Ghid pentru prevenirea sarcinilor la minore, lansat de Asociația Moașelor Independente și Asociația Moașelor din România

În România, în ultimii 5 ani, au avut loc peste 88.000 de nașteri la mame minore, dintre care peste 84.000 de nașteri la mame cu vârsta între 15 și 19 ani și peste 3.600 la mame cu vârsta sub 15 ani.

Publicat de Doina Sirbu, 25 februarie 2025, 14:17

Asociația Moașelor Independente și Asociația Moașelor din România au lansat un Ghid pentru prevenirea (recurenței) sarcinilor la minore, ca reacție la cifrele alarmante legate de apariția și recurența sarcinilor în rândul minorelor din România.

Potrivit autorilor, ghidul își propune să sprijine factorii de decizie, specialiștii și publicul larg în înțelegerea și combaterea acestei probleme de sănătate publică și a fost elaborat ca un răspuns la nevoile sutelor de mii de adolescenți care trăiesc cu teama unei sarcini nedorite, în umbra violenței de gen, ale copiilor care trec prin abuzuri sexuale și sunt apoi lipsiți de îngrijire și protecție din partea autorităților și, nu în ultimul rând, la nevoile sutelor de mii de fete, mame minore în prezent, care trăiesc maternitatea extrem de timpurie dintr
o obligație.

Ghidul a fost lansat recent în cadrul unui eveniment care a reunit reprezentanți ai autorităților – Cancelaria prim-ministrului, Ministerul Sănătății, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Institutul Național de Sănătate Publică, Agenția Națională Pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați -, moașe, medici de obstetrică-ginecologie, reprezentanți ai mediului academic, reprezentanți ai Ambasadei Regatului Țărilor de Jos, ai UNICEF, ai Organizației Mondiale a Sănătății, precum și experți și reprezentanți
ai societății civile. Ghidul a fost elaborat în cadrul Proiectului „Focus pe mamele minore. Conștientizare și acțiune”, susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos, proiect în cadrul căruia peste 14.000 de mame minore și tineri au primit consiliere, servicii și management de caz pentru sănătatea reproducerii din partea moașelor și colaboratorilor Asociației Moașelor Independente și Asociației Moașelor din România.

„Toată lumea ar trebui să aibă acces la educație sexuală cuprinzătoare și la servicii privind sănătatea și drepturile sexuale și reproductive. Inclusiv fetele tinere care au devenit deja mame pentru că nu au avut acces la educație și servicii sau pentru că au fost supuse violenței bazate pe gen. Considerăm că activitatea moașelor devine și mai importantă acum când drepturile femeilor și fetelor sunt puse în discuție în întreaga lume. Țările de Jos se angajează să ajute la respectarea drepturilor femeilor și a egalității de gen, precum și a democrației, libertății și drepturilor omului pentru toți”, a declarat Hinke Nauta, Deputy Head of Mission,
Ambasada Regatului Țărilor de Jos.

„Statisticile sunt îngrijorătoare, iar în spatele fiecărui număr se află o poveste – o fată tânără care are nevoie de sprijin, de educație, de înțelegere. Avem nevoie de un efort coordonat, în care educația pentru sănătate să devină parte integrantă a curriculei școlare, iar accesul la servicii de sănătate și consiliere să fie facilitat pentru toate tinerele din România”, a declarat în cadrul evenimentului Alina Cimpoieru, consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului.

„Personalul medical din maternități trebuie să fie format pentru a interveni în prevenirea recurenței sarcinilor la minore, pentru ca fiecare adolescentă care naște să nu mai fie nevoită să nască din nou tot la o vârstă extrem de fragedă. Avem urgent nevoie de metode contraceptive de lungă durată disponibile în fiecare maternitate, gratuit, pentru a fi folosite la fiecare mamă, cu acordul ei și al tutorilor în cazurile sub 16 ani, pentru a preveni o nouă sarcină nedorită. Cealaltă problemă este prevenirea recurenței abuzului. Și pentru asta personalul medical trebuie să fie mai bine pregătit privind răspunsul, raportarea și referirea abuzurilor sexuale asupra minorelor. La Asociația Moașelor din România vom sprijini maternitățile în aceste două aspecte cu tot ce putem pentru că trebuie să vedem o scădere drastică a numărului de nașteri recurente la minore în anul următor”, a explicat Irina Mateescu, moașă licențiată, președinta Asociației Moașelor din România.

