MAI: Campania de dezinformare şi interferenţă informaţională străină continuă
Un set de tactici, tehnici şi proceduri, asociate campaniilor orchestrate de Kremlin, este folosit în paralel cu mesajele oficiale, pentru a genera neîncredere și divizarea societății.
Ministerul Afacerilor Interne atrage atenţia că există o campanie „susţinută” de „manipulare” şi „interferenţă informaţională străină”, care are ca scop influenţarea opiniei publice din România prin incitarea la ură sau generarea de emoţii negative.
„Prin diseminarea sistematică şi masivă de ştiri false şi dezinformări, în special prin intermediul reţelelor sociale, obiectivul este de a genera neîncredere şi diviziune în societate. Un set de tactici, tehnici şi proceduri, asociate campaniilor orchestrate de Kremlin, este folosit, de asemenea, în paralel cu mesajele oficiale”, informează un comunicat al MAI.
Potrivit MAI, aceste campanii de influenţă străină promovează propagandă anti-NATO, anti-UE, anti-Ucraina sau împotriva Republicii Moldova.
„Autorităţile române sunt pregătite şi vor continua să combată sistematic aceste ştiri false şi dezinformări. Totuşi, aceasta este o misiune pentru noi toţi. Verifică! Fii vigilent! Împreună putem opri ştirile false şi dezinformarea”, se mai arată în comunicat.
Ministerul Afacerilor Interne atrage atenția asupra promovării în mediul online a unor informații false cu scopul de a manipula opinia publică în contextul electoral.
MAI avertizeaza cu privire la distribuirea pe platforma TikTok a unor clipuri video referitoare la presupusa fraudare a procesului electoral.
Astfel, utilizatorul contului TikTok @recnostinta a publicat un material video în care prezintă imagini care imită în mod fraudulos identitatea vizuală a mai multor site-uri de știri, printre care Hotnews și Antena 3 CNN și atribuie instituției media presupuse articole datate ulterior zilei de 18 mai, în care se afirmă în mod fals ca pe fondul câștigării alegerilor de unul dintre candidați, liderii partidelor tradiționale sunt arestați sau fug din țară!
Materialul în cauză este de natură să inducă în eroare opinia publică, simulând un conținut jurnalistic legitim și vehiculând informații complet fabricate, pentru a amplifica neîncrederea cetățenilor privind desfășurarea corectă și legală a procesului electoral.
Ministerul Afacerilor Interne a demarat procedurile legale de analiză și sesizare a instituțiilor competente, în vederea verificării posibilelor încălcări ale legislației în vigoare, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile informatice, falsul informatic și răspândirea de informații false.
Potrivit unui alt comunicat, a fost identificat și raportat, totodată, un cont de social media care difuzează conținut manipulator de tip deepfake.
Este vorba despre contul @memefacator (preafericitul), pe platforma TikTok, pe care au fost publicate materiale video generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Aceste materiale conțin elemente de dezinformare, fiind utilizate tehnici de tip deepfake cu scopul de a discredita un candidat la funcția de președinte al României.
Având în vedere gravitatea conținutului, contul a fost raportat către reprezentanții platformei în vederea prevenirii propagării materialelor de natură să afecteze ordinea publică și integritatea procesului electoral.
Ministerul Afacerilor Interne reiterează angajamentul său în lupta împotriva dezinformării și a utilizării abuzive a tehnologiilor digitale în scopuri manipulatorii, în special în context electoral.
Totodată, MAI încurajează cetățenii să semnaleze conținutul suspect sau potențial dăunător prin intermediul canalelor oficiale de comunicare.
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații avertizează asupra prezenței unei rețele de site-uri false de tip doppelganger, care imită pagini oficiale cunoscute, pentru a răspândi conținut manipulator.
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații reclamă prezenţa în spaţiul autohton online a unei reţele de site-uri clonate, care imită întocmai imaginea paginilor oficiale de internet ale unor instituţii publice, televiziuni şi agenţii de presă importante (Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, TVR 1, DIGI24, Hotnews, Adevărul, Libertatea) și care este utilizată pentru promovarea de conţinut înşelător, pe teme sociale, politice, economice sau de sănătate, în scopul inducerii în eroare a populaţiei şi influenţării în mod negativ a percepţiei acesteia.
