În Franța, vaccinurile anti-COVID-19 cu ARN mesager nu au cauzat nicio creştere a mortalităţii (studiu)

Mortalitatea generală din grupul nevaccinaților a fost cu un sfert mai mare decât cea din grupul persoanelor vaccinate.

Publicat de Adina Sîrbu, 4 decembrie 2025, 20:19

Vaccinurile anti-COVID-19 nu au cauzat creşterea mortalităţii în Franţa de la apariţia lor pe piaţă la începutul anului 2021, arată joi un studiu care contrazice teoriile false promovate de cercurile sceptice faţă de vaccinare, informează AFP.

„Vaccinurile cu ARN mesager (ARNm) dezvoltate împotriva COVID-19 nu cresc riscul de mortalitate din toate cauzele pe termen lung”, a rezumat într-un comunicat Epi-Phare, o organizaţie franceză din care fac parte Agenţia Naţională de Siguranţă a Medicamentelor (ANSM) şi Assurance Maladie, ai căror cercetători au publicat acest studiu în revista medicală Jama Network Open.

Ei au examinat datele obţinute de la aproape 30 de milioane de francezi între 2021 şi 2025, reprezentând întreaga grupă de vârstă 18-59 de ani.

Majoritatea, aproape 23 de milioane, au primit un vaccin anti-COVID-19 începând de la jumătatea anului 2021, data lansării unei campanii masive de vaccinare împotriva bolii aflate la originea unei pandemii majore la începutul anilor 2020.

Ceilalţi, aproape 6 milioane, nu au fost vaccinaţi, în pofida măsurilor constrângătoare care încurajau vaccinarea împotriva noului coronavirus.

Majoritatea acestor vaccinuri erau seruri cu ARN mesager, fie cel produs de compania Moderna, fie cel dezvoltat de alianţa Pfizer-BioNTech, devenit foarte repede vârful de lance al vaccinării anti-COVID-19 în Franţa.

În cadrul grupului vaccinat, 0,4% dintre persoane au murit în următorii patru ani care au trecut după administrarea primului vaccin. În grupul celor nevaccinaţi, acest procent a fost de 0,6%, ceea ce înseamnă că mortalitatea generală din acest grup a fost cu un sfert mai mare decât cea din grupul persoanelor vaccinate.

„Putem să spunem cu un grad mare de siguranţă că nu există nicio creştere a riscului de mortalitate după un vaccin anti-COVID-19”, a concluzionat cercetătorul Mahmour Zureik, care a coordonat acest studiu.

Eficacitatea şi siguranţa vaccinurilor anti-COVID-19 sunt deja documentate de numeroase studii. Principalele efecte secundare grave, care sunt totuşi rare, constau în probleme cardiovasculare – miocardite, pericardite -, dar care nu pun sub semnul întrebării importanţa vaccinării în majoritatea grupelor de vârstă. Vaccinul Moderna nu mai este totuşi recomandat în Franţa pentru tinerii adulţi.

Însă cercurile vaccinosceptice au distribuit frecvent pe reţelele de socializare ideea că vaccinurile, în special cele cu ARN mesager, ar fi ucis pe ascuns numeroase persoane, fără ca acest lucru să fie reflectat în mod clar în statisticile oficiale, acestea din urmă concentrându-se asupra mortalităţii direct legate de COVID-19 într-un interval de monitorizare de doar câteva luni după vaccinare.

„Cunoşteam bine profilul pe termen scurt al vaccinurilor anti-COVID-19 în materie de beneficii şi riscuri. În schimb, beneficiul lor pe termen lung nu fusese niciodată studiat până acum”, a explicat Mahmour Zureik.

Deşi cercetătorii francezi sunt siguri că vaccinurile nu au cauzat creşterea mortalităţii, ei avertizează totuşi că studiul lor, de unul singur, nu le permite să afirme că aceste seruri au contribuit la o scădere a ratei generale a deceselor.

