Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a provocat un val de reacții după ce a publicat pe platforma sa, Truth Social, o imagine în care apare reprezentat ca Iisus Hristos.
Postarea, realizată cu ajutorul inteligenței artificiale, îl înfățișează pe Trump într-o ipostază religioasă, aparent vindecând un pacient într-un pat de spital, înconjurat de simboluri americane precum steagul SUA, vulturi și Statuia Libertății.
Imaginea a fost publicată la scurt timp după un atac verbal lansat de Trump la adresa Papa Leon al XIV-lea, pe care l-a criticat pentru pozițiile sale privind criminalitatea și politica externă.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Gestul a fost criticat atât de lideri religioși, cât și de figuri politice, unele voci catalogând imaginea drept blasfematoare. Inclusiv persoane din zona conservatoare au condamnat postarea, considerând-o nepotrivită și ofensatoare.
Deși inițial publicată exclusiv pe Truth Social, imaginea a fost rapid redistribuită pe alte rețele sociale și preluată de presa internațională, devenind virală și alimentând dezbateri aprinse despre limitele discursului politic și utilizarea simbolurilor religioase.
Controversa vine într-un context mai larg în care Trump a fost asociat în mod repetat cu simboluri religioase în discursul public, inclusiv prin declarații ale unor susținători care l-au comparat cu Iisus Hristos.
Miercuri după-amiază, 133 de cardinali cu vârste sub 80 de ani vor intra în Capela Sixtină, împodobită cu fresce pictate de maestrul renascentist Michelangelo, pentru a participa la un conclav secret care va decide cine va fi următorul papă.
Dimineața, toţi cardinalii vor participa la Sfânta Liturghie „pro eligendo Pontifice”. După-amiază, cardinalii electori, care nu au împlinit 80 de ani înainte de ziua decesului pontifului, se îndreaptă într-o procesiune solemnă spre Capela Sixtină, unde vor fi izolaţi de restul lumii până la ieşirea fumului alb şi anunţul „Habemus Papam”, celebra formulă în limba latină pronunţată din balconul bazilicii Sfântul Petru de către cardinalul protodiacon, Dominique Mamberti, pentru a anunţa lumii alegerea noului papă.
La sfârşitul procesiunii din interiorul Capelei Sixtine, fiecare cardinal elector depune jurământul prevăzut în Constituţia Apostolică, prin care se angajează, dacă este ales, să îndeplinească cu credinţă Munus Petrinum (misiunea lui Petru) în calitate de păstor al Bisericii Universale. De asemenea, se angajează să păstreze secretul absolut cu privire la tot ceea ce este legat de alegerea Pontifului Roman.
După depunerea jurământului, maestrul celebrărilor liturgice pontificale, Diego Giovanni Ravelli, proclamă „Extra Omnes”, care înseamnă „Să iasă afară toţi” (cei care nu participă la conclav). Aceasta este formula istorică în limba latină care marchează închiderea Capelei Sixtine.
Toate procedurile de alegere au loc exclusiv în această capelă din Palatul Apostolic al Vaticanului, care rămâne complet închisă până la încheierea procesului de alegere. În acest timp, cardinalii electori trebuie să se abţină de la trimiterea de scrisori sau de la purtarea de conversaţii, inclusiv apeluri telefonice, cu excepţia cazurilor de extremă urgenţă. Aceştia nu au voie să trimită sau să primească mesaje de nici un fel, să primească ziare sau reviste de orice natură sau să urmărească emisiuni de radio sau televiziune.
Secretul votului este păzit cu străşnicie şi toate comuncaţiile cu exteriorul sunt interzise, sub ameninţarea excomunicării. Atât cardinalii, cât și întregul personal jură „secret absolut și perpetuu”. Pentru a se asigura de asta, capela și cele două case de oaspeți sunt verificate riguros pentru microfoane și dispozitive de ascultare, și există bruiaje electronice pentru a bloca semnalele de telefonie și Wi-Fi.
În după-amiaza primei zile, miercuri, are loc o singură sesiune de vot. În zilele următoare, sunt două tururi de scrutin dimineaţa şi două după-amiaza. După numărarea voturilor, toate buletinele de vot sunt arse. Dacă scrutinul a fost neconcludent, un coş de fum poziţionat deasupra Capelei Sixtine emite fum negru. Dacă este ales un Papă, din coşul de fum iese fum alb. Dacă electorii nu ajung la un acord cu privire la un candidat după trei zile de vot, se acordă o pauză de până la o zi pentru rugăciune.
