MAE marchează 36 de ani de la Mineriada din 1990 printr-o expoziţie de documente declasificate
Sunt expuse documente şi fotografii de arhivă ce ilustrează modul în care violențele din Bucureşti au fost reflectate şi percepute pe plan internaţional.
Ministerul Afacerilor Externe marchează 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990 printr-o expoziţie de documente diplomatice recent declasificate.
Sâmbătă şi duminică, la sediul Biroului de Informare al MAE , este prezentată o expoziţie de documente declasificate, dedicată împlinirii a 36 de ani de la evenimentele din 13 – 15 iunie 1990, cunoscute în memoria publică drept „Mineriada din iunie 1990”.
Expoziţia este organizată în contextul adoptării Hotărârii Guvernului nr. 404 din 21 mai 2026, prin care au fost declasificate documentele emise de Ministerul Afacerilor Externe în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 1990, se precizează pe pagina de Facebook a instituţiei.
„Publicul va avea acces la o selecţie de documente diplomatice şi fotografii de arhivă care ilustrează modul în care evenimentele din Bucureşti au fost reflectate şi percepute pe plan internaţional. Vor fi expuse instrucţiuni transmise de Centrala MAE către misiunile diplomatice ale României în străinătate cu privire la evoluţiile interne din acea perioadă, precum şi telegrame şi rapoarte ale reprezentanţelor diplomatice româneşti din state occidentale, care relevă preocupările exprimate de partenerii internaţionali faţă de situaţia din România”, arată sursa citată.
Documentele evidenţiază reacţiile comunităţii internaţionale la violenţele din Bucureşti şi preocuparea faţă de consolidarea procesului democratic într-un moment deosebit de fragil al tranziţiei postcomuniste.
Presa internaţională a relatat pe larg evenimentele, iar imaginile difuzate au generat reacţii puternice în numeroase capitale occidentale, inclusiv manifestaţii publice şi acţiuni de solidaritate cu victimele violenţelor.
„Am avut ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziţiei. Încercările autorităţilor din epocă de a justifica intervenţiile brutale împotriva protestatarilor şi populaţiei din Capitală au fost respinse, mediul politic internaţional susţinând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăţi libere şi prospere”, a declarat şefa diplomaţiei române, Oana Ţoiu, pe pagina de socializare a MAE.
Expoziţia poate fi vizitată sâmbătă şi duminică, între orele 11.30 şi 19.30, la sediul Biroului de Informare al MAE, din Calea Victoriei nr. 88.
Parchetul General a anunţat oficial, vineri, punerea sub acuzare a fostului preşedinte Ion Iliescu pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul Mineriadei din iunie 1990.
„În cauza cunoscută generic sub denumirea ‘Mineriada din 13-15 iunie 1990’, procurorii militari din cadrul Secţiei parchetelor militare au dispus, la data de 19.04.2024, efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de Iliescu Ion, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte ales al României, sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (cel puţin 2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (cel puţin 1315 subiecţi pasivi secundari ), lit. j) (cel puţin 1214 subiecţi pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal”, se arată într-un comunicat de presă transmis de PG.
O echipă de anchetatori de la Parchetul General a mers, vineri dimineaţa, la locuinţa lui Ion Iliescu, pentru a-l anunţa pe fostul preşedinte că a fost pus din nou sub acuzare în dosarul Mineriadei din iunie 1990.
Procurorii au stat doar zece minute în vila unde locuieşte Iliescu, intrând pe o poartă din spate pentru a evita jurnaliştii prezenţi la faţa locului.
Joi, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu-Voican Voiculescu, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu, Miron Cozma, foştii generali Vasile Dobrinoiu şi Peter Petre au fost chemaţi pe rând la sediul Parchetului General, pentru a li se aduce la cunoştinţă acuzaţiile.
În cazul lui Ion Iliescu a fost aplicată o procedură specială de punere sub acuzare, deoarece el nu se poate deplasa la sediul Parchetului, având 94 de ani.
Procurorii trebuie să refacă ancheta în acest dosar, după ce probele strânse de anchetatori au fost anulate în instanţă.
Iniţial, în iunie 2017, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii, alături de fostul premier Petre Roman şi fostul director SRI Virgil Măgureanu, însă în decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar, pentru refacerea de la zero a anchetei.