Diferenţa de mortalitate dintre cele două grupuri studiate poate fi explicată, într-adevăr, prin efectele pozitive ale vaccinului pe termen mai lung sau mai puţin lung, dar şi prin diferenţele dintre profilurile persoanelor vaccinate şi cele nevaccinate: vârstă, mediul social.

Sursă: AGERPRES

Primele vaccinuri împotriva cancerului, bolilor cardiovasculare și bolilor autoimune ar putea apărea până în 2030

Publicat de , 12 aprilie 2023, 16:39

Primele vaccinuri cu ARN mesager personalizate împotriva cancerului, bolilor cardiovasculare și bolilor autoimune ar putea apărea până în 2030. O accelerare obținută și datorită experienței derivate din vaccinurile anti-Covid, potrivit „The Guardian“, care relatează anunțul companiei americane Moderna care, după vaccinurile anti-Covid, lucrează la cele împotriva virusului sincițial și împotriva melanomului, pentru ambele obținând de la FDA americană procedura de aprobare accelerată.

Pentru virusul sincițial, în special, vaccinul a demonstrat o eficacitate de 83,7% în prevenirea a cel puțin două simptome, tusea și febra, la persoanele de peste 60 de ani. Ce s-a făcut cu vaccinurile anti-Covid, precizează Moderna, a permis ca cercetarea vaccinului împotriva cancerului să continue rapid, astfel încât echivalentul a 15 ani de progres a fost atins în doar 12-18 luni. După cum a raportat pentru „The Guardian“ Paul Burton, director medical la Moderna, „compania va putea oferi aceste vaccinuri în numai cinci ani“. Iar cele care vor apărea, explică Burton, „vor fi foarte eficiente și ar putea salva sute de mii, dacă nu milioane de vieți. Cred că vom putea oferi populației lumii vaccinuri personalizate împotriva multor tipuri diferite de cancer“.

Aceste vaccinuri cu ARN mesager vor funcționa astfel: ca prim pas, o biopsie pe celulele canceroase identifică mutațiile care nu sunt prezente în celulele sănătoase. Succesiv, un algoritm identifică care mutații conduc la creșterea tumorii. O moleculă de ARN mesager (ARNm) este, apoi, creată cu instrucțiuni pentru producerea antigenelor, care vor provoca un răspuns imunitar. ARNm, odată injectat, are ca rezultat părți de proteine ​​identice cu cele găsite în celulele canceroase. Celulele imunitare întâlnesc și distrug celulele canceroase, care au aceleași proteine.

În viitorul apropiat, ar trebui dezvoltate și vaccinuri împotriva bolilor cardiovasculare și autoimune. Pentru bolile respiratorii, potrivit lui Burton, „o singură injecție poate fi suficientă pentru a proteja împotriva Covid, gripei și virusului sincițial“. Dar vaccinurile cu ARNm ar putea fi potrivite pentru combaterea bolilor rare, pentru care în prezent nu există terapii. Cercetarea italiană este activă și pe frontul vaccinului terapeutic ARNm, cu laboratorul de imunoreglare Armenise-Harvard de la Institutul Italian de Medicină Genomică (IIMG) și compania de biotehnologir italo-elvețiană Nouscom, care se bazează pe intrarea în circulație a vaccinului.

În schimb, după 7 ani de experimentare, primele rezultate pozitive ale vaccinului împotriva cancerului de ficat au sosit de la cercetătorii Institutului de Tumori „Pascale“ din Napoli. Cercetările americane experimentate pe șoareci și maimuțe vizează, apoi, un vaccin universal, care a demonstrat că este capabil să distrugă apărarea pe care tumorile le pun în aplicare pentru a se proteja de atacurile sistemului imunitar, blocând celulele bolnave.

De asemenea, este de remarcat o nouă terapie bazată pe Car-T, realizată de cercetătorii olandezi, care a găsit semne timpurii de eficacitate în unele tipuri de tumori solide, atât în ​​monoterapie, cât și stimulată cu un vaccin cu ARNm. Companiile farmaceutice și experții din industrie înșiși recunosc nevoia de a nu pierde experiența dobândită în timpul pandemiei.