Potrivit ANCOM, „campania informaţională este una complexă, derulată sub limita de detecţie a anomaliilor şi vizează utilizarea unor tactici specifice, precum exploatarea algoritmilor social media, utilizarea de conţinut generat de AI, constituirea unor narative subliminale, utilizarea de reclame adaptate specificului audienţelor vulnerabile, precum şi activităţi trans-sectoriale de activare a unor reacţii în societate.
Aceeaşi infrastructură informaţională este utilizată pentru realizarea unor activităţi de micro profilare care să permită definirea unor audienţe vulnerabile la narativele de dezinformare şi calibrarea mesajelor în funcţie de nişe emoţionale. Aceste acţiuni de influenţare nu vizează promovarea unor entităţi specifice, ci amplificarea la nivelului mentalului colectiv a unor nemulţumiri sociale, economice şi politice cu scopul polarizării societăţii şi scăderii încrederii populaţiei în autorităţile publice, limitând în acest mod capacitatea de reacţie a statului, respectiv influenţarea deciziilor la nivel naţional”, atrage atenția instituţia.
Potrivit ANCOM, a fost observată apariţia unor reţele de pagini şi conturi neautentice pe o platformă de socializare cu un nivel coordonat al postărilor şi conţinutului acestora pentru a determina o interacţiune foarte ridicată în mod artificial.
Aceste pagini distribuie în mod sistematic conţinut generat de AI (atât imagini, cât şi scris) în special subiecte cu impact emoţional pentru a genera reacţii şi din partea unor utilizatori reali.
ANCOM mai arată că, în cadrul acestui ecosistem, au fost identificate link-uri care redirecţionează utilizatorii către paginile clonate menţionate anterior, prin intermediul unor reclame maliţioase, utilizate drept „trambuline”, prezente pe site-uri autohtone, în special de tip clickbait (ex: cezicelumea.ro, surse.eu stiricalitative.ro, dromania.ro, redactia.ro, viralnews.ro, lendermagazin.ro etc.).
„Reclamele maliţioase se prezintă sub forma unor titluri false de ştiri, spaţiile publicitare în care acestea sunt postate fiind contractate de companiile de publicitate care utilizează tehnologia „native ads” – Adskeeper, Geozo, Adnow şi MGID, semnalate anterior în spaţiul public pentru legături directe cu Federaţia Rusă.
Spre exemplu, compania Adnow este subiectul unor investigaţii extinse în alte state membre, dar şi în România pentru implicarea în operaţiuni informaţionale în favoarea serviciilor de informaţii ale Federaţiei Ruse.
Suplimentar, pe site-urile clonate se regăsesc reclame atât în limba română, cât şi într-o limbă altă limbă străină care promovează conţinut înşelător similar, plătite prin intermediul unor pagini/conturi de socializare fictive. Întreaga infrastructură este susţinută prin intermediul paginilor în cauză care distribuie elemente de conţinut generate de inteligenţa artificială menţionate mai sus”, afirmă ANCOM.
Autoritatea precizează că instituțiile publice responsabile acţionează în mod coordonat pentru contracararea acestor acţiuni maliţioase de influenţare şi limitarea efectelor acesteia asupra populaţiei, în parteneriat cu furnizorii de servicii de internet şi platforma de socializare în cauză.
„Investigaţiile şi verificările sunt în desfăşurare, urmărindu-se stabilirea şi indisponibilizarea întregii infrastructuri digitale care susţine ecosistemul prezentat, respectiv identificarea şi tragerea la răspundere a entităţilor implicate. Pentru a evita inducerea în eroare prin intermediul mecanismului expus, este recomandat ca paginile oficiale de internet ale instituţiilor publice sau entităţilor mass-media în cauză să fie accesate în mod direct”, mai spune ANCOM în comunicat.
