Creveții Palaemon adspersus, adaptați în laboratorul INCDM „Grigore Antipa”, sunt pregătiți pentru reproducere artificială

Un nu experiment derulat de cercetătorii dr. Victor Niță și dr. Magda Nenciu în laboratorul de acvacultură.

Publicat de Adina Sîrbu, 3 mai 2026, 16:42

Maternitatea marină a Institutului Național de Cercetare‑Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” are noi locatari: creveții din specia Palaemon adspersus, colectați de specialiști din mediul natural și adaptați cu succes în laboratorul de acvacultură.

După perioada de acomodare, exemplarele sunt acum pregătite pentru reproducere indusă artificial.

Creveții reprezintă o sursă valoroasă de proteine complete, esențiale pentru regenerarea țesuturilor, și furnizează acizi grași omega‑3, recunoscuți pentru rolul lor în menținerea sănătății cardiovasculare. De aceea, obținerea unor cantități semnificative din surse controlate și sigure poate avea impact atât în industria farmaceutică, cât și în consumul alimentar, unde creveții sunt apreciați în rețete variate, de la preparate simple la gastronomii rafinate.

Cercetătorii INCDM dr. Victor Niță și dr. Magda Nenciu testează în perioada următoare tehnologii moderne de creștere intensivă, metode de reproducere repetată și parametrii limitativi ai speciei, pentru a oferi celor interesați toate datele necesare pentru dezvoltarea unei acvaculturi sustenabile la Marea Neagră.

Cele mai noi date privind dinamica pe termen lung a comunităților de copepode (crustacee foarte mici) de-a lungul coastei românești a Mării Negre, pe baza unui set extins de date ce acoperă aproape șase decenii (1956–2015), au fost făcute publice în luna martie.

Recent, cei doi specialiști au prezentat și un studiu științific privind relansarea acvaculturii de stridii (Magallana gigas) pe litoralul românesc, realizat în premieră pentru România.

Sub conducerea dr. Victor Niță, șef Departament Resurse Marine Vii, și a dr. Magda Nenciu, echipa de cercetare a înregistrat succese notabile în adaptarea și creșterea unor specii de pești, precum lavracul, dorada și păstrăvul curcubeu, dar și a unor moluște cu valoare comercială, precum stridia japoneză sau midiile, direct în apele sărate ale Mării Negre.

Totodată, prin proiectul EX-AQUA Institutul urmărește să poziționeze regiunea Mării Negre pe harta acvaculturii marine și a culturilor de alge, dar și să transforme INCDM într-un centru de excelență în acvacultura durabilă a algelor marine.

Vezi și:

Experiment de succes la INCDM Constanța: Păstravul curcubeu, adaptat în Marea Neagră

Studiu: Condiții favorabile pentru relansarea acvaculturii de stridii în România

INCDM „Grigore Antipa” a inaugurat un nou laborator pentru testarea tehnologiilor de creștere a algelor marine

Sursă și foto: INCDM

Specii noi, adaptate la condițiile Mării Negre: dorada, păstrăvul curcubeu, lavracul și stridia

Cercetările recente subliniază potențialul enorm al Mării Negre pentru dezvoltarea sustenabilă a acvaculturii și pentru noi oportunități comerciale în sectorul piscicol.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 iulie 2025, 16:10 / actualizat: 5 octombrie 2025, 14:01

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” (INCDM) anunță rezultate excepționale obținute în cadrul activităților de cercetare privind acvacultură marină, consolidând poziția institutului ca punct de referință în acest domeniu.

Cercetările recente subliniază potențialul enorm al Mării Negre pentru dezvoltarea sustenabilă a acvaculturii și pentru noi oportunități comerciale în sectorul piscicol.

Sub conducerea dr. Victor Niță, șef Departament Resurse Marine Vii, și a dr. Magda Nenciu, echipa de cercetare a înregistrat succese notabile în adaptareași creșterea unor specii de pești și moluște cu valoare comercială, direct în apele Mării Negre.

Potrivit Institutului, adaptarea reprezintă procesul prin care o specie de organism viu, obișnuită cu un anumit mediu, este adaptată treptat la condițiile unui mediu nou. În cazul nostru, este vorba despre adaptarea speciilor de pești și moluște din Marea Mediterană sau Adriatică, ori din ape dulci, la specificul apei Mării Negre (salinitate, temperatură, compoziție chimică etc.). Succesul aclimatizării este esențial pentru viabilitatea fermelor de acvacultură și pentru a asigura o producție sănătoasă și profitabilă.