Un purtător de cuvânt al Pfizer a subliniat că „compania a dobândit 10 ani de cunoștințe științifice în doar un an“, în timp ce Richard Hackett, CEO al Coaliției pentru Pregătirea și Inovația pentru Epidemii (CEPI), care sprijină cercetarea independentă a vaccinurilor împotriva bolilor infecțioase emergente, a descoperit că „lucrările care s-ar fi desfăşurat în 15 ani au fost comprimate într-un an și jumătate“.

Andrew Pollard, șeful Comitetului Britanic pentru Vaccinări și Imunizare (JCVI), se întreabă „ce se va întâmpla, acum că există mult mai mult interes pentru vaccinuri“, și observă că „nu investim nici măcar costul unui submarin nuclear“, notează ANSA.

Sursa: RADOR / Editor online: Alina Enache / Foto: pixabay.com

Coronavirus: Moderna a depus la EMA cererea privind autorizarea vaccinului său pentru copiii de 6-11 ani

Publicat de Doina Sirbu, 9 noiembrie 2021, 17:31

Compania americană Moderna a anunţat marţi că a depus la Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) cererea oficială privind autorizarea vaccinului său anti-COVID-19 pentru copiii din grupa de vârstă 6-11 ani, la câteva săptămâni după ce a amânat depunerea unei solicitări similare la autorităţile cu rol de reglementare pe piaţa medicamentelor din Statele Unite, informează Reuters.

EMA a autorizat în luna iulie administrarea vaccinului Moderna la adolescenţii cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani, însă câteva ţări din blocul european, inclusiv Suedia, au întrerupt vaccinările cu acest ser pentru persoanele sub 30 de ani din cauza unor efecte secundare cardiace rare.

La sfârşitul lunii octombrie, compania Moderna a anunţat că Agenţia pentru alimente şi medicamente (FDA) din Statele Unite are nevoie de mai mult timp pentru a finaliza analizarea datelor medicale asociate administrării acestui ser la grupa de vârstă 12-17 ani, întrucât studiază riscul de apariţie a unui tip de inflamaţie cardiacă, denumit miocardită, după vaccinare.

Ca urmare, Moderna a amânat depunerea cererii sale privind vaccinarea copiilor din grupa de vârstă 6-11 ani în Statele Unite, până când FDA va încheia analiza ce vizează utilizarea acestui vaccin pentru grupa de vârstă 12-17 ani.

La începutul lunii octombrie, compania americană a anunţat că vaccinul său generează un răspuns imunitar puternic la copiii de 6-11 ani şi că intenţionează să transmită în curând datele medicale tuturor agenţiilor cu rol de reglementare din lumea întreagă.

Marţi, reprezentanţii Moderna au spus că cererea depusă la EMA vizează administrarea unei doze de 50 de micrograme de vaccin, la copiii din grupa de vârstă 6-11 ani, care reprezintă jumătate din concentraţia dozelor administrate în cazul adulţilor.

Sursă – AGERPRES/Foto – unsplash.com

CNCAV: 128.400 doze de vaccin Moderna sosesc în ţară

Publicat de , 4 iunie 2021, 09:53

Un număr de 128.400 doze de vaccin Moderna sunt aduse, vineri, la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară ‘Cantacuzino’ din Bucureşti, informează Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19.

Dozele de vaccin vor fi distribuite după cum urmează:

* Centrul Naţional de Stocare Bucureşti: 42.000 doze;

* Centrul Regional de Depozitare Constanţa: 43.200 doze

* Centrul Regional de Depozitare Iaşi: 43.200 doze.

Până în prezent, 1.238.400 de doze Moderna au fost recepţionate, iar 664.819 au fost deja utilizate pentru imunizarea populaţiei.