Când unul dintre cardinali va fi ales, acesta va fi întrebat în latină: Accepţi alegerea ta canonică ca Suveran Pontif? (Acceptasne electionem de te canonice factam in Summum Pontificem?), iar în caz afirmativ, va fi întrebat: Cum vrei să fii numit? (Quo nomine vis vocari?), întrebare la care va răspunde cu numele său pontifical.
După acceptare, buletinele de vot sunt arse, astfel încât clasicul fum alb poate fi văzut din Piaţa Sfântul Petru. Cardinalul protodiacon anunţă apoi credincioşilor alegerea şi numele noului Suveran Pontif cu celebra strigare „Habemus Papam”.
La sfârşitul conclavului, noul Suveran Pontif se retrage în aşa-numita „Cameră a lacrimilor”, adică sacristia Capelei Sixtine, unde va îmbrăca pentru prima dată veşmintele papale – pregătite în trei mărimi – cu care se va prezenta mulţimii de credincioşi adunaţi în Piaţa Sfântul Petru, la vederea fumului alb şi la auzul clopotelor care vor răsuna a sărbătoare. Imediat după aceea, noul Papă dă binecuvântarea apostolică Urbi et Orbi din loggia Bazilicii Sfântul Petru.
Rezultatul conclavului este considerat printre cele mai imprevizibile din istorie, fără un favorit dominant.
Consultările de până acum dintre cardinali au creionat un portret al viitorului suveran pontif, care ar trebui să fie un papă implicat, apropiat şi unificator într-o lume dezbinată, fără să existe însă garanţii că va urmări întreaga agendă de reforme a lui Francisc.
Alegerea papei este urmărită cu mare interes în întreaga lume, chiar şi în ţări fără o populaţie catolică numeroasă. Se estimează că există 1,4 miliarde de catolici în întreaga lume.
Președintele SUA și-a atras numeroase critici după ce a publicat o imagine generată cu inteligența artificială în care este înfățișat în veștminte de papă.
Conferința Catolică a Statului New York l-a acuzat pe Donald Trump că batjocorește credința, relatează BBC.
„Nu e nimic inteligent sau amuzant în această imagine, domnule Președinte”, au scris reprezentanții conferinței. „Tocmai ne-am înmormântat iubitul Papă Francisc, iar cardinalii urmează să intre într-un conclav solemn pentru a alege un nou succesor al Sfântului Petru. Nu ne batjocoriți”, au adăugat aceștia pe X.
Imaginea publicată de Donald Trump, vineri noapte, îl înfățișează purtând o rasă albă și o mitră ascuțită, în mod tradițional purtată de episcopi. Poartă o cruce mare la gât și are degetul ridicat, cu o expresie solemnă pe chip.
Postarea online a venit la câteva zile după ce președintele a glumit cu jurnaliștii, spunând: „Mi-ar plăcea să fiu Papă”.
Purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni, a refuzat să comenteze postarea președintelui.
Fost premier italian, stângistul Matteo Renz a condamnat și el postarea lui Donald Trump.
„Aceasta este o imagine care jignește credincioșii, insultă instituțiile și arată că liderul lumii de dreapta se distrează făcând pe bufonul”, a scris el pe X, în italiană.
Casa Albă a respins, însă, orice sugestie că președintele republican ar fi vrut să ironizeze papalitatea.
„Președintele Trump a zburat în Italia pentru a-și aduce un omagiu Papei Francisc și pentru a participa la funeralii, iar el a fost mereu un susținător ferm al catolicilor și al libertății religioase”, a declarat purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt.
Funeralii Papa Francisc – Ultimele pregătiri pentru înmormântarea regretatului pontif
Majoritatea celor 50 de șefi de stat și 10 monarhi care și-au confirmat până acum prezența la funeraliile pontifului, inclusiv președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, urmează să sosească la Roma vineri.
