG CSC

Autorităţile iau măsuri pentru a preveni extinderea gripei aviare

Publicat de Bogdan Comșa, 31 martie 2015, 19:58

Autorităţile din judeţelele Constanţa şi Tulcea sunt în continuare în alerta.

Focarul de gripă aviară apărut în Rezervaţia Biosfera Delta Dunării, pe insula Ceaplace, lacul Sinoe, în apropierea localităţii Mihai Viteazul din judeţul Constanţa, care a fost confirmat, este atent monitorizat.

Având în vedere că au mai apărut trei decese în rândul coloniei de pelicani creţi aflaţi pe insulă, chiar dacă aceasta este izolată de comunitate, există un pericol conex, pescăruşii care ajung pe insulă pot mânca puii de pelican sau ouăle şi apoi pot duce boala în gospodăriile din zonă.

Din acest motiv, inspectorii sanitar-veterinari din Constanţa au luat măsuri suplimentare de siguranţă în zonă.

Analizele de laborator au confirmat: GRIPA AVIARĂ a revenit în Dobrogea

Publicat de Bogdan Comșa, 27 martie 2015, 19:32

Prefectul judeţului Tulcea, Marin Bădiţă, a declarat vineri după-amiaza pentru Radio Constanţa că analizele de laaborator, efectuate de Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală din Bucureşti, confirmă existenţa virusului gripei aviare la pelicanii morţi, descoperiţi pe lacul Sinoe.

La sediul Instituţiei Prefectului s-a întrunit Unitatea Locală de Decizie din cadrul Centrului de Combatere a Bolilor.

Prefectul de Tulcea ne-a declarat că au fost instituite o zonă de protecţie pe o rază de 3 kilometri şi una de supraveghere, pe o rază de 10 kilometri din jurul focarului.

Totodată, au fost puse în alertă asociaţiile de pescari din zonă, iar populaţia a fost sfătuită să îşi monitorizeze cu atenţie efectivele de păsări.

Până în prezent au fost identificate 108 cazuri de deces la specia pelican creţ, în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Specialiştii spun că, faţă de gripa obişnuită, virusul gripei aviare se răspândeşte cu greutate, însă, în multe cazuri, este fatal.

Populaţia trebuie să evite contactul cu păsările moarte, sau care par bolnave şi să se prezinte la medic la primele semne de gripă.

Autorităţile din Constanţa şi Tulcea se pregătesc, din nou, să lupte cu gripa aviară

Publicat de Bogdan Comșa, 27 martie 2015, 17:26

Prefectura judeţului Tulcea a luat primele măsuri după ce mai mulţi pelicani ar fi murit de gripă aviară în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, la graniţa judeţelor Tulcea şi Constanţa.

La sediul Instituţiei Prefectului s-a întrunit Unitatea Locală de Decizie din cadrul Centrului de Combatere a Bolilor.

Până în prezent au fost identificate 108 cazuri în zona Insulei Ceaplace din Lacul Sinoe, lângă localitatea Mihai Viteazu, însă departe de casele oamenilor.

Ca urmare, ANSVSA a dispus stabilirea zonei de protecţie (pe o rază de 3 kilometri) şi a zonei de supraveghere (pe o rază de 10 kilometri) din jurul focarului, care, în acest caz, nu includ nicio zonă locuită.

De asemenea, va fi intensificată şi colaborareacu autorităţile locale, cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltarea Delta Dunării, Administraţia Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării, Asociaţia Ornitologică Română, dar şi cu Asociaţia Vănătorilor şi Pescarilor din România.

Chiar dacă boala a fost depistată într-o zonă izolată, mlăştinoasă, aflată la limita dintre judeţele Tulcea şi Constanţa, evoluţia situaţiei este permanent monitorizată de serviciile veterinare, pentru a împiedica răspândirea bolii către efectivele de păsări domestice.

Pelicanii găsiţi morţi – în total, 102 – au fost incineraţi la o societate din Agigea.
În urma analizelor efectuate s-a identificat genomul virusului aviar, o contraprobă fiind transmisă şi Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală din Bucureşti.

Şi DSV Constanta efectuează la această oră analize pe probele prelevate de la păsările moarte, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Prefecturii Constanţa, Monica Jucan.