Sursa – Agerpres / Foto – unsplash.com

Din acest weekend ne putem vaccina anti-COVID doar cu buletinul, fără programare

Publicat de , 5 mai 2021, 14:28

Cei care doresc să se vaccineze anti-COVID pot, începând din acest weeekend, să se prezinte doar cu buletinul şi fără programare, a declarat, miercuri, premierul Florin Cîţu.

‘De vineri, din acest weekend, putem să ne vaccinăm oriunde în centrele Pfizer şi Moderna doar cu buletinul, fără niciun fel de programare. Astăzi a fost problemă cu prea multe persoane care au încercat în acelaşi timp, vreo 40.000 de persoane. Este o platformă pe care am făcut-o anul acesta, nu este perfectă. Îmi cer scuze pentru cei care au avut de aşteptat’, a afirmat prim-ministrul, după şedinţa de Guvern.

Sursa – Agerpres / Foto – Arhivă

Peste 100.000 de doze de vaccin Moderna ajung astăzi la Institutul „Cantacuzino“

Publicat de , 12 martie 2021, 09:17

Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino“ primeşte, astăzi, 106.800 de doze de vaccina Moderna, conform Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV) împotriva COVID-19.

„106.800 doze de vaccin Moderna vor ajunge vineri la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino. Transportul este asigurat de firma producătoare, iar dozele de vaccin vor fi aduse în Bucureşti pe cale terestră. Dozele vor fi depozitate la Centrul Naţional de Stocare, iar în perioada următoare vor fi distribuite în centrele regionale existente la nivel naţional“, se arată într-un comunicat de presă transmis AGERPRES de CNCAV.

Potrivit sursei citate, dozele vor fi distribuite astfel: Centrul Naţional de Stocare Bucureşti – 32.600 doze, Centrul Regional de Depozitare Braşov – 5.600 doze, Centrul Regional de Depozitare Cluj -11.200 doze, Centrul Regional de Depozitare Constanţa – 15.400 doze, Centrul Regional de Depozitare Craiova – 2.800 doze, Centrul Regional de Depozitare Iaşi – 18.200 doze, Centrul Regional de Depozitare Timişoara – 21.000 doze.

Sursa – Agerpres / Foto – Arhivă

Primele doze de vaccin Moderna se vor distribui miercuri în ţară. 3.350 doze ajung la Constanța

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 3 februarie 2021, 10:06

Un număr de 26.210 de doze de vaccin de la Moderna vor fi distribuite miercuri către centrele regionale din ţară pentru imunizarea, cu prima doză, a persoanelor planificate în platforma de programare, informează Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19.

Potrivit sursei citate, transportul dozelor de vaccin va fi asigurat atât pe cale aeriană, cu o aeronavă a Ministerului Afacerilor Interne, cât şi terestru, cu autospeciale ale Ministerului Apărării Naţionale.

‘Vaccinurile sunt transportate în condiţii optime de siguranţă, cu respectarea lanţului de frig, la temperatura de 2 – 8 grade Celsius’, precizează CNCAV.

Din Centrul Naţional de Distribuţie Bucureşti, dozele vor fi distribuite după cum urmează:

* Centrul Regional de Distribuţie Braşov: 3.960 doze;

* Centrul Regional de Distribuţie Cluj: 3.680 doze;

* Centrul Regional de Distribuţie Constanţa: 3.350 doze;

* Centrul Regional de Distribuţie Craiova: 3.620 doze;

* Centrul Regional de Distribuţie Iaşi: 4.090 doze;

* Centrul Regional de Distribuţie Timişoara: 1.730 doze.

La Centrul Naţional de Distribuţie Bucureşti vor rămâne 9.790 doze.

‘În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepţionate de România în tranşa curentă, cât şi în tranşa anterioară, pe baza solicitărilor transmise la Centrul naţional şi Centrele regionale de depozitare, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti. În România, alocarea dozelor de vaccin se realizează conform calendarului de livrare pus la dispoziţie de firma producătoare, sens în care, periodic, ţara noastră primeşte tranşele de vaccin necesare imunizării populaţiei. Pe măsură ce noile tranşe ajung în România, aplicaţia de programare se actualizează şi permite continuarea procesului de programare pentru categoriile populaţionale aflate în etapa curentă’, arată aceeaşi sursă.