Specii cu potențial comercial, adaptate cu succes la condițiile Mării Negre

Dorada (Sparus aurata)

Două sute de juvenili proveniți din Marea Adriatică au fost transferați și crescuți în apă din Marea Neagră, înregistrând o rată de supraviețuire de 100%. Aceștia au atins o biomasă medie de peste 500 de grame în doar 10 luni. Studiile sugerează că dorada este pretabilă pentru creștere în sezonul cald, cu potențial comercial ridicat și posibilitatea de rotație sezonieră cu păstrăvul pentru optimizarea utilizării facilităților.

Lavracul (Dicentrarchus labrax)

Două sute de juvenili din Marea Mediterană, transferați și crescuți în Marea Neagră, au avut de asemenea o supraviețuire de 100%, depășind 350 de grame în 10 luni. Spre deosebire de doradă, lavracul tolerează și temperaturile scăzute, deschizând perspective pentru o producție extinsă pe parcursul anului.

Păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss)

O sută de juvenili, proveniți dintr-un râu de munte (Cheia, Prahova), au fost adaptați și crescuți în Marea Neagră, demonstrând o creștere de până la 2,5 ori mai rapidă comparativ cu mediul de apă dulce. După procesul de somonare, aceștia au atins peste 1 kg în doar 7 luni. Acest rezultat remarcabil subliniază potențialul enorm pentru producția de păstrăv de dimensiuni mari, ce are calități similare somonului, pentru piața locală și nu numai.

Midii (Mytillus galloprovincialis)

INCDM ”Grigore Antipa” a oferit suport științific esențial pentru înființarea primei ferme de midii în ape clasificate microbiologic, contribuind activ la procesul de alocare a zonelor destinate acvaculturii la Marea Neagră. Dezvoltarea acvaculturii de midii reprezintă o oportunitate comercială importantă, având în vedere cererea crescândă pentru fructe de mare proaspete.

Stridii (Magallana gigas)

Stridia japoneză este testată cu succes în diverse variante de cuști. Exemplarele aduse din Veneția au depășit 35 de grame în 7 luni, iar raportul carne/cochilie a atins chiar și 30%, semnificativ mai mult decât media obținută în alte mări.

Un pas important este proiectarea, realizarea și lansarea primei instalații de cercetare în acvacultură marină din România, un sistem long-line de 50 de metri amplasat în Baia Mamaia, pe izobata de 14 metri.

Succesul în creșterea stridiilor deschide noi perspective pentru o nișă de piață de lux, cu un potențial economic considerabil.

„Aceste rezultate spectaculoase demonstrează nu doar viabilitatea, ci și potențialul foarte mare al acvaculturii marine în Marea Neagră,” a declarat Dr. Victor Niță, Șef Departament Resurse Marine Vii la INCDM „Grigore Antipa”. Suntem martorii unor creșteri remarcabile ale speciilor testate, în special la păstrăvul curcubeu și stridii, care depășesc chiar și performanțele înregistrate în mediile lor de origine sau în alte regiuni. Munca noastră de cercetare nu este doar academică. Aceasta pune bazele unei industrii locale puternice și sustenabile, capabile să ofere produse proaspete, de calitate superioară și să contribuie la securitatea alimentară a României. Suntem deosebit de încântați de succesul instalației noastre de cercetare long-line, care ne permite să continuăm experimentele la o scară relevantă”, a declarat Dr. Victor Niță, Șef Departament Resurse Marine Vii la INCDM „Grigore Antipa”.

Creștere excelentă a păstrăvului-curcubeu în sistem recirculant cu apă din Marea Neagră

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa".

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 27 mai 2025, 19:01

În decurs de 6 luni (noiembrie-mai), exemplarele de păstrăv din Laboratorul de Acvacultură al INCDM au atins biomase ce depășesc 1 kg, plecând de la o greutate de 30-40 g a puietului transferat din ferma de munte (creștere medie cu peste 2.000%!), informează specialiștii biologi.

Pe durata experimentului nu s-au înregistrat mortalități, iar furajul administrat, îmbogățit cu betacaroteni naturali, va contribui, alături de salinitate, la creșterea calității cărnii prin procesul de „somonare“.

Experimentul va continua, în vederea atingerii unei talii cât mai mari, și va urma în curând o testare organoleptică, precum şi analiza comparativă a biochimiei cărnii, mai anunță INCDM.

AUDIO | Anul viitor, vom mânca păstrăvi, midii și stridii din Marea Neagră

Cercetătorii INCDM continuă cu succes aclimatizarea păstrăvului și bibanului de mare, precum și cultivarea stridiei japoneze și a midiilor în mare deschisă.