Ministerul Afacerilor Interne a a cooperat interinstituțional atât cu ANCOM, cât și cu celelalte autorități publice cu competență în domeniu pentru destructurarea rețelei, iar măsurile de contracarare implică și acțiuni de natură judiciară.
„Pentru stoparea efectelor activităților malițioase au fost derulate activități de raportare a peste 150 de pagini și conturi neautentice, utilizate pentru promovarea de conținut creat cu ajutorul inteligenței artificiale, postat în mod coordonat.
În urma analizei preliminare au fost eliminate o parte dintre pagini, care manifestau un comportament de tip spam, iar alte pagini au fost suspendate pe fondul unor suspiciuni de comportament artificial.
Această rețea coordonată de pagini și conturi a fost utilizată pentru redirecționarea utilizatorilor către site-uri autohtone cu reclamele malițioase de redirecționare către paginile de internet clonate care impersonau paginile oficiale ale unor instituții publice, televiziuni și agenții de presă, prin preluarea întocmai a elementelor de identitate vizuală a acestora.
Conform sursei citate, acest mod de operare a permis evitarea mecanismului de moderare al platformei sociale prin evitarea conexiunilor directe cu site-urile malițioase.
MAI explică și modul în care era pus în aplicare planul pentru profilarea și manipularea percepției audiențelor vulnerabile țintite, schema fiind: Pagini false → Reclame false → Site-uri clickbait → Redirecționare → Site-uri clonate Doppelganger:
Pasul 1: Paginile false postează masiv conținut emoțional pentru a atrage atenția.
Pasul 2: Utilizatorii sunt atrași să acceseze reclame ascunse în site-uri cu titluri senzaționale.
Pasul 3: Reclamele sunt administrate de companii suspecte, cu finanțare externă ostilă.
Pasul 4: Utilizatorii sunt direcționați către site-uri clonate care seamănă cu cele oficiale, unde sunt expuși la informații false.
Protejarea spațiului informațional este o responsabilitate comună. Ministerul Afacerilor Interne îi încurajează pe toți actorii din mass-media, influenceri și cetățeni să contribuie la combaterea dezinformării prin promovarea informațiilor verificate și corecte.
Dreptul la libera exprimare este garantat, iar combaterea dezinformării este esențială pentru sănătatea democrației noastre și responsabilitatea fiecăruia dintre noi, transmite MAI pe pagina sa de Facebook.
MApN: Dezinformări privind modernizarea Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu
Manipulările pe tema investițiilor în baza militară fac parte din campaniile de dezinformare cu care Federația Rusă își susține atacurile hibride împotriva țărilor NATO.
Ministerul Apărării Naționale semnalează o nouă serie de dezinformări rostogolite în spațiul online din România și din străinătate cu privire la procesul de extindere și modernizare a Bazei 57 Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino” de la Mihail Kogălniceanu, județul Constanța.
MApN respingespeculațiile pe acest subiect, apărute în spațiul public românesc și internațional, prin care sunt vehiculate interpretări și scenarii manipulatorii, neconforme cu realitatea în privința proiectului de extindere a Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu.
Investițiile programate pentru modernizarea și extinderea acestei baze militare a Armatei României vor avea ca rezultat primul element complet și complex de infrastructură aeroportuară construit de România după anul 1990, menită să îmbunătățească în mod semnificativ capacitățile de operare și de instruire ale Forțelor Aeriene Române și ale celor aliate în consolidării polului de securitate pe Flancul Estic al Alianţei. Manipulările din spațiul public pe acest subiect sunt aliniate campaniilor de dezinformare și propagandă cu care Federația Rusă își susține atacurile hibride împotriva țărilor aliate.
Logica din spatele acestor încercări de distorsionare a adevărului este lesne de înțeles. În anul 2024, România a sărbătorit 20 de ani de la aderarea la NATO, obiectiv strategic împlinit prin voința suverană a poporului român. Apartenența la NATO asigură libertatea și prosperitatea românilor într-o societate democratică. Niciodată România nu a avut garanții mai puternice pentru suveranitatea și securitatea națională. NATO operează ca un instrument de amplificare si protejare a suveranității fiecăruia dintre membrii săi, nu doar în domeniul apărării și securității, ci în toate dimensiunile.
