27 ianuarie – Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului (ONU)

Publicat de Doina Sirbu, 27 ianuarie 2026, 08:47

Rezoluția 60/7 a Adunării Generale a Națiunilor Unite din 2005 a desemnat ziua de 27 ianuarie Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului și a înființat Programul de informare a Națiunilor Unite despre Holocaust. Această dată a fost aleasă deoarece marchează aniversarea eliberării lagărului de concentrare și exterminare nazist german de la Auschwitz Birkenau, la 27 ianuarie 1945, potrivit www.un.org.

Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului este marcată prin evenimente și activități comemorative la sediul Națiunilor Unite din New York și la birourile Națiunilor Unite din întreaga lume, informează sursa citată.

În 22 noiembrie 2004, Adunarea Generală a menționat, în rezoluția A/RES/59/26 că, în anul 2005, urma să fie marcată cea de-a 60-a aniversare de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Două luni mai târziu, pe 24 ianuarie 2005, Adunarea Generală a ONU a organizat o sesiune specială privind împlinirea a 60 de ani de la eliberarea lagărelor de concentrare naziste. Întâlnirea la nivel înalt a fost determinată de solicitările a aproximativ 30 de state membre și a fost prima de acest gen.

La nouă luni după sesiunea specială, în 1 noiembrie 2005, Adunarea Generală a adoptat prin consens rezoluția A/RES/60/7, care respinge orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, fie în totalitate, fie în parte. Rezoluția laudă acele state care s-au implicat activ în păstrarea acelor locuri care au servit drept lagăre ale morții naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forțată și închisori în timpul Holocaustului.

De asemenea, rezoluția A/RES/60/7 hotărăște ca Organizația Națiunilor Unite să desemneze ziua de 27 ianuarie drept Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. Totodată, aceasta îndeamnă statele membre să dezvolte programe educaționale care vor arăta generațiilor viitoare lecțiile Holocaustului pentru a ajuta la prevenirea viitoarelor acte de genocid și, în acest context, felicită Grupul de lucru pentru Cooperare Internațională pentru Educația, Comemorarea și Cercetarea Holocaustului.

În 2007, rezoluția 61/255 a Adunării Generale a Națiunilor Unite, adoptată la 26 ianuarie, condamna fără nicio rezervă orice negare a Holocaustului și îndemna toate statele membre să respingă fără rezerve orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, integral sau parțial, sau orice activitate în acest scop.

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat în 20 ianuarie 2022, rezoluția A/RES/76/250, care, între altele, îndeamnă statele membre și companiile de social media să ia măsuri active pentru a combate antisemitismul și negarea sau denaturarea Holocaustului prin intermediul informațiilor și tehnologiilor de comunicații și pentru a facilita raportarea unui astfel de conținut.

Tema ‘Comemorarea Holocaustului pentru demnitate și drepturile omului’ va ghida comemorarea și educația despre Holocaust ale Națiunilor Unite în 2026, conform www.un.org.

În 2025, cu prilejul marcării a 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost aleasă ca temă de ghidare: ‘Comemorarea Holocaustului și educația pentru demnitate și drepturile omului’.

Tema aleasă pentru marcarea Zilei internaționale de comemorare a victimelor Holocaustului 2024 a fost ‘Recunoașterea curajului extraordinar al victimelor și supraviețuitorilor Holocaustului’.

În 2023, tema a fost ‘Acasă și apartenență’. În 2022 tema care a ghidat comemorarea și educația despre Holocaust a vizat ‘Memorie, Demnitate și Justiție’. În 2021 tema privind comemorarea Holocaustului a fost ‘Înfruntând consecințele: recuperarea și reconstituirea după Holocaust’. Aceasta a avut în vedere măsurile luate imediat după Holocaust pentru a începe procesul de recuperare și reconstituire a indivizilor, comunității și sistemelor de justiție.

În 2020, la împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare nazist Auschwitz și, totodată, de la înființarea Organizației Națiunilor Unite (ONU), tema aleasă a fost ‘La 75 de ani de la Auschwitz – Educația Holocaustului și Comemorarea pentru Justiție Globală’. (sursa: www.un.org).

Sursă: AGERPRES

27 ianuarie – Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului

Se împlinesc 80 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz-Birkenau.

Publicat de Adina Sîrbu, 27 ianuarie 2025, 08:28

Data de 27 ianuarie 1945 reprezintă ziua eliberării prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau, iar din 2005, a fost desemnată ca Zi Internațională a Memoriei Holocaustului de către Organizația Națiunilor Unite.