„Statisticile actuale ne avertizează că aproape jumătatea din mamele minore sub 15 ani din Uniunea Europeană aparțin României. În mod cert, organismul acestor fete nu este pregătit fizic pentru a deveni mame, afirmație certificată de frecvența complicațiilor legate de sarcină, naștere sau făt/nou-născut în astfel de situații. De asemenea, condiția de gravidă/mamă minoră nu este o normalitate nici pentru statusul lor psihologic, dovadă fiind studiile care au evidențiat apariția unor tulburări cu efecte pe termen lung atât pentru viitoarea mamă, cât și pentru copilului ei. Cele mai frecvente asocieri statistice cu vârsta fragedă a mamei la naștere se referă la prematuritate, la tulburările de dezvoltare ale fătului și consecințele acestora. Și ca o continuitate, prematuritatea şi complicațiile sale sunt responsabile de mai mult de jumătate din decesele neonatale, reprezentând una din principalele cauze de mortalitate neonatală din România. Este unanim recunoscut că una dintre principalele cauze ale fenomenului mame minore este lipsa educației pentru sănătatea reproducerii în rândul adolescenților. În opinia AMI, soluția cost-efectivă și la îndemână pentru ameliorarea acestui fenomen o reprezintă moașele care dețin competențele și abilitățile necesare pentru efectuarea unei prevenții sustenabile și acordarea de servicii calificate în acest sens”, a declarat Melania Tudose, moașă licențiată, doctor în medicină, președinta Asociației Moașelor Independente.

„Anual, aproximativ 12.000 de fete adolescente sau chiar copii își pierd șansa de a-și atinge potențialul maxim de educație și sănătate și de a deveni active pe piața muncii pentru că au dat naștere mult prea devreme. Problematica sarcinilor la minore este multidimensională, ea are efecte educaționale, de sănătate și sociale. Sănătatea reproducerii, accesul la programe de educație pentru sănătatea reproductivă și la serviciile de sănătatea reproducerii, inclusiv cele de planificare familială reprezintă ținte ale obiectivului de dezvoltare durabilă care vizează asigurarea unei vieți sănătoase și a bunăstării pentru toți cetățenii de orice vârstă. Rata natalității la fetele minore este unul din indicatorii care monitorizează progresul către atingerea obiectivului sănătate. Prin urmare, problematica sarcinilor la fetele de vârstă minoră este una care nu poate fi ignorată, trebuie prioritizată și adresată intersectorial”, a declarat Carmen Ungurean, șef secție Prevenire
boli netransmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică.

Conform datelor prezentate în document, în România, în ultimii 5 ani, au avut loc peste 88.000 de nașteri la mame minore, dintre care peste 84.000 de nașteri la mame cu vârsta între 15 și 19 ani și peste 3.600 la mame cu vârsta sub 15 ani. Autorii arată că sarcina la minore este o problema cu riscuri medicale, psihologice și sociale și prezintă o serie de recomandări și moduri de implicare pentru prevenirea sarcinilor la minore. Totodată, prezintă mărturii ale mamelor minore și interviuri cu specialiști care interacționează cu mame minore. De asemenea,
ghidul cuprinde un capitol dedicat vulnerabilităților multiple și nevoilor specifice de intervenție în cazul adolescentelor din centrele maternale. Ghidul complet poate fi accesat AICI.