Toate evoluțiile care privesc dezvoltarea capacităților de descurajare și apărare ale României, inclusiv cele care privesc forțe și capabilități Aliate dislocate pe teritoriul național ca parte a măsurilor de consolidare a Flancului Estic, sunt fie legate de capacitatea forţelor armate ale României de a acționa interoperabil cu NATO, fie ca răspuns la evoluții concrete ale situației de securitate din regiune.
Este cât se poate de evident că apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri. Suveranitatea națională nu este o frază sau un concept speculativ, ci un complex de principii și acțiuni pe care statul român le exercită în mod suveran, atât prin acțiuni naționale, cât și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, cea mai puternică instituție politico-militară cu caracter defensiv din istorie.
Realitatea pe care propaganda rusă și vectorii de propagare din spațiul public românesc și Euro-Atlantic încearcă să o acopere prin acțiuni de dezinformare și manipulare este că, începând din anii 2000, Federația Rusă s-a îndepărtat tot mai agresiv de spiritul parteneriatului cu comunitatea Nord-Atlantică, exprimat în Consiliul NATO-Rusia, organism de consultare în care Rusia a fost tratată de aliați de pe poziții egale și principiale. Respectând tradițiile sovietice, agresorul de la Kremlin denunță agresiuni închipuite, reînviind, cu mijloacele societății informaționale, mitul cetății asediate.
După ce a încălcat sistematic prevederile unor tratate internaţionale în materie de armamente convenționale sau nucleare, esențiale pentru menținerea echilibrului de securitate și a întreținut activ conflicte înghețate în regiune, Rusia a ales să invadeze, în 2008, Georgia. De atunci, Federația Rusă a militarizat Marea Neagra, a invadat Ucraina și a anexat ilegal Crimeea în 2014, iar din 2022 este angajată într-un război ilegal de agresiune împotriva unui vecin suveran. Războiul brutal pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei este doar o dimensiune a asaltului pe care Rusia îl dă lumii democratice și libere. În paralel, Federația Rusă este angajată într-un set persistent de acțiuni hibride împotriva unor țări membre NATO, UE și a altor state din regiunea Mării Negre, cum ar fi Republica Moldova, pe care o șantajează permanent, îndeosebi prin instrumente energetice și economice, dar și cu acțiuni hibride.
Pe acest fond trebuie înțelese toate măsurile de consolidare a posturii de apărare și descurajare a oricărei agresiuni din partea Rusiei împotriva teritoriului aliat luate de România și de Aliați în regiunea Mării Negre. Toate aceste măsuri au fost de natură exclusiv defensivă, fiind decise și puse în executare în mod transparent și direct proporțional cu nivelul amenințărilor reprezentate de acțiunile agresive ale Rusiei.
Prezența militarilor aliați în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, dar și în Baza Militară de la Deveselu, în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, la Cincu și în alte comandamente și facilități de instruire de pe teritoriul României reprezintă atât o normalitate practică în contextul apartenenței României la NATO, cât și o expresie directă a solidarității Aliaților în fața amenințărilor la pacea și securitatea regională generate de acțiunile agresive ale Federației Ruse.
Investițiile în extinderea și modernizarea infrastructurii Bazei 57 Aeriene de la Mihail Kogălniceanu au fost decise printr-o hotărâre emisă de Guvernul României în anul 2019 (HG nr. 781). Durata lucrărilor de modernizare este etapizată pe 20 de ani, investiția totală fiind estimată la peste 12 miliarde de lei.
Baza românească pe care Guvernul o modernizează la Mihail Kogălniceanu va fi dotată cu o nouă pistă de decolare-aterizare, proiectată cu propriile zone de mișcare aeroportuară, punct control pentru zbor, platforme pentru operarea aeronavelor și sisteme de balizaj și de radionavigație, dar va dispune și de facilități administrative și sociale, zone de tranzit și depozitare, zone pentru mentenanța aeronavelor, un parc pentru tehnica militară, împrejmuire și puncte de control pentru acces, drum perimetral de incintă și drumuri interioare.