Publicat de Adina Sîrbu, 3 februarie 2025, 15:34

Au fost adjudecate 10 din cele 28 de suprafețe de luciu de apă din Marea Neagră scoase la licitație de Apele Române. Acestea se întind de la Gura Portiței până la Vama Veche. Un agent economic din Prahova a închiriat patru sectoare și e posibil ca anul viitor, de Paști, să mâncăm păstrăv crescut în Marea Neagră. Alți agenți economici vor cultiva midii și stridii.

Experimentul de cultivare a stridiei japoneze în mare deschisă continuă cu succes, iar rezultatele privind aclimatizarea lavracului sunt mai mult decât încurajatoare ne-a declarat cercetătorul marin Victor Niță, de la  Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța:

Redactor: Cecilia Pătrăhău

Dezastrul ecologic de la Kerci, monitorizat în contextul noului sezon turistic

Măsurile au fost luate având în vedere că litoralul va fi în curând plin de turiști, dar și fiindcă, pentru prima dată, din acest an, vom avea stridii și midii din ferme de acvacultură autohtone.

Publicat de Adina Sîrbu, 21 ianuarie 2025, 18:25

Poluarea masivă cu hidrocarburi din zona Strâmtorii Kerci în urma nauvragiului a două petroliere rusești, produs luna trecută, este atent monitorizată de autoritățile de mediu și cercetători, în contextul apropierii sezonului estival pe litoralul Mării Negre, dar și al fermelor de acvacultură înființate recent.

Astăzi, ministrul Mircea Fechet a participat, alături de specialiști ai ABADL și INCDM, la prelevarea de probe de apă din Marea Neagră, după dezastrul ecologic din decembrie 2024.

„Campania de monitorizare a Mării Negre va dura patru-cinci zile, iar la finele ei vom obține informații privind posibilitatea ca unda de poluare să ajungă în dreptul litoralului românesc”, a spus oficialul de la Mediu.

„Discutăm deja despre sute de delfini morți, despre mii de păsări moarte, despre zeci de kilometri de țărm afectat, în contextul scufundării celor două vase, în strâmtoarea Kerci, un dezastru ecologic. (…) Deși riscul ca unda de poluare să ajungă și pe litoralul românesc este extrem de mic, am solicitat colegilor, atât de la ABA Dobrogea-Litoral, cât și celor de la institutele din Constanța, ca determinarea hidrocarburilor din apa Mării Negre să se facă cu o intensitate mai mare. (…) Mergem pe principiul că e mai bine să fim în alertă decât să avem vreo surpriză care să pună turismul sau starea litoralului românesc în pericol”.

Potrivit ministrului, au fost stabilite secțiuni de monitorizare pentru corpurile de apă costiere (de la linia de bază a țărmului până la o milă marină între Periboina și Vama Veche), corpul de apă tranzitoriu marin (Chilia – Periboina), precum și pentru apele teritoriale (până la 12 mile marine), respectiv 15 secțiuni (transversale) de monitorizare. Aferent acestor secțiuni, s-au stabilit 27 de puncte de prelevare la diverse adâncimi.

Măsurile au fost luate având în vedere că litoralul va fi în curând plin de turiști, dar și fiindcă, pentru prima dată, din acest an, în ţara noastră vor funcţiona ferme piscicole la Marea Neagră, fiind deja atribuite prin concesionare anumite perimetre pentru desfăşurarea acestei activităţi.

Este vorba despre perimetrele marine recent licitate de-a lungul întregului litoral românesc, începând din dreptul lacului Sinoe și până la Vama Veche, unde, în premieră, vom avea pe masă midii și stridii cultivate în ferme românești, precum și pești cu valoare economică ridicată, precum păstrăvul somonat sau lavracul.

Mircea Fechet a spus că aşteaptă cu nerăbdare să mănânce scoici sau peşti „din fermele noastre piscicole din largul Mării Negre, şi nu importat de la mii de kilometri depărtare”:

Potrivit acestuia, discuţia legată de ferme piscicole în largul Mării Negre durează de zeci de ani în ţara noastră, în timp ce în Bulgaria au fost făcute deja astfel de investiţii.

Referitor la problemele pe care le au investitorii în ferme piscicole, legate de dificultatea obţinerii obţinerii autorizaţiilor şi de necesitatea existenţei unei infrastructuri pe plajă, ministrul a spus că vor fi găsite soluţii.

„Eu sunt convins că niciun crescător de midii, de stridii, de doradă, de lavrac sau orice altă specie adaptată la Marea Neagră nu se va plimba cu cutiile cu peşte printre şezlonguri. Sunt convins că vom asigura şi infrastructura necesară, care ar putea să difere în funcţie de tipul de tehnologie, de tipul de fermă piscicolă, însă eu cred că aceste lucruri trebuie făcute pe parcurs”, a mai declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet.