Astăzi este Lăsatul Secului pentru Postul Paștelui

Publicat de , 10 martie 2019, 10:44

La 11 martie 2019, creştinii ortodocşi intră în Postul Sfintelor Paşti, cunoscut şi ca Postul Mare, pentru că este cel mai lung şi cel mai aspru post de peste an. Prin urmare, duminica premergătoare, respectiv cea a Izgonirii lui Adam din Rai, anul acesta la 10 martie, este cea a lăsatului sec de brânză, ultima în care se mai poate mânca „de dulce“.

Având în vedere că Postul Sfintelor Paşti este precedat de Săptămâna Albă, o săptămână pregătitoare, în care se pot consuma brânză, lapte, ouă şi peşte, lăsatul secului de carne a avut loc cu o săptămână în urmă, respectiv la 3 martie 2019, în Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi.

Duminica lăsatului sec de brânză este Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, amintind, astfel, înainte de intrarea în Postul Sfintelor Paşti, de căderea lui Adam din Rai prin păcat, adică prin despărţirea de Dumnezeu, omul pierzând astfel asemănarea cu El, aminteşte Adrian Cocoşilă într-un material publicat pe site-ul www.crestinortodox.ro.

Sărbătoarea Sfintelor Paşti este celebrată întotdeauna într-o zi de duminică, prin urmare şi lăsatul secului pentru acest post are loc întotdeauna tot într-o zi de duminică. Sărbătoarea de lăsatul secului prezintă variaţii calendaristice, în funcţie de zonă, ea fiind celebrată fie în duminica lăsatului sec de carne, fie în cea a lăsatului sec de brânză, menţionează Ion Ghinoiu în volumul „Sărbători şi obiceiuri româneşti“ (Ed. Elion, 2002). În unele zone, pregătirile încep din ziua de sâmbătă, care este marcată în special de obiceiuri legate de cultul morţilor. Se fac parastase şi se dă mâncare de pomană. Se pregătesc tot felul de bunătăţi, se coace pâinea, apoi se fac plăcinţele cu mălai în frunze de varză, tăiţei cu nucă sau cu mac, poame coapte.

Duminică, toată familia se aşază la masă şi trebuie să mănânce pe săturate, pentru că de acum încolo nu se va mai putea mânca „de dulce“. În trecut, în această zi se ţineau cele mai mari şezători. Tinerii se adunau la o casă din sat, iar fetele aduceau gogoşi şi plăcinte calde. Era ultima noapte în care se mai puteau distra, până la Paşti. În unele zone, sărbătoarea se asemăna cu Revelionul, se juca mult, se mânca şi se bea din abundenţă, şi purta nume specifice diferitelor zone: Priveghi, Alimori, La Zăpostit, Hodăiţe, Refenele, Opaiţ, se arată pe site-ul www.crestinortodox.ro. În Muntenia, petrecerea era familială: cei mici veneau la cei mari, copiii la părinţi, finii la naşi şi aduceau câte un plocon, sărutau mâna gazdei şi cereau iertare, pentru a intra împăcaţi cu toată lumea în Postul Mare.

În trecut, petrecerea avea loc sub cerul liber, de obicei pe un deal sau în locul cel mai înalt din zonă, unde se aprindeau focuri din paie sau lemne aduse de săteni, explozia de bucurie manifestându-se prin aceste luminaţii. Lăsatul secului este situat între solstiţiul de iarnă şi echinocţiul de primăvară, având astfel şi rolul de a marca victoria luminii asupra întunericului. Focul se numeşte „priveghi“ şi, fiind aprins înainte de Postul Mare, i se spune Priveghiul cel Mare, iar petrecerii i se dădea valoare de An Nou. Acolo, sătenii cântau, jucau, mâncau şi făceau strigături, cu urări pentru a fi iertaţi şi purificaţi. În Maramureş, strigăturile se încheiau prin versurile: „cele bune să se-adune, cele rele să se spele“. Petrecerea continua până spre miezul nopţii, moment în care fiecare mesean mânca câte un ou, zicând: „ouşor, ouşor, să-mi fie postul mai uşor“.

Lăsatul secului este un prilej de bucurie, la care iau parte toţi membrii comunităţii, despărţind simetric un ciclu de sărbători ce se întinde pe durata a două săptămâni, o parte dintre ele fiind celebrate înaintea Lăsatului secului, în Săptămâna Albă, altele după, în Săptămâna Caii lui Sân’ Toader.

Sursa: Agerpres

Lăsatul Secului de Paşti. Tradiţii şi obiceiuri înainte de Postul Mare. Ce trebuie să faci în această zi ca să îţi meargă bine tot anul

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 25 februarie 2017, 16:50

Lăsatul Secului reprezintă o sărbătoare care marchează ultima zi când se mai poate mânca de dulce, înainte de a începe unul dintre cele patru mari posturi rânduite de Biserica Ortodoxă. (Postul Nașterii Domnului, Postul Sfintelor Paști, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel și Postul Adormirii Maicii Domnului). Anul acesta, Lăsatul Secului de Paști are loc duminică, 26 februarie.

Singurul post care are două Lăsatul Secului este cel al Sfintelor Paști, cunoscut și sub numele de Postul cel Mare. Primul Lăsatul Secului este pentru carne și se ține în Duminică Înfricoșatei Judecăți, iar celălalt este pentru ouă, pește și lactate și se ține în Duminica Izgonirii din Rai a lui Adam.