La finalul lucrărilor, preconizat pentru anul 2042, Baza de la Mihail Kogălniceanu va fi una dintre cele mai moderne baze aeriene din spațiul comun aliat. Noua infrastructură va putea îndeplini, pe lângă rolul de structură a Forțelor Aeriene Române și pe cel de punct nodal de referință pentru nevoile de tranzit și de instruire ale forțelor aliate.
Încercările de a prezenta măsurile concrete de întărire a capacității de apărare a României și a NATO drept acte de trădare națională se înscriu în tiparul campaniilor de dezinformare desfășurate în spațiul public din România de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO, prin care se încearcă inducerea unui climat de panică și de slăbire a încrederii în capacitatea instituțiilor din sistemul național de securitate de a-și îndeplini misiunile constituționale și discreditarea acțiunilor de întărire a capacității de apărare și de reacție în fața oricăror forme de agresiune luate la nivel național ori împreună cu aliații din NATO.
AUDIO | Manipularea online și în spațiul public, tehnică de război hibrid a Rusiei. Cum este afectată România
Acțiunile de influență ale Rusiei, explicate de profesorul Corneliu Bjola, șeful Grupului de Cercetare în Diplomație Digitală al Universității Oxford din Marea Britanie.
Tehnicile de război hibrid aplicate de Rusia în România, Republica Moldova, Georgia, dar și în alte state europene, pentru slăbirea încrederii în UE și NATO, au fost discutate, la Constanța, în cadrul Conferințelor Mării Negre.
Aproape sigur ați auzit, în ultimii ani, teoria că ar fi mai bine să fim neutri, să nu mai ajutăm Ucraina, ca nu cumva să intrăm în razboi. Sau că Occidentul ne folosește doar ca piață de desfacere, că suntem doar o colonie a Vestului și că ne-ar fi mai bine în afara Uniunii Europene. Specialiștii spun că, deși au aparența unor teme legitime, care pot fi discutate într-o țara democratică, toate acestea sunt tehnici de război hibrid, prin care Rusia încearcă să șubrezească unitatea euroatlantică. Obiectivul final ar fi ca România să părăsească UE și NATO, moment în care, spun din nou specialiștii, am fi o pradă facilă.
Despre manipulare, cine și cum transmite astfel mesaje, despre cum acționează Rusia în România și în alte state europene a vorbit, recent, la Constanța, profesorul Corneliu Bjola, șeful Grupului de Cercetare în Diplomație Digitală al Universității Oxford din Marea Britanie, în cadrul celei de-a opta ediții a Conferințelor Mării Negre:
DNSC nu are ca atribuție investigarea tehnicilor de propagare a postărilor de pe reţelele sociale, prin manipulare de algoritmi
În 2023, DNSC a recomandat oficial instituțiilor publice să interzică aplicația TikTok din cauza riscurilor semnificative de securitate cibernetică și manipulare a datelor.
„Monitorizarea conturilor de social media şi investigarea tacticilor şi tehnicilor de propagare a postărilor de pe reţelele sociale prin manipulare de algoritmi nu intră în atribuţiile instituţiei noastre”, a precizat, miercuri, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică într-un comunicat de presă.
În urma solicitărilor și întrebărilor din spațiul public în contextul rezultatelor din primul tur al alegerilor, referitoare la rolul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) în monitorizarea conturilor de social media și a tehnicilor de propagare a postărilor prin manipularea algoritmilor, Directoratul a oferit câteva clarificări.
„Este important de subliniat că monitorizarea conturilor de social media și investigarea tacticilor și tehnicilor de propagare a postărilor de pe rețelele sociale prin manipulare de algoritmi nu intră în atribuțiile instituției noastre. DNSC are responsabilități clare în domeniul securității cibernetice și nu dispune de mandatul legal de a efectua monitorizări individuale ale conturilor personale de social media.
În 2023, la solicitarea Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică (COSC), DNSC a recomandat oficial instituțiilor publice să interzică aplicația TikTok din cauza riscurilor semnificative de securitate cibernetică și manipulare a datelor, mai ales în contextul riscurilor de influențare a opiniei publice și proceselor decizionale prin intermediul rețelelor sociale. Aceste măsuri vizau protejarea infrastructurii publice și nu aveau legătură cu monitorizarea postărilor de pe respectiva rețea.