Sursă: Asociația Moașelor Independente, Asociația Moașelor din România

”Tema zilei”: Un studiu al organizației Salvați Copiii concluzionează că inechitatea este prezentă în viața copiilor români încă de la naștere, iar sărăcia severă afectează aproape jumătate dintre copii

Publicat de Adina Sîrbu, 22 noiembrie 2023, 11:21

În România, 9,6% dintre familiile monoparentale erau expuse riscului de sărăcie, în anul 2019, potrivit datelor comunicate de Salvati Copiii, iar proporția s-a dublat la 18,2% în anul 2020 și a crescut apoi la 23% în 2021.Unul din doi copii se află în risc de sărăcie severă sau excluziune socială, fapt ce conduce la abandon școlar și discriminare.

Același studiu concluzionează că România este în topul mortalității infantile, peste media din UE. În ultimii doi ani a crescut dramatic mortalitatea maternă, aproape jumătate dintre nașterile la mame sub 15 ani fiind înregistrate în țara noastră, iar una dintre cauzele majore ale acestei stări de fapt este sărăcia.

Liliana Moldoveanu:

Un studiu al organizației Salvați Copiii privind starea copilului în România concluzionează că inechitatea e prezentă în viața copiilor români încă de la naștere. Sărăcia severă afectează aproape jumătate dintre copii. Majoritatea mamelor sub 15 ani din Uniunea Europeană provin din țara noastră. Mai mult de unu din doi copii vrea să plece din țară. Care este starea copilului în România după data de 20 noiembrie – Ziua Internațională a Drepturilor Copilului?  Întrebarea cuprinde toate situațiile de viață, dreptul la viață și supraviețuire, mame minore, sărăcie, bunăstare emoțională, copiii cu părinții plecați la muncă în străinătate, accesul la educație de calitate, cunoașterea și respectarea drepturilor copilului.

După știrile de la ora 14.00, la ”Tema Zilei”, Liliana Moldoveanu și invitatul său George Roman, director advocacy Salvati Copiii România, vor face radiografia stării copilului din România, cu date din Dobrogea și din comparația urban/ rural.

Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: Salvați Copiii România

Săptămâna Națională a Educației pentru Prevenire HIV – acțiuni pentru 3.000 de tineri și adolescenți din 11 județe

Publicat de Adina Sîrbu, 17 octombrie 2023, 09:18

În perioada 16-22 octombrie 2023, tineri și adolescenți, elevi și studenți, interesați de educația medicală privind prevenirea sarcinilor neplanificate, a infecțiilor cu transmitere sexuală, de metodele contraceptive  și serviciile specifice de sănătate sexuală și reproductivă, pot participa laevenimente organizate de Asociația Semper Musica, în parteneriat cu Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România și Asociația Română Anti-SIDA.

SNEP HIV 2023 include acțiuni de educație preventivă pentru peste 3.000 de tineri și adolescenți organizate simultan în 11 județe (București, Brașov, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Sibiu, Timișoara, Târgu Mureș) precum: sesiuni de educație pentru prevenire HIV/infecții cu transmitere sexuală/sarcini pentru elevi, acțiuni de educație medicală comunitară acolo unde tinerii se întâlnesc, ateliere despre viața cu HIV și îngrijirea pacientului cu HIV pentru studenți la medicină, evenimente culturale și de socializare cu tema HIV.

La 30 iunie 2023, numărul de persoane din România care trăiesc cu HIV/SIDA (cumulativ 1985-2023)  era de 27.465, iar 18.015 sunt pacienți HIV/SIDA în viață. Cazurile noi de infecție cu HIV, înregistrate până la 30 iunie 2023, sunt în număr de 318. Dintre acestea, 47% au fost înregistrate pe segmentul de populație tânără cu vârste cuprinse între 15-34 ani.

SNEP HIV vină să pună o cărămidă în prevenirea fenomenelor cu care se confruntă România în prezent: cel mai mare număr de mame minore din Europa, cea mai tânără bunică din lume, de doar 23 de ani, cea mai mare incidență de cancer de col uterin.  Aproximativ 700 de femei sub 15 ani, în fiecare an, devin mame. Unul din patru tineri ai României a suferit sau suferă de o boală cu transmitere sexuală. Abordarea prevenirii HIV/SIDA răspunde și la reducerea abandonului școlar și al numărului mamelor minore, dar nu numai.

