CCR a decis – Legea împotriva spălării banilor, parțial neconstituțională

Publicat de Arantxa Catană, 5 decembrie 2018, 15:48

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, miercuri, cu unanimitate de voturi, că o sintagmă privind organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din Legea pentru combaterea spălării banilor este neconstituţională, însă celelalte articole sunt constituţionale.

„A admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că sintagma „cu excepţia organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale” din cuprinsul art. 4 alin. (2) lit.c) şi art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative este neconstituţională”, este decizia CCR.

Cu majoritate de voturi, CCR „ A respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că celelalte dispoziţii din Legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate”, potrivit unui comunicat transmis de CCR.

Organizaţiile minorităţilor erau exceptate, prin lege, să raporteze beneficiarii finali.

Curtea Constituţională a dezbătut, miercuri, sesizarea depusă de parlamentari PNL şi USR la Legea privind combaterea spălării banilor, care a fost adoptată de Camera Deputaţilor după ce iniţial fusese respinsă.

Astfel, CCR are pe ordinea de zi Obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecţie formulată de un număr de 90 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România.

Legea privind combaterea spălării banilor a fost adoptată în 24 octombrie de Camera Deputaţilor, după ce iniţial fusese respinsă. Preşedintele Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea a explicat reluarea votului, afirmând că voturile unor deputaţi nu fuseseră contabilizate. Iniţial, legea a fost respinsă, înregistrându-se 163 de voturi „pentru”, 115 „împotrivă” şi 4 abțineri. Ulterior, votul a fost reluat, legea fiind adoptată cu 170 de voturi „pentru”, 70 „împotrivă” şi o abţinere.

CCR: Legea de modificare a OUG privind pescuitul şi acvacultura este neconstituţională în ansamblul său

Publicat de Arantxa Catană, 9 mai 2018, 14:20

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, miercuri, cu unanimitate de voturi, că Legea de modificare a OUG privind pescuitul şi acvacultura este neconstituţională în ansamblul său.

Potrivit unui comunicat transmis Agerpres, CCR a fost sesizată de preşedintele României, în cadrul controlului anterior promulgării, cu soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.85/2016 pentru modificarea şi completarea OUG nr.23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura este neconstituţională, în ansamblul său”, se precizează în comunicat.

Conform aceleiaşi surse, judecătorii constituţionali au constatat că întreaga problematică a privatizării societăţilor cu profil piscicol şi a amenajărilor piscicole, aflate în portofoliul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, ţine de regimul juridic general al proprietăţii, deci de domeniul legii organice, iar condiţiile administrării, concesionării sau închirierii bunurilor proprietate publică trebuie, de asemenea, stabilite prin lege organică.

„Prin urmare, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.23/2008 privind pescuitul şi acvacultura ar fi trebuit să fie adoptată şi votată ca lege organică (…). Totodată, întrucât dispoziţiile art.I pct.17 din legea criticată modifică limitele speciale ale pedepsei cu închisoarea pentru infracţiunile din domeniul piscicol stabilite prin lit.a)-c) ale art.65 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.23/2008, Curtea a constatat că acestea au un caracter organic şi, în consecinţă, legea supusă controlului de constituţionalitate trebuia votată şi adoptată ca lege organică”, se mai arată în comunicat.

CCR a mai constatat că, în condiţiile în care forma adoptată de Camera Deputaţilor modifică substanţial configuraţia iniţiativei legislative şi a formei adoptate de Senat, au fost încălcate şi dispoziţiile constituţionale referitoare la principiul bicameralismului.

Pe 5 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale a României o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, considerând că actul normativ încalcă mai multe prevederi ale Legii fundamentale.

Sursă: Agerpres

Proiectul de lege privind conversia creditelor în FRANCI elvețieni, neconstituțional

Publicat de Arantxa Catană, 7 februarie 2017, 14:12

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, marți după-amiaza, că este neconstituțional proiectul de lege referitor la conversia creditelor în franci elvețieni.

Astfe, CCR a admis excepția de neconstituționalitate și a admis că legea este neconstituțională cel puțin din două mari motive.

Unul dintre motive este acela de încălcare gravă a principiului bicameralismului, în sensul că de la propunerea legislativă care a început la Senat și până la actul adoptat de Camera decizională există o diferență substanțială. Senatul a adoptat legea în formula pe care au redacta-o inițiatorii, iar la Camera Deputaților au fost modificate practic aproape soluțiile legislative, toate articolele.

Faptul că a doua Cameră este decizională nu înseamnă că poate să adopta legea „într-un mod numai ei propriu”, fiind nevoie să țină cont și de expresia textelor adoptate în prima Cameră, a declarat șeful CCR, Valer Dorneanu, notează Agerpres.

Micii comercianţi cer măsuri împotriva „regimului de oprimare al ANAF”

Publicat de Bogdan Comșa, 5 aprilie 2015, 16:56

Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România le solicită autorităţilor reglementarea modului în care se desfăşoară actuala campanie antifraudă derulată de ANAF pentru a nu crea ‘un regim de oprimare a agenţilor economici mici şi mijlocii’.

Reprezentanţii asociaţiei consideră că legislaţia actuală conţine prevederi abuzive, ‘dacă nu chiar neconstituţionale’ şi necesită modificări majore.

Ei atrag atenţia că suspendarea activităţii unui agent economic pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi trei luni are consecinţe deosebit de grave, şi poate duce la închiderea definitivă a unităţii, pierderea de locuri de muncă, precum şi descurajarea persoanelor care şi-ar dori să deschidă o afacere.

Premierul Victor Ponta a declarat la începutul lunii aprilie că, la nivelul întregii ţări, au fost suspedendate peste 200 de firme, dintr-un milion de contribuabili, în urma campaniei ANAF împotriva evaziunii fiscale.

Cartelele prepay pot fi cumpărate fără furnizarea datelor de identitate

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 16 septembrie 2014, 15:07

Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către Curtea Constituţională. Decizia a fost luată marţi de judecătorii constituţionali, cu majoritate de voturi.
Curtea Constituţională a luat această decizie întrucât dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil.

De asemenea, CC a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

Judecătorii constituţionali au luat în discuţie, marţi, excepţia ridicată în 9 iulie de Avocatul Poporului, care a atacat Legea pentru modificarea şi completarea OUG nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, pe raţiuni legate, între altele, de ocrotirea vieţii intime şi de faptul că actul normativ nu ar reglementa criteriile obiective de stabilire a duratei stocării datelor cu caracter personal.
Procurorul şef al DIICOT, Alina Bica, a transmis, luni, Curţii Constituţionale (CC) punctul de vedere al instituţiei referitor la criticile aduse de Avocatul Poporului la adresa Legii privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay, arătând că acestea sunt neîntemeiate.