Vaticanul face vineri ultimele pregătiri pentru funeraliile Papei Francisc, care vor avea loc sâmbătă dimineață în Piața Sfântul Petru din Roma, credincioșii și turiștii având la dispoziție o ultimă zi pentru a aduce un ultim omagiu la sicriul deschis, transmite AFP.
Majoritatea celor 50 de șefi de stat și 10 monarhi care și-au confirmat până acum prezența la funeraliile pontifului, inclusiv președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, urmează să sosească la Roma vineri.
Cel puțin 130 de delegații străine vor fi prezente, inclusiv cele ale președintelui argentinian Javier Milei și ale prințului William al Marii Britanii.
”Câteva sute de mii” de persoane vor călători în Orașul Etern, potrivit Protecției Civile din Italia în acest weekend care se preconiza deja a fi unul aglomerat din cauza unei sărbători legale.
Autoritățile italiene și cele ale Vaticanului au luat măsuri stricte de securitate în zona din jurul Bazilicii Sfântul Petru, cu mii de voluntari și forțe de ordine mobilizate, dar și un sistem anti-dronă, lunetiști pe acoperișuri și avioane de vânătoare gata de decolare.
Zeci de mii de persoane au stat deja la coadă ore întregi pentru a-i aduce un ultim omagiu Papei Francisc, al cărui sicriu va fi închis vineri la ora 20:00, în cadrul unei ceremonii la care vor asista cardinalii.
Cardinalul Kevin Farrell, camerlengul responsabil de conducerea Vaticanului până la alegerea unui nou papă, va prezida ”ritul închiderii sicriului”.
Primul papă sud-american al Bisericii Catolice a încetat din viață luni, în a doua zi de Paște, la vârsta de 88 de ani, la mai puțin de o lună după ce a fost externat dintr-un spital din Roma, unde a fost tratat pentru o pneumonie gravă.
”Un Papă pentru turma sa”
Véronique Montes-Coulomb, o turistă din Toulouse, Franța, care aștepta joi să intre în Bazilica Sfântul Petru, a participat la liturghia de Paște, ultima apariție publică a pontifului. ”L-am văzut pe Papă trecând în ‘papamobil’; părea să aibă o stare bună de sănătate și am fost surprinși să aflăm că a murit luni dimineață”, a spus ea.
Papa argentinian, a cărui sănătate se înrăutățise de ceva vreme și căruia medicii îi recomandaseră repaus strict, a sfidat sfaturile acestora și s-a prezentat în fața credincioșilor de Paște, cea mai importantă sărbătoare din calendarul catolic.
Mesaje de condoleanțe au venit din întreaga lume pentru regretatul papă, un energic reformator care i-a susținut pe cei mai nevoiași și marginalizați de societate în cei 12 ani în care a fost liderul celor aproximativ 1,4 miliarde de catolici din lume.
Sicriul capitonat în roșu al iezuitului argentinian a fost depus în fața altarului Bazilicii Sfântul Petru. Francisc, ale cărui mâini strâng un rozariu, poartă veșmintele pontificale: o casulă roșie, o mitră albă și pantofi negri.
Unul câte unul, credincioșii au trecut prin fața sicriului său încă de miercuri, având la dispoziție doar câteva secunde pentru a-și lua rămas-bun. ”A fost un moment scurt, dar intens, lângă trupul său”, a declarat joi pentru AFP italianul Massimo Palo, în vârstă de 63 de ani, după vizită. ”A fost un papă pentru turma sa, pentru poporul său și sper că viitorii papi vor fi puțin asemeni lui”, a adăugat el.
O înmormântare sobră
După funeralii, sicriul cu trupul neînsuflețit al Papei Francisc va fi transportat pentru înhumare, conform dorințelor sale, în bazilica papală Santa Maria Maggiore din Roma, dedicată cultului Fecioarei Maria.
Un grup de ”săraci și nevoiași” va fi prezent pe treptele bazilicii pentru a întâmpina sicriul pontifului, un apărător fervent al celor marginalizați.
Mormântul său din marmură, purtând o singură inscripție, ”Franciscus”, conform dorinței Papei Francisc, va putea fi vizitat începând de duminică dimineață.
După înmormântare, toate privirile se vor îndrepta către cei 135 de cardinali electori – cei cu vârsta sub 80 de ani – reuniți în conclav pentru a-l alege pe succesorul lui Francisc.