În toate zonele rurale din țara Lăsatul Secului de Paști joacă un rol extrem de important. Foarte multe tradiții încă se țin. De exemplu, Lăsata Secului de Paști păstrează tradiții specifice începutului unui an agrar, sărbătorit odată cu echinocțiul de primăvară. După cum spune și Profesorul Ion Ghinoiu, „prin fixarea Paștelui în raport cu echinocțiul de primăvară și fază lunară, cele mai importante sărbători și obiceiuri păgâne au fost împinse în afară ciclului pascal, la Lăsatul Secului și la Rusalii”.

Această sărbătoare marchează și acel moment de cumpănă dintre noul an agrar și cel vechi. În funcție de această sărbătoare sunt ținute și obiceiurile și datinile locului. Acestea se împart în două categorii: sărbători care au loc înaintea de Lăsatul Secului în „Săptâmana Nebunilor” și obiceiuri care se țin în săptămâna „Caii lui Santoader”.

Praznicul de duminică este împodobit, din moși-strămoși, de tradiții pe care creștinii ortodocși le respectă pentru a avea un post ușor, care să înfrâneze puterea de a păcătui.

În foarte multe localități din sudul țării se păstrează cu sfințenie obiceiul de Batere a halviței. În cadrul acestei ceremonii participă și copiii și adolescenții. Se obișnuiește că gazdă să lege o bucată de halviță cu o sfoară și începe să o plimbe prin față tinerilor, organizați în echipe de câte doi, având mâinile legate la spate. Fiecare copil încearcă să prindă bucata de halviță cu gură, un lucru mai greu decât și-ar închipui mulți. Majoritatea celor care participă la această tradiție ajung să se murdărească din plin pe față și chiar pe haine. Se spune că persoana care prinde halvița în gură o primește drept recompensă.

O altă datină care se păstrează și în zilele noastre este Legarea grânelor. Acest obicei se practică pentru că păsările sau alte dăunătoare să nu distrugă recolta gospodarilor.

În unele sate din Covasna, de Lăsatul Secului se practică un alt obicei vechi, cel al focurilor purificatoare. Pe înserat, pe dealuri se aprind focuri. Conform tradiției, în acest fel atmosfera se purifică în comunitatea respectivă, ajutând totodată și la alungarea spiritelor rele. Mai mult, se credea că prin săvârșirea acestui ritual se asigură și perpetuarea renașterii la viață.

Iar în regiunea Munteniei, nurorile obișnuiesc să prepare plăcinte cu brânză dulce și stafide pe care mai apoi le oferă soacrelor, pentru că relațiile lor să rămână „dulci” și în timpul Postului Mare.

Nu în ultimul rând, se mai practică și obiceiul că mulți credincioși să ofere copiilor nevoiași câte șapte sticle cu lapte, simbolizând cele șapte săptămâni ale postului. Se crede că această tradiție va aduce hrană mai bună copiilor nevoiași pe parcursul Postului Paștelui.

FOTO/Rușii lipoveni din Constanța au serbat MASLENIȚA

Publicat de , 25 februarie 2017, 07:40

Comunitatea rușilor lipoveni din Constanța a sărbătorit, vineri seara, Maslenița.

Masleniţa (Lăsatul Secului) este sărbătoarea de luarea de rămas bun de la iarnă şi durează o săptămână. Ea începe întotdeauna cu opt săptămâni înainte de Paşte, care în fiecare an cade la date diferite. Prin tradiţie, în săptămâna cât durează Masleniţa, oamenii trebuie să petreacă şi să se distreze şi să mănânce bucate gustoase. Dacă în timpul acestei săptămâni omul nu se va distra, atunci el va fi trist tot anul.

De Maslenița, gospodinele pregătesc preparate tradiţionale, în special pe bază de lactate: colţunaşi cu brânză (vareniki), clătite cu brânză dulce şi stafide (blinî) sau orez fiert în lapte şi copt la cuptor (cașnic).

Constanța: HARAHASCA la Grădinița AMICII

Publicat de , 24 februarie 2017, 13:03

În cadrul proiectului TRADIŢIA NU TREBUIE UITATĂ, în ultimii trei ani grădiniţa AMICII Constanța a organizat sărbătoarea HARAHASCA-LĂSAT DE SEC, o sărbătoare specifică aromânilor-PREASINI CU SĂNĂTATE.

De Lăsat de sec, în duminică brânzei (prima duminică din Postul mare) de la biserică oamenii merg la celnic, îi sărută mâna, îi urează PREASINI CU SĂNĂTATE şi îi cer să-i ierte. După masă se bate halviţa de către oamenii mai în vârstă la copiii mai mici, ca să prindă halviţă cu guriţă.

În ziua de Lăsatul Seculului, familia se reunește la părinţi sau la un frate mai mare că să bată halviţă. Ordinea în care se bate halviţa este de la cel mai tânăr la cel mai bătrân.

NĂVODARI: Rușii lipoveni sărbătoresc MASLENIȚA

Publicat de , 24 februarie 2017, 07:27

Comunitatea ruşilor-lipoveni din oraşul Năvodari organizează, vineri, Masleniţa, sărbătoarea Lăsatului de Sec înaintea începerii Postului Mare.

Vor fi servite preparate tradiţionale, în special pe bază de lactate: colţunaşi cu brânză (vareniki), clătite cu brânză dulce şi stafide (blinî) sau orez fiert în lapte şi copt la cuptor (cașnic).

Săptămâna dinaintea Lăsatului de Sec de Brânză se numeşte la ruşii lipoveni Masleniţa, termen care înseamnă unt sau ulei.

Este o ultimă ocazie de manifestare a cântului, a veseliei fără margini şi a poftelor gastronomice, înaintea unui post lung şi sever.