Bogdan Istrate, manager proiect Asociația Semper Musica:

Această ediție este mult mai matură pentru că vine cu lecțiile învățate din primele două ediții, când am trecut prin pandemie și totuși am livrat educație de prevenire. Acum avem și vocea tinerilor în ceea ce privește nevoia lor de informare privind sănătatea reproductivă așa cum a reieșit din consultările pe care noi le-am derulat în ultimii ani. Prin această săptămână de educație medicală preventivă ne dorim ca tinerii să afle despre protecția împotriva HIV, să știe ce înseamnă strategiile de prevenire ale unei sarcini neplanificate sau ale unei infecții cu transmitere sexuală și să aplice cele aflate în urma acțiunile la care vor participa.

Săptămâna Națională a Educației pentru Prevenire HIV este un eveniment național de educație preventivă adresat tinerilor și adolescenților organizat din anul 2020 de către Asociația Semper Musica, venit ca urmare a pandemiei cu Covid 19. Primele două ediții au fost organizate exclusiv online și având ca parteneri încă de la început instituții precum FASMR – Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România și ARAS-Asociația Română Anti-SIDA.

Prima ediție, cea din anul 2020, a fost organizată online cuprinzând 21 webinarii la care au participat aproximativ 1.200 tineri și adolescenți. Ediția din 2021 a însemnat 37 de webinarii și 1.286 de tineri și adolescenți informați, iar ediția din 2022 a fost una fizică, mediciniștii din 11 centre universitare informând direct 4.737 de tineri și adolescenți despre protecția împotriva HIV, a infecțiilor cu transmitere sexuală și contracepție. Evenimentele fizice și online au implicat medici specialiști, activiști HIV/SIDA, experți de drepturi ale omului și pacienți care trăiesc cu HIV.

Pentru informații suplimentare, Mihaela Sandu, Fanfara Public Advisors, 0723.433.816, mihaela.sandu@fanfarapr.ro .

Sursă: comunicat și foto Asociația Semper Musica/ Redactor: Adina Sîrbu

TULCEA: Numărul mamelor minore, în creştere

Publicat de , 1 aprilie 2021, 10:18

Reprezentanţii Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Tulcea au intervenit, în 2020, în sprijinul a 13 copii părăsiţi de mame în Spitalul Judeţean de Urgenţă, aceştia subliniind că rata abandonului nou-născuţilor în unităţile medicale a scăzut în ultimii ani.

Reprezentanta DGASPC Tulcea, Maria Liferie, a declarat că instituţia oferă mamelor şi copiilor aflaţi în situaţii de risc servicii în centrul maternal şi în cel dedicat victimelor violenţei domestice.

„Anul trecut, 13 copii au fost abandonaţi în spital. Cauzele principale care duc la abandon sunt sărăcia, plecarea părinţilor, a mamelor în mod deosebit, în afara ţării şi, nu în ultimul rând, problemele de sănătate ale mamelor“, a afirmat Maria Liferie.

Ea a semnalat, în acelaşi timp, creşterea numărului mamelor minore.

„În ultimii ani, rata abandonului spitalicesc a scăzut, dar în acelaşi timp într-un ritm îngrijorător a crescut numărul mamelor minore. În ultimii cinci ani, am avut 41 de mame minore, dintre care şase au abandonat copilul nou-născut, iar şapte cupluri mamă-copil au beneficiat de serviciile centrului maternal din Tulcea“, a mai spus reprezentanta DGASPC.

În anul 2009, conducerea Spitalului Judeţean semnala faptul că, lunar, până la cinci bebeluşi sunt abandonaţi în unitate.

Sursa – Agerpres / Foto – unsplash.com

România este a doua ţară, din Uniunea Europeană, cu cea mai ridicată rată de sarcini la adolescente

Publicat de Doina Sirbu, 10 iunie 2020, 07:54

În fiecare an, numărăm copiii care nasc copii şi ne străduim să înţelegem fenomenul, care porneşte de la lipsa educaţiei primite în familie. Deputaţii au aprobat recent un proiect de hotărâre, care permite organizarea orelor de educaţie sexuală în şcoli. Deşi mulţi sunt de acord cu necesitatea acestei discipline, rămânem împărţiţi atunci când vine vorba despre vârsta potrivită.  