Data începerii conclavului este încă necunoscută, însă, dar conform regulilor Vaticanului, ar trebui să înceapă între a 15-a și a 20-a zi după moartea papei, adică între 5 și 10 mai.
Cardinalii, care au început să se întâlnească la Roma și s-au văzut deja de trei ori, se vor reuni în Capela Sixtină unde vor avea loc până la patru scrutinuri pe zi, două dimineața și două după-amiaza.
Cardinalul italian Pietro Parolin, considerat numărul doi de la Vatican și apropiat al Papei Francisc, este favoritul casei de pariuri britanice William Hill, acesta devansându-l pe filipinezul Luis Antonio Tagle, arhiepiscop emerit de Manila, notează AFP.
Zi de DOLIU NAȚIONAL în România în memoria Sanctității Sale Papa Francisc
Marcel Ciolacu a transmis, joi dimineața, un mesaj în cartea de condoleanțe deschisă la Nunțiatura Apostolică în România în memoria Suveranului Pontif Francisc.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că sâmbătă va fi zi de doliu național în România în memoria Sanctității Sale Papa Francisc, arătând că acesta este o ‘decizie ce arată respectul profund pentru pentru deschiderea totală și căldura arătată permanent românilor’.
‘Aprobăm o zi de doliu național în România în memoria Sanctității Sale Papa Francisc, sâmbătă, pe 26 aprilie, chiar în ziua funeraliilor de la Vatican. Este o decizie ce arată respectul profund pentru deschiderea sa totală și căldura arătată permanent românilor. Ca orice creștin am simțit că prezența sa a fost o binecuvântare pentru întreaga umanitate’, a precizat premierul la începutul ședinței de Guvern.
Marcel Ciolacu a transmis, joi dimineața, un mesaj în cartea de condoleanțe deschisă la Nunțiatura Apostolică în România în memoria Suveranului Pontif Francisc. El a anunțat că va fi prezent la funeraliile Suveranului Pontif.
Funeraliile Papei Francisc, care a murit luni, la vârsta de 88 de ani, vor avea loc sâmbătă dimineața, în Piața Sfântul Petru, unde sunt așteptați să sosească sute de mii de credincioși.
Președintele interimar Ilie Bolojan va participa la funeraliile Papei, a anunțat marți Administrația prezidențială.
Printre liderii din întreaga lume, care vor participa la ceremonie se numără preşedintele Trump şi omologul său ucrainean.
Preşedintele polonez Andrzej Duda şi soţia sa, Agata Kornhauser-Duda, vor participa sâmbătă la funeraliile Papei Francisc, a anunţat marţi preşedinţia poloneză, potrivit agenţiei EFE.
Preşedintele Duda a fost primit ultima dată de Papa Francisc în aprilie 2022, la scurt timp după lansarea invaziei ruse în Ucraina, pentru a discuta despre nevoile umanitare ale refugiaţilor ucraineni din Polonia.
În timpul audienţei, care a avut loc la Vatican, Papa Francisc i-a înmânat lui Duda o medalie a Sfântului Martin şi câte un exemplar al Mesajului său pentru Pace din 2022, al Documentului despre Fraternitatea Umană şi al cărţii Statio Orbis din 27 martie 2020.
Kremlinul a confirmat că președintele rus Vladimir Putin nu va participa la slujbă. ‘Nu, președintele nu are un astfel de plan’, a declarat Dmitri Peskov, întrebat în timpul briefingului său zilnic cu privire la o eventuală deplasare a lui Vladimir Putin pentru funeraliile Suveranului Pontif.
Printre participanţi la funeralii se numără şi preşedinte Franţei, Emmanuel Macron, președintele argentinian Javier Milei, președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Întâlnirea cardinalilor are loc la Vatican cu ușile închise, în timp ce oamenii se adună în Piața Sfântul Petru.
După moartea Papei Francisc, cardinalii Bisericii Romano-Catolice se vor aduna la un moment dat luna viitoare pentru a alege un nou papă în una dintre cele mai faimoase clădiri din lume, Capela Sixtină. Iată câteva lucruri interesante despre această capelă, conform Reuters.