Potrivit Rezoluției 60/7 din 2005 a Adunării Generale a ONU, statele sunt încurajate să comemoreze victimele Holocaustului și să dezvolte programe educaționale cu privire la Holocaust.

Strategia națională a României pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură 2024-2027 reflectă continuarea angajamentului ferm al Guvernului împotriva oricăror manifestări de acest gen, fiind totodată o continuare a exercițiului început prin implementarea strategiei anterioare (2021-2023).

Tema aleasă în 2025 pentru marcarea Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului este „Comemorarea Holocaustului și educația pentru demnitate și drepturile omului”.

Auschwitz-Birkenau a fost cel mai mare complex de lagăre de concentrare și exterminare construit de regimul nazist, unde peste un milion de oameni și-au pierdut viața. Majoritatea covârșitoare a victimelor erau evrei, dar printre cei exterminați s-au numărat și polonezi, romi și persoane de alte naționalități.

Auschwitz rămâne un simbol al Holocaustului și al atrocităților comise de naziști în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Astăzi, sub patronajul preşedintelui Poloniei, pentru marcarea Zilei Internaţionale de Comemorare a  Victimelor Holocaustului și împlinirea a 80 de ani de la eliberarea lagărului nazist, o ceremonie se va desfășura la muzeul amplasat pe locul fostului lagăr.

Ministrul Culturii, Natalia Elena Intontero, va reprezenta România la evenimentul care va reuni peste 30 de lideri mondiali, între care și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

„Participarea României la ceremonia din 27 ianuarie reflectă angajamentul solid al ţării noastre de a menţine vie amintirea victimelor Holocaustului, de a combate orice formă de negare, denaturare, banalizare sau minimizare a acestui moment tragic din secolul trecut, precum şi de a lupta împotriva antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, promovând, în acelaşi timp, respectul pentru drepturile fundamentale ale omului, atât la nivel naţional, cât şi internaţional”, transmite Ministerul Culturii.

În ultimii 20 de ani, autorităţile române au adoptat măsuri importante în scopul consolidării educaţiei despre Holocaust, cea mai recentă dintre acestea referindu-se la includerea disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” în planurile-cadru ale învăţământului liceal şi profesional ca parte a trunchiului comun, începând cu anul şcolar 2023-2024.

Aproape jumătate din populația adultă a lumii are atitudini profund antisemite, dublu față de acum un deceniu, conform unui nou sondaj realizat de grupul de campanie american Liga Anti-Defăimare.

Situația s-a înrăutățit după 7 octombrie 2023, data masacrului comis de militanți Hamas în sudul Israelului, la care statul evreu a răspuns cu o ofensivă militară sângeroasă în enclava palestiniană Fâșia Gaza.

Holocaustul în Dobrogea, în cuvinte și imagini

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 30 septembrie 2023, 13:26

Astăzi a avut loc vernisajul expoziției de bandă desenată „Imagini din trecut. Holocaustul din România” organizată de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și Fundația Freedom House România la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie.

Scopul acestei inițiative a fost acela de a arăta, prin cuvinte și prin imagini, tragedia evreilor și romilor din județul Constanța.

Holocaustul nu este o poveste de demult care s-a întâmplat undeva departe, în Europa, ci este o pagină de istorie reală pe care au trăit-o cu înfrigurare, cu spaimă și cu durere și etnicii evrei și rromi din Dobrogea, au afirmat inițiatorii proiectului „Imagini din trecut. Holocaustul din România”, în cadrul evenimentului găzduit la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Ana Bărbulescu, cercetător științific la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ ne-a oferit detalii.

Suntem azi aici cu un proiect, credem noi, inedit, care spune povestea Holocaostului printr-o abordare locală. Adică nu povestim lucruri care s-au întâmplat undeva de mult, undeva departe și spunem povești ale locului care au personaje reale, ce au trăit în Constanța sau în oraș sau în județ, acum 80 de ani.

Cei 1.700 de evrei din Constanța au fost persecutați încă din timpul Statului Național Legionar, iar ulterior, odată cu intrarea României în război, în iunie 1941 au fost evacuați din oraș și internați în lagărul de la Cobadin. Redactorul șef PRESShub, Răzvan Chiruță, moderatorul evenimentului, ne-a spus povestea unei supraviețuitoare a Holocaustului din România.