Judecătorii au decis atunci anularea tuturor probelor strânse de procurori, fiind constatată nelegalitatea rechizitoriului prin care Ion Iliescu a fost trimis în judecată, alături de Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu (decedat între timp), Cazimir Ionescu, Adrian Sârbu şi Miron Cozma.
Procurorii militari susţineau că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau paşnic opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.
În acest atac ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.
Conform Parchetului Militar, atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a patru persoane, două persoane violate, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.
În cadrul acestei acţiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.
Ion Iliescu era acuzat de procurorii militari că a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.
Sursa – Agerpres / redactor online – Daniel Țăndăreanu
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţia urmează să dezbată miercuri un nou termen în dosarul „Mineriada din 13-15 iunie 1990”, în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.
La termenul trecut, judecătorii au decis sesizarea Curţii Constituţionale a României (CCR) cu şase excepţii de neconstituţionalitate invocate din oficiu de către instanţă (excepţie referitoare la dispoziţiile art. 20 alin. (1) şi art. 21 alin.(1) din Codul de procedură penală), dar şi de inculpaţii Vasile Dobrinoiu (art. 56 alin. (5) din Cpp), Petre Peter (art. 439 alin. (1) din Codul penal), Mugurel Florescu (art. 311 şi art. 31 alin. (1) lit.d) teza a II-a din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară) şi Virgil Măgureanu (art. 56 alin. (5) din Cpp).
De asemenea, a fost admisă o cerere de sesizare a CCR invocată de preşedintele Asociaţiei Victimelor Mineriadei 13 – 15 iunie 1990 din România, Viorel Ene, în legătură cu dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Cpp, art. 282 alin. (1) din Cpp şi art. 346 alin. 4 din Cpp.
Pe de altă parte, instanţa a respins alte excepţii ridicate de Teodor Mărieş şi Asociaţia 21 Decembrie 1918, Ene Viorel şi Asociaţia Victimelor Mineriadei 13 – 15 iunie 1990 din România, precum şi cereri formulate de mai multe părţi vătămate.
Pe 13 iunie 2017, Parchetul Militar i-a trimis în judecată pe: Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.
De asemenea, au fost deferiţi justiţiei: amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Peter, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.
Procurorii militari susţin că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.
În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.
Atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a 4 persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.
În cadrul acestei acţiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.
Conform hotărârii luate de preşedintele CPUN, prim-ministrul, viceprim-ministrul, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de persoane din conducerea FSN, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, coordonaţi de directorul acesteia. Muncitorii s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele întâlnite în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii împreună cu forţele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor.
Acţiunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi SRI.
Procurorii mai arată că forţele de ordine au făcut uz de armă cu muniţie de război, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal 4 persoane iar alte 3 fiind rănite, de asemenea, prin împuşcare.
Represiunea autorităţilor a continuat în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfăşurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii. În acest context, minerii aduşi în Bucureşti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţia din decembrie 1989 şi care se aflau în opoziţie. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureştiului şi alte persoane având legătură cu manifestaţiile din Piaţa Universităţii, imaginile cu actele de violenţă comise de mineri pe străzile oraşului fiind mediatizate în întreaga lume.
Ion Iliescu este acuzat de procurorii militari că el este cel care a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.
Magistraţii de la Instanţa supremă dezbat, joi, al doilea termen în cameră preliminară al dosarului „Mineriada din 13-15 iunie 1990”, în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.
Deoarece Instanţa supremă nu are un spaţiu adecvat pentru desfăşurarea acestui proces în care sunt foarte multe părţi civile, judecarea dosarului are loc la Tribunalul Bucureşti.
Primul termen al dosarului a avut loc pe 20 februarie, la Curtea Militară de Apel, însă sala repartizată s-a dovedit neîncăpătoare pentru sutele de oameni veniţi la proces, astfel încât a izbucnit un scandal, după ce persoanele citate ca părţi civile au fost nevoite atunci să stea afară, în frig, aşteptându-şi rândul să fie strigate de pe o listă.
Pentru a nu se mai repeta o asemenea situaţie, Instanţa supremă a decis ca procesul să se desfăşoare în sala de festivităţi a Tribunalului Bucureşti.
Peste 1.400 de oameni sunt aşteptaţi să se prezinte la proces, fiind citaţi ca părţi civile.
Pe 13 iunie 2017, Parchetul Militar i-a trimis în judecată pe: Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.