Redactor – Daniel Țăndăreanu / Foto – Arhivă

A doua tranşă de vaccin Moderna soseşte în ţară

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 30 ianuarie 2021, 10:07

Cea de-a doua tranşă, de 21.600 doze de vaccin Moderna, va ajunge sâmbătă la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară ‘Cantacuzino’, informează Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV) împotriva COVID-19.

„Transportul este asigurat de firma producătoare, iar dozele de vaccin vor fi aduse la Bucureşti pe cale terestră. Dozele vor fi depozitate la Centrul Naţional de Stocare, urmând ca în perioada următoare să fie distribuite în centrele regionale şi de vaccinare”, conform unui comunicat al CNCAV.

Centrul Naţional de Stocare de la Cantacuzino este „complet autorizat şi avizat” de către Autoritatea Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, autoritatea naţională cu competenţă în domeniul medicamentului de uz uman, precizează sursa citată.

„Ca urmare a primirii autorizaţiei din partea ANMDMR, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară ‘Cantacuzino’ poate desfăşura, în calitate de distribuitor angro, operaţiuni de deţinere, custodie şi livrare pentru medicamente cărora li se aplică criterii suplimentare de tipul produse în acord cu art. 806 din Legea 95/2006 republicată: medicamente imunologice, respectiv produse cu distribuţie în ‘lanţul rece’ (care necesită manipulare la temperaturi scăzute)”, se menţionează în comunicat.

CNCAV reaminteşte că recomandarea pentru vaccinul Moderna este de administrare în două doze, la interval de 28 de zile, pentru persoane cu vârsta de peste 18 ani. Se menţionează totodată că eficacitatea celor două vaccinuri disponibile în Uniunea Europeană este aproximativ aceeaşi.

„Cele două variante de vaccinuri disponibile în UE sunt foarte asemănătoare. Eficacitatea celor două vaccinuri este aproximativ aceeaşi. Vaccinul BioNTech Pfizer are o eficacitate de 95% în prevenirea bolii COVID-19, în timp ce vaccinul Moderna are o eficacitate de 94,1%. Ambele vaccinuri utilizează tehnologia ce se bazează pe ARN mesager”, precizează CNCAV.

Redactor – Daniel Țăndăreanu

Prima tranşă de vaccin de la Moderna va sosi miercuri în România

Publicat de , 12 ianuarie 2021, 09:26

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare împotriva noului coronavirus, dr. Valeriu Gheorghiţă, a declarat luni, pentru AGERPRES, că prima tranşă de vaccin de la Moderna este aşteptată să sosească miercuri în România.

Potrivit medicului militar, este vorba despre aproximativ 14.000 de doze de vaccin.

„Miercuri soseşte. În jur de 14.000 de doze prima tranşă. (…) Pe primul trimestru, din câte ştiu eu, 400.000 – 450.000 de doze maximum. Sunt foarte puţine doze de vaccin de la Moderna“, a spus Gheorghiţă.

El a precizat că vor sosi în România tranşe de vaccin Moderna o dată pe săptămână sau la două săptămâni.

„Tranşele vor fi o dată la o săptămână sau două săptămâni. Nu este un calendar încă stabilit. Sunt foarte puţine. Chiar dacă am vrea să lăsăm la alegerea persoanelor, nu poţi, pentru că vor fi centre care nu vor avea. Dar ele sunt la fel, nu există nicio problemă. Tot două doze, tot ARN mesager, au aceeaşi eficacitate, acelaşi profil de siguranţă“, a explicat medicul.

Decizia privind folosirea unui tip de vaccin din cele două aprobate în Uniunea Europeană – Pfizer sau Moderna – va fi luată de medic.

„Medicul va decide. Depinde câţi mai are pe lista de aşteptare, dacă mai are trei pacienţi, nu se va desface un flacon de zece doze“, a arătat medicul.