La Târgoviște, unde am prezentat un un proiect similar, era o supraviețuitoare a Holocaustului care avut loc la Târgoviște. Acolo 1500 de evrei au fost luați din Ploiești și duși în lagărul de la Teiș. Supraviețuitoarea are acuma 91 de ani, dar atunci abia 7 ani și spune că și 84 de ani încă are în față momentul în care i s-a pus revolverul în față. Efectiv, adică era un copil de 7 ani, ca orice copil care se bucura de viață de școală și dintr-odată s-a trezit că a venit un legionar și a pus revolverul în față.

Uitarea istoriei este o cale sigură spre repetarea greșelilor. De acest lucru este convins conf. Univ. dr. Daniel Citirigă, Prodecan al Facultății de Istorie și Științe Politice din cadrul Universitații „Ovidius” din Constanța.

În România, prin reducerea persoanei la sub demnitatea umană, efectiv prin înfometare, prin condițiile de viață, unii chiar omorâți direct. Avem cazul de la Odesa unde în jur de 20.000 de vrei au fost uciși în 1941. Și Constanța contribuit la acest lucru prin lagărele prin care evreii au fost concentrați la Cobadin, Osmancea, la Mereni, la Ciobănița. Deci în această perioadă când populația evreiască a fost pur și simplu luată cu forța și dusă în astfel de lagăre, e tot o contribuție la acest genocid numit per total Holocaust.

După alocuțiunile dedicate Holocaustului în Dobrogea a fost vernisată expoziția de bandă desenată „Imagini din trecut. Holocaustul în Constanța”. Timp de două luni, cei care trec prin piațeta Ovidiu o pot privi pentru a analiza mai bine trecutul, așa cum a fost el, în alb și negru.

Redactor – Silvia Pascale / redactor online – Daniel Țăndăreanu

Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului (ONU)

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 27 ianuarie 2023, 08:18

Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului este marcată în fiecare an la 27 ianuarie, conform rezoluţiei A/RES/60/7, adoptată la 1 noiembrie 2005 de către Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). În 1945, în ziua de 27 ianuarie, forţele aliate au eliberat lagărul nazist de concentrare Auschwitz-Birkenau din Polonia.

La 22 noiembrie 2004, Adunarea Generală a menţionat în rezoluţia A/RES/59/26 că, în anul 2005, urma să fie marcată cea de-a 60-a aniversare de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Două luni mai târziu, pe 24 ianuarie 2005, Adunarea Generală a ONU a organizat o sesiune specială ce privea împlinirea a 60 de ani de la eliberarea lagărelor de concentrare naziste. Întâlnirea la nivel înalt a fost determinată de solicitările a aproximativ 30 de state membre şi a fost prima de acest gen.

La nouă luni după sesiunea specială, la 1 noiembrie 2005, Adunarea Generală a adoptat prin consens rezoluţia A/RES/60/7, care respingea orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, fie în totalitate, fie parţial, şi a condamnat „fără rezerve” toate manifestările de intoleranţă religioasă, instigare, hărţuire sau violenţă împotriva persoanelor sau comunităţilor pe baza originii etnice sau a credinţei religioase, ori de câte ori apar. Rezoluţia a felicitat acele state care s-au implicat activ în conservarea siturilor care au servit drept lagăre ale morţii naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori în timpul Holocaustului.

De asemenea, rezoluţia A/RES/60/7 menţiona că Organizaţia Naţiunilor Unite va desemna ziua de 27 ianuarie, momentul eliberării de către aliaţi a lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau din Polonia, drept Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului.

În 2007, rezoluţia 61/255 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, adoptată la 26 ianuarie, condamna orice negare a Holocaustului şi îndemna toate statele membre să respingă fără rezerve orice negare a Holocaustului.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat în 20 ianuarie 2022, prin consens, o rezoluţie propusă de Israel, prin care cheamă toate statele să lupte împotriva negării Holocaustului şi contra antisemitismului, mai ales pe reţelele sociale. Textul a fost pus la punct cu ajutorul Germaniei şi co-sponsorizat de 114 state din cele 193 câte numără ONU, potrivit AFP.

Totodată, rezoluţia îndeamnă statele membre să „elaboreze programe educative care vor întipări în spiritul generaţiilor viitoare învăţămintele Holocaustului spre a ajuta la prevenirea actelor de genocid”, şi le cere statelor, ca şi giganţilor reţelelor sociale „să ia măsuri active pentru a lupta contra antisemitismului şi negaţionismului sau a deformării Holocaustului”.