Numită după papa Sixtus al IV-lea şi construită între 1473-81, Capela Sixtină are 40 de metri lungime, 13 metri lăţime şi 21 de metri înălţime, fiind luminată pe ambele laturi de ferestre înalte.
Papa Iulius al II-lea i-a încredinţat lui Michelangelo sarcina de a picta frescele din tavan, finalizate între 1508 şi 1512. Frescele prezintă scene din Vechiul şi Noul Testament, cea mai faimoasă fiind „Crearea lui Adam”, în care Dumnezeu întinde degetul pentru a atinge mâna întinsă a primului om.
Mai bine de 20 de ani mai târziu, Michelangelo a primit sarcina de a picta uimitoarea „Judecată de Apoi” pe peretele din spatele altarului, care a fost dezvelit în 1541.
Michelangelo a fost acuzat imediat de imoralitate şi obscenitate pentru înfăţişarea unor personaje goale într-o biserică. După moartea sa, a fost adoptată o lege prin care trebuiau acoperite organele genitale considerate ofensatoare. În acest sens, elemente ulterioare au fost adăugate de un ucenic.
Pereţii laterali au fost decoraţi de alţi artişti, printre care Pietro Perugino, Sandro Botticelli şi Domenico Ghirlandaio.
Din 1980 până în 1994, specialiştii au condus unul dintre cele mai ambiţioase proiecte de restaurare de artă din lume, îndepărtând secole de murdărie şi funingine acumulate, care închiseseră la culoare frescele. Rezultatele i-au divizat pe experţi şi pe amatori, unii criticând culorile pe care le considerau prea aprinse.
Capela Sixtină a fost folosită pentru prima dată pentru un conclav după moartea lui papei Sixtus al IV-lea, în 1484. O serie de conclave au fost ţinute în alte locuri, printre care, în secolul al XIX-lea, Palatul Quirinal, un fost palat de vară al papilor, în prezent reşedinţa oficială a preşedintelui italian.
Aproximativ 6,8 milioane de persoane au vizitat în 2023 Muzeele Vaticane – unde se află Capela Sixtină -, al doilea cel mai vizitat muzeu din lume după Luvru, potrivit site-ului specializat Statista.com.
Scriitorul german Goethe remarca odată: „Fără să fi văzut Capela Sixtină nu este posibil a-ţi forma o idee despre ce este capabil să realizeze omul”.
Papa Francisc, internat din 14 februarie pentru dublă pneumonie, a suferit luni o nouă criză respiratorie severă, a anunțat Vaticanul într-un comunicat, relatează AFP și Reuters.
Potrivit celui mai recent buletin de sănătate publicat luni seara, Papa ”a prezentat două episoade de insuficiență respiratorie acută, cauzate de o acumulare semnificativă de mucus endobronșic și consecutiv de bronhospasm”.
Au fost efectuate două bronhoscopii pentru a aspira secrețiile abundente. După-amiază a fost reluată ventilația mecanică non-invazivă.
Suveranul Pontif, în vârstă de 88 de ani, ”a rămas mereu alert, orientat și cooperant”. Prognosticul său vital rămâne ”rezervat”, a precizat Vaticanul.
Papa Francisc este internat în spitalul Gemelli din Roma din 14 februarie din cauza unor probleme respiratorii care au degenerat rapid în pneumonie dublă – o infecție gravă a ambilor plămâni, ce poate produce inflamații și leziuni, îngreunând respirația.
Actualizările de la Vatican despre starea papei au căpătat un ton mai optimist după ziua de vineri, când papa a suferit o constricție a căilor respiratorii, asemănătoare cu o criză de astm, și care a necesitat o procedură de aspirație.
Duminică seară, Vaticanul a anunțat că starea papei este stabilă și că nu mai are nevoie de ”ventilație mecanică non-invazivă”.
Papa Francisc s-a confruntat cu mai multe probleme de sănătate în ultimii ani doi ani și este predispus la infecții pulmonare după ce, în tinerețe, a fost diagnosticat cu pleurezie și i-a fost extirpată o parte dintr-un plămân.
Suveranul Pontif nu a mai apărut în public de la data internării, cea mai prelungită absență a sa publică de la debutul pontificatului, în martie 2013, iar medicii nu au precizat cât ar putea dura tratamentul.