Educaţia sexuală începe în familie, explică psihologul Ana Pascovici: ”Copiii care discută cu părinţii lor despre sex sunt mai puţin predispuşi la comportamente sexuale riscante la vârsta adolescenţei. În urma unor cercetări, s-a demonstrat că educaţia sexuală timpurie reduce considerabil numărul avorturilor şi transmiterea bolilor sexuale în rândul adolescenţilor, motiv pentru care educaţia sexuală a devenit obligatorie în multe ţări din Europa.”

Conform World Bank, România este a doua ţară din Uniunea Europeană cu cea mai ridicată rată de sarcini la adolescente, de trei ori mai mare decât media europeană. O spune şi părintele Marius Moşteanu, preot paroh la  biserica Sf. Nicolae: ”Statistic vorbind, avem 20.000 de fetiţe, în jurul vârstei de 14 ani, care au născut anul trecut. Asta înseamnă că 20.000 de mame – copii şi cu 20.000 de copii născuţi, înseamnă deja 40.000 de copii, care nu mai au copilărie”.

Tulcea este un pol recunoscut al mamelor minore. Anul trecut, din 900 de naşteri înregistrate la spitalul judeţean din localitate, 3,5% au fost mame minore.

”Sunt mame minore, care au chiar mai multe sarcini până să devină majore. O mare parte din aceste mame minore au în familie o tradiţie, aceea a căsătoriilor precoce şi probabil că ar avea o reţinere în a lăsa copilul la asemenea ore”, afirmă managerul spitalului din Tulcea, dr. Tudor Năstăsescu. 

Situaţia s-ar putea schimba de anul viitor, când în şcolile din România se vor ţine ore de Educaţie sanitară. După îndelungi dezbateri, provocate de conotaţia termenului “sexual”, deputaţii au aprobat săptămâna trecută proiectul de lege privind introducerea acestei materii, sub o altă denumire, “Educaţie sanitară”. Să auzim şi explicaţia unui medic:

“Educaţia Sexuală, fără false pudibonderii, este inclusă într-un termen mai larg, care este de fapt o disciplină de studiu şi o supraspecialitate medicală derivată din Sănătatea Publică, care se numeşte Educaţie pentru Sănătate. Aşadar, Educaţia Sexuală este o bucăţică, un capitol din Educaţia pentru Sănătate” spune dr. Loti Popescu, coordonator judeţean al Programului Naţional de Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate.

Copiii ar putea învăţa la şcoală despre prevenirea contractării bolilor cu transmitere sexuală şi despre prevenirea sarcinii în rândul minorelor. Introducerea acestei materii a trezit un val de reacţii în rândul părinţilor.

“Aşa ceva nu-i voie, nu-i voie. Acum, astea sunt lucruri? Îi văd şi îi arată şi la televizor, că au făcut nu ştiu câte avorturi şi să-şi ia prezerva… Acestea sunt lucruri să se spună la televizor? Nu e voie, nu e frumos. Fata trebuie să fie corectă până la 18 ani, până ce are un prieten, nu din grădiniţă nu sunt ca lumea, din grădiniţă. Doamnă, eu sunt femeie la 74 de ani, îmi trebuie mie educaţie sexuală? Păi ce înseamnă treaba asta? Eu am crescut 5 copii şi 13 nepoţi, dar la noi nu s-a vorbit aşa. Asta nu e bine” , a spus o pensionară.

…Cu toate că, la prima vedere, toţi au fost de acord cu introducerea orelor de Educaţie sexuală în şcoli.

“Educaţie sexuală în şcoală, da, este bine. Păi, copilul trebuie să ştie, măcar de la 13 ani, mai ales fetiţele trebuie să ştie despre ce este vorba, aţi văzut cât tineret avem… copii cu copii”, ne-a spus o doamnă, care se plimba cu nepoţica ei prin parc.