De asemenea, au fost deferiţi justiţiei: amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.
Procurorii militari susţin că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.
În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.
Atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a 4 persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.
În cadrul acestei acţiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.
Concomitent, s-a pătruns în forţă, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură şi al Universităţii din Bucureşti, fiind percheziţionate mai multe birouri, iar persoanele aflate în incintă au fost evacuate prin acte de violenţă.
Conform hotărârii luate de preşedintele CPUN, prim-ministrul, viceprim-ministrul, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de persoane din conducerea FSN, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, coordonaţi de directorul acesteia. Muncitorii s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele întâlnite în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii împreună cu forţele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor.
Acţiunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi SRI.
Procurorii mai arată că forţele de ordine au făcut uz de armă cu muniţie de război, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal 4 persoane iar alte 3 fiind rănite, de asemenea, prin împuşcare.
Represiunea autorităţilor a continuat în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfăşurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii. În acest context, minerii aduşi în Bucureşti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţia din decembrie 1989 şi care se aflau în opoziţie. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureştiului şi alte persoane având legătură cu manifestaţiile din Piaţa Universităţii, imaginile cu actele de violenţă comise de mineri pe străzile oraşului fiind mediatizate în întreaga lume.
„Aceste evenimentele au fost urmarea actelor de diversiune şi manipulare a opiniei publice de către autorităţile statului reprezentate de către inculpaţi, care au prezentat manifestaţiile din Piaţa Universităţii într-un mod distorsionat şi au acreditat ideea că ele sunt determinate de o aşa-zisă ‘rebeliune de tip legionar’. Manifestanţii care îşi exprimau opiniile politice au fost prezentaţi ca persoane cu ocupaţii infracţionale, ‘elemente extremiste, reacţionare’, fiind etichetaţi de preşedintele ales al României ca fiind ‘golani’. Persoanele care au fost ridicate din Piaţa Universităţii, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestaţiile, au fost duse cu forţa în cazărmi aparţinând Ministerului de Interne, fiind private de libertate într-un mod nelegal şi în spaţii total improprii pentru deţinerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 21 iunie 1990”, mai spun procurorii.
Fostul preşedinte Ion Iliescu este acuzat de procurorii militari că el este cel care a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.
Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 este compus din 413 volume, iar rechizitoriul are 2.000 de file.
În timpul anchetei, au fost audiate 46 de persoane având calitatea de inculpat sau suspect, 1.388 de persoane vătămate, 146 de succesori ai persoanelor vătămate şi 589 de martori, fiind emise circa 2.300 de citaţii.
Procurorii militari au descoperit noi victime ale Mineriadei din iunie 1990 şi au formulat o extindere a acuzaţiilor de infracţiuni contra umanităţii.
Ion Iliescu şi Petre Roman au fost chemaţi, azi dimineaţă, la Parchetul General, pentru a li se comunica acest lucru.
Dacă până acum, se credea că numărul persoanelor reţinute abuziv era 1.269, acum a trecutde 1.300.
După 27 de ani, procurorii urmează să finalizeze dosarul Mineriadei şi să îl trimită în judecată pe fostul preşedinte, Ion Iliescu, pe fostul premier Petre Roman şi pe alţi demnitari, acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.
Statul Român obligat de CEDO să redeschidă ancheta în dosarul Mineriadei
Publicat de Adina Sîrbu,
17 septembrie 2014, 23:46
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România pentru modul în care a fost anchetată mineriada din 13-15 iunie 1990.
Prin decizia comunicată ieri, CEDO obligă statul român să redeschidă investigaţiile, dar şi să plătească daune celor trei reclamanţi din dosar: Anca Mocanu, Marin Stoica şi Asociaţia „21 Decembrie”.
Judecătorii au constatat încălcarea unor articole din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului referitoare la tortură sau dreptul la viaţă.
În România, Asociaţia „21 Decembrie 1989” a cerut redeschiderea urgentă a dosarului şi aducerea celor vinovaţi în faţa justiţiei.
Printre cei consideraţi vinovaţi de reprezentanţii asociaţiei este şi premierul de atunci, Petre Roman.
Acesta consideră binevenită recomandarea privind continuarea cercetărilor.
Mineriada din iunie ’90 a fost anchetată timp de aproape opt ani de procurori. Cazul a fost soluţionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu neînceperea urmăririi penale.