În ianuarie 2024, DNSC a elaborat un ghid detaliat pentru recuperarea conturilor de social media, inclusiv TikTok, ca răspuns la numeroasele sesizări privind conturi compromise, oferind utilizatorilor recomandări și măsuri pentru protejarea și restaurarea securității conturilor personale.
Ulterior, DNSC a lansat, pe data de 1 aprilie 2024, un ghid dedicat tehnologiilor deepfake, o tehnologie ce poate fi folosită pentru generarea sau alterarea materialelor grafice (foto și video), tehnologice care la acea vreme era folosită de atacatori cu succes pentru a păcăli utilizatorii să furnizeze bani ori date sensibile, inclusiv date de card. Ghidul a subliniat riscurile asociate cu utilizarea deepfake și a recomandat instituțiilor publice măsuri de prevenire a fraudelor digitale. De asemenea, tot prin intermediul acestui ghid și a materialelor de conștientizare adiacente, Directoratul a avertizat public asupra pericolelor pe care tehnologiile avansate le pot reprezenta pentru transparența și corectitudinea informațiilor.
Totodată, în luna noiembrie 2024, DNSC a elaborat inclusiv un ghid de inginerie socială, destinat să ajute utilizatorii de pe rețelele de social media să identifice și să se protejeze împotriva tehnicilor de manipulare și fraudă utilizate în atacurile cibernetice bazate pe înșelăciune și exploatarea încrederii umane.
Pe perioada alegerilor, DNSC a colaborat activ cu autoritățile naționale de specialitate – AEP, STS și ANCOM – pentru a preveni atacurile cibernetice asupra infrastructurii electorale și pentru a asigura un proces electoral transparent și sigur.
Atribuțiile Directoratului, sunt stabilite clar prin OUG nr. 104/2021, iar principala responsabilitate a DNSC este asigurarea securității cibernetice a spațiului cibernetic național civil, în colaborare cu instituțiile și autoritățile competente. Prin aceasta ne referim la activități circumscrise prevenirii, investigării și limitării impactului atacurilor cibernetice.
Un atac cibernetic afectează disponibilitatea, confidențialitatea și integritatea datelor și infrastructurilor aferente. În concluzie, DNSC nu are atribuții legale pentru a executa suspendarea sau oprirea activității unor conturi de social media și nici în ceea ce privește dezinformarea”, se arată în comunicat.
Supravegherea exercitată de autorităţile europene asupra TikTok acoperă practicile companiei în ceea ce priveşte răspândirea informaţiilor şi protecţia acestora pentru utilizatorii sub 18 ani. Un test de stres realizat de Comisia UE în august 2023 a arătat că TikTok mai trebuie să facă progrese pentru a se conforma pe deplin regulilor DSA. În octombrie 2023, Comisia Europeană a solicitat informaţii de la TikTok (şi de la Meta) în conformitate cu Legea Europeană a Serviciilor Digitale (DSA), care a intrat în vigoare la 25 august 2023.
Analiza de specialitate relevă, totodată, faptul că există îngrijorări legate de accesul Guvernului chinez la datele utilizatorilor TikTok şi utilizarea acestor date în scopuri geopolitice. Ca atare, autorităţile europene monitorizează aceste riscuri şi pot impune restricţii suplimentare.
În acelaşi timp, pe fondul îngrijorărilor exprimate la nivelul Uniunii Europene, TikTok a anunţat intenţia de a dezvolta un plan numit „Proiect Clover” pentru a stoca datele local în UE, într-o iniţiativă similară cu ‘Proiectul Texas’ din SUA. Planul vizează localizarea datelor utilizatorilor UE prin stocarea lor pe servere situate în Europa şi implică audituri detaliate efectuate de o companie europeană de securitate în ceea ce priveşte măsurile de securitate cibernetică şi protecţia datelor.