”Evident că nu trebuie să rămână niciun fel de tabu, cum poate noi am fost crescuţi în acest tabu, dar e foarte important de-a alege vârsta, la care copiii sunt informaţi despre problema lor. Pentru educaţie sanitară, cred că de la grădiniţă, pentru educaţie sexuală, cred că copilul trebuie să aibă măcar 12 ani, ca să aibă discernământ în a înţelege ceea ce i se spune” este de părere dr. Tudor Năstăsescu.

“În primul rând, dacă doi copii de 14 ani vor fi educaţi în sensul unei unicităţi sau vor fi pregătiţi pentru unicitatea unei vieţi de familie, cu siguranţă, că vor începe să se pună la adăpost de anumite boli. Aceste boli sunt realităţi, problema este următoarea, dacă ar fi după mine, eu pentru fete aş avea măcar un număr dublu de ore faţă de băieţi, pentru că ele sunt mai vulnerabile din toate punctele de vedere” spune părintele Marius Moşteanu, care vorbeşte zilnic cu numeroşi copii, ce trec pragul bisericii. Lipsa educaţiei sexuale în rândul adolescenţilor izvorăşte din familie, de la părinţii care se feresc să vorbească despre acest subiect.

“De ce nu discută? Pentru că ei, la rândul lor, nu au fost educaţi. Şi atunci trebuie să începem de undeva. N-o să începem să educăm părinţii, pentru că în orice act educaţional durează mai mult să-i scoţi din cap ceea ce are cel pe care vrei să-l educi, decât să-i bagi altceva în cap. Aşa că, mai bine o luăm de la 6 ani, cu diferenţa specifică între băieţei şi fetiţe şi vom ajunge ca la 18 ani să ştii să faci diferenţa între craii de care ai auzit că au mai fost cu câteva colege de ale tale şi ţinta, pe care o ai, de-a avea un bărbat, tată al copiilor tăi”.

O posibilă explicaţie pentru teama părinţilor de a-şi lăsa copiii la aceste ore poate fi şi aceasta:

Dr. Loti Popescu: “Oamenii se tem de introducerea acestei discipline, fiindcă au fost văzute tot felul de manuale din afara ţării noastre, şi cum România este parte din Europa, oamenii se tem că acele noţiuni, de altfel foarte dure şi abrupte, se vor introduce la copiii mici.”

Dincolo de grija cu care sunt introduse şi explicate aceste noţiuni, trebuie urmărit interesul primordial al copilului: cunoaşterea.

Dr. Loti Popescu: „A introduce aceste noţiuni dure pentru 6 ani este un abuz. La aceste vârste mici vorbim despre fetiţe şi băieţi, despre faptul că suntem diferiţi, despre dezvoltarea caracterelor sexuale secundare, igiena organelor genitale, despre menstra la fetiţe, în perioada pubertăţii sau chiar în prepubertate, absolut orice noţiune trebuie introdusă progresiv, altfel, această disciplină nu se justifică.”

”Personal, cred că este un lucru foarte bun, atât timp cât informaţiile oferite copiilor sunt adaptate vârstei lor. Copiii află poate din alte surse aceste informaţii şi, decât să le fie teamă, să întrebe părinţii, unde mulţi părinţi nu prea sunt deschişi, mai bine să aibă o bază de informaţii adaptată pentru nivelul lor de vârstă. Am aproape 16 ani, cred că ar fi destul de ok să fie. Un părinte sigur nu i-ar spune unui copil ce să facă, adică cred că i–ar fi ruşine. De la ce vârstă ar trebui introdusă această educaţie? Cred că din clasa a VI-a ar fi destul de bine. Adică nu de la o vârstă fragedă, să afle aceste chestii. Acum suntem în 2020, adică găsim orice pe Youtube”, spune un adolescent.

”Elevii au nevoie de un soi de cunoştinţe, pe care să nu le mai ascundă după preş, au nevoie să vorbească cu părinţii lor dincolo de tabuuri. Ar vrea să discute sincer, dar, din păcate, am constatat că încă se mai practică dualitatea, limbajul dublu şi gândirea dublă, în casă se vorbeşte într-un fel, la şcoală se vorbeşte în alt fel, pe stradă se vorbeşte într-un fel, unde este, totuşi, felul omului?” spune părintele Marius Moşteanu.

Deocamdată, inspectoratele şcolare nu au primit niciun rând despre organizarea noii discipline de studiu, iar inspectorii de specialitate spun că oricum nu prea este loc în programă. Proiectul de lege aşteaptă să fie promulgat de preşedintele Klaus Iohannis. Între timp, s-au ridicat politicieni care cer ca orele de educaţie sanitară să fie obligatorii pentru toată lumea.

Realizator – Cristina Ghelasie / Foto – unsplash.com

Salvaţi Copiii trage un semnal de alarmă privind numărul mamelor minore din România

Publicat de Doina Sirbu, 26 iulie 2019, 13:32

Organizaţia Salvaţi Copiii trage un semnal de alarmă privind numărul mamelor minore din România, menţionând că aproape 13.000 de adolescente sub 19 ani sunt la prima naştere, peste 3.600 la a doua, iar circa 700 la a treia.

Potrivit organizaţiei, cu toate că numărul naşterilor la mamele minore a scăzut uşor în 2018, atât în cazul mamelor sub 15 ani (de la 743 în 2017 la 674), cât şi în cazul celor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani (de la 18.173 la 17.307), situaţia rămâne „îngrijorătoare” privind ordinul naşterilor la mame adolescente (al câtelea copil născut viu al mamei). Astfel, dintre adolescentele-mame cu vârsta sub 19 ani, 12.906 sunt la prima naştere, 3.657 la a doua, 673 la a treia, 63 la a patra, şapte la a cincea şi una la a şasea naştere, arată date semi-definitive pentru anul 2018 ale INS, conform Salvaţi Copiii.

Copiii născuţi de mame minore sunt vulnerabilizaţi atât social, cât şi medical, în multe cazuri vorbind despre naşteri premature sau sarcini care nu au fost monitorizate medical, menţionează organizaţia.

Potrivit statisticilor oficiale, din 674 de copii născuţi de mame mai mici de 15 ani, doar 79 au tatăl tot adolescent (sub 20 ani). La mamele între 15 şi 19 ani, din 17.307 copii, doar 2.120 au tatăl sub 20 de ani (pe acest palier, sunt şi taţi de peste 65 de ani).

„De cele mai multe ori, adolescentele mame provin din medii sărace, fără acces la asistenţă medicală constantă şi de calitate. Şi de aici consecinţe extrem de grave şi, din păcate, ireversibile: naşteri premature, mortalitate infantilă ridicată, copii crescuţi de copii, în medii socio-economice precare, perpetuând, de fapt, discriminările”, a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii România.

În ceea ce priveşte distribuţia pe medii, cele mai multe mame adolescente sunt din mediul rural – 65% dintre cele sub 15 ani şi 67% dintre cele cu vârsta între 15 şi 19 ani, a adăugat Salvaţi Copiii.

redactor online – Doina Sîrbu / sursă – AGERPRES / foto – unsplash.com

AUDIO – Mulți localnici din Topolog trăiesc din … alocațiile copiilor

Publicat de , 5 februarie 2016, 13:16

Acordarea tichetelor pentru preşcolari i-a convins pe unii părinţi să-şi trimită copiii la grădiniţă. Aşa se face că în comuna Topolog, din judeţul Tulcea a crescut semnificativ numărul copiilor înscrişi la grădiniţă, la cinci luni după ce a început anul şcolar.

Localitatea a adunat un număr foarte mare de dosare pentru ajutor social. În grădinița de la Topolog, grupele au ajuns și la 31 de copii. Daniela Elena Badiu, consilier juridic în cadrul Primăriei spune că mulți localnici preferă să traiască din ajutoarele sociale și, mai nou, din alocațiile copiilor, pe care îi procrează pe bandă rulantă.

Exemplul din familei este repede preluat și de copii, astfel încât s-a înmulțit numărul de minore care aduc pe lume un copil imediat ce termină gimnaziul.