În contextul acestor informaţii, DNSC recomandă limitarea accesării aplicaţiei TikTok de pe dispozitivele autorităţilor şi instituţiilor publice din România, în cazul în care aceasta este deja instalată, şi interzicerea descărcării, instalării şi utilizării acesteia pe alte dispozitive care aparţin acestora.
De asemenea, pentru utilizatorii obişnuiţi ai aplicaţiei TikTok există o serie de recomandări care pot contribui la reducerea riscurilor de securitate cibernetică, precum: activarea caracteristicii „Digital Wellbeing”, care plasează limite de timp pentru utilizarea aplicaţiei; utilizarea caracteristicii „Family Pairing”, care le permite părinţilor să-şi conecteze conturile la cele ale copiilor lor pentru o supraveghere mai strictă; activarea opţiunilor de confidenţialitate disponibile în secţiunea „Privacy and Safety”; blocarea sau raportarea utilizatorilor sau a comentariilor de pe TikTok, atunci când este necesar; limitarea cantităţii de informaţii partajate în aplicaţie, evitând, de exemplu, conectarea contului TikTok la alte platforme de socializare (Facebook şi Instagram); accesarea conţinutului TikTok doar din aplicaţia oficială pentru a evita posibilele tentative de fraudă sau phishing; asigurarea că se utilizează întotdeauna cea mai recentă versiune a aplicaţiei pentru a beneficia de cele mai recente actualizări şi patch-uri de securitate disponibile.
Aplicaţia TikTok a fost fondată în anul 2016 de compania chineză ByteDance şi de atunci a avut o creştere şi o extindere impresionante pe piaţa internaţională. În 2023, TikTok avea aproximativ 1,5 miliarde de utilizatori activi lunar şi se aştepta să atingă pragul de două miliarde până la sfârşitul anului 2024. Începând cu ianuarie 2024, Statele Unite ale Americii aveau cea mai mare audienţă TikTok la nivel mondial, cu aproape 150 de milioane de utilizatori activi care interacţionează cu platforma.
Organizația Expert Forum, care a analizat datele legate de veniturile şi cheltuielile competitorilor electorali la alegerile prezidenţiale, publicate ieri de Autoritatea Electorală Permanentă, îi cere acesteia să realizeze un control pentru a verifica posibila finanțare nedeclarată a lui Călin Georgescu și să constate dacă s-a încălcat legea.
Nu au fost declarate venituri și cheltuieli, ceea ce este neverosimil pentru un candidat care obține peste 20% din voturi, se arată în comunicatul Expert Forum.
Organizația mai solicită Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații să se coordoneze cu Comisia Europeană și să ceară aplicației TikTok, spațiul în care Călin Georgescu și-a desfășurat campania electorală, o investigație în acest caz.
După rezultatul surpriză din turul întâi al prezidențialelor, mai mulți politicieni au reclamat faptul că opinia publică a fost manipulată prin rețelele de socializare, iar unele instituții ale statului au oferit explicații.
ANCOM spune că TikTok nu a luat măsuri rapid, aşa cum a solicitat Autoritatea Electorală Permanentă, care a semnalat diverse nereguli legate de conţinutul ilegal distribuit, iar Consiliul Naţional al Audiovizualului a sesizat Comisia Europeană pentru că platforma, deşi şi-a asumat că nu face publicitate politică, i-a permis candidatului independent Călin Georgescu să facă exact acest lucru.
Georgescu a respins acuzaţiile, susținând că nu are troli care să-i amplifice mesajele pe reţeaua de socializare. USR urmează să sesizeze instituţiile statului în legătură cu modul în care s-a desfăşurat campania lui Călin Georgescu, a anunţat candidata formaţiunii la prezidenţiale, Elena Lasconi.
Şi grupul RENEW din Parlamentul European a cerut conducerii reţelei chineze TikTok explicaţii și dovezi că votul din România nu a fost manipulat prin intermediul platformei, dar și asigurări că aplicația respectă prevederile legislației europene privind serviciile digitale.
Amintim că, în urmă cu un an, Comisia Europeană a cerut personalului să elimine aplicaţia TikTok de pe aparatura de serviciu.