Cu prilejul Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului sunt organizate, în fiecare an, o serie de manifestări şi de activităţi la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York şi la birourile ONU din întreaga lume.

În acest an, tema este „Acasă şi apartenenţă”. În anul 2022 tema care a ghidat comemorarea şi educaţia despre Holocaust a fost „Memorie, Demnitate şi Justiţie”.

Tema din 2021 privind comemorarea Holocaustului a fost „Înfruntând consecinţele: recuperarea şi reconstituirea după Holocaust”. Aceasta a avut în vedere măsurile luate imediat după Holocaust pentru a începe procesul de recuperare şi reconstituire a indivizilor, comunităţii şi sistemelor de justiţie.

În 2020, la împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare nazist Auschwitz şi, totodată, de la înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), tema aleasă a fost „La 75 de ani de la Auschwitz – Educaţia Holocaustului şi Comemorarea pentru Justiţie Globală”.

Sursa – Agerpres / redactor online – Daniel Țăndăreanu

Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 27 ianuarie 2019, 10:25

Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului este marcată în fiecare an la 27 ianuarie, conform rezoluţiei A/RES/60/7, adoptată la 1 noiembrie 2005 de către Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU).

Rezoluţia ONU respinge orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, fie integral sau parţial, şi felicită statele care s-au angajat în mod activ în conservarea siturilor care au servit ca lagăre de exterminare naziste, lagărele de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori în timpul Holocaustului.

Holocaustul a fost un punct de cotitură în istorie, care a determinat lumea să spună „niciodată” şi, potrivit ONU, semnificaţia rezoluţiei A/RES/60/7 are în acest sens rolul de a solicita amintirea crimelor din trecut, cu scopul de a le preveni în viitor.

Rezoluţia îndeamnă statele membre să dezvolte programe educaţionale prin care amintirea acestei tragedii să fie transmisă generaţiilor viitoare pentru a preveni apariţia genocidului. Solicită, totodată, secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite să stabilească un program de informare cu tema „Holocaustul şi Organizaţia Naţiunilor Unite”, precum şi să instituie măsuri pentru mobilizarea societăţii civile privind aducerea-aminte şi educaţia despre Holocaust, pentru a ajuta la prevenirea posibilelor acte de genocid.

Rezoluţia Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite 61/255 adoptată la 26 ianuarie 2007 condamnă, de asemenea, orice negare a Holocaustului şi îndeamnă toate statele membre să respingă fără rezerve negarea Holocaustului.

Cu prilejul Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului sunt organizate o seamă de manifestări şi de activităţi la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York şi la birourile ONU din întreaga lume. Tema manifestărilor organizate în acest an este „Rememorarea Holocaustului: Cereţi şi apăraţi drepturile omului”. Tema marchează aniversarea a 70 de ani de la semnarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi a Convenţiei privind prevenirea şi pedepsirea crimei de genocid.

De asemenea, această temă îi încurajează pe tineri să înveţe din lecţiile Holocaustului, să acţioneze împotriva discriminării şi să apere valorile democratice în comunităţile lor, într-un moment în care răspândirea neonazismului şi a grupurilor de ură încurajează antisemitismul şi alte forme de ură din întreaga lume, menţionează ONU.

În 2018, manifestările organizate în vederea comemorării victimelor Holocaustului s-au desfăşurat sub genericul „Rememorarea Holocaustului şi educaţia: responsabilitatea noastră comună”.

Tema avea în vedere evidenţierea dimensiunii universale a Holocaustului şi încurajarea educaţiei privind această tragedie, astfel încât generaţiile viitoare să respingă cu fermitate toate formele de rasism, violenţă şi antisemitism.

Sursa – Agerpres

Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 27 ianuarie 2018, 09:27

Ziua de 27 ianuarie a devenit Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului în urma rezoluţiei 60/7, adoptate la 1 noiembrie 2005 de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU).

Rezoluţia ONU respinge orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, fie integral sau parţial, şi felicită statele care s-au angajat în mod activ în conservarea siturilor care au servit ca lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori în timpul Holocaustului, potrivit ONU.

Rezoluţia Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite 61/255 adoptată la 26 ianuarie 2007 condamnă, de asemenea, orice negare a Holocaustului şi îndeamnă toate statele membre să respingă fără rezerve negarea Holocaustului.

Manifestările organizate în vederea comemorării victimelor Holocaustului se desfăşoară în 2018 sub genericul „Rememorarea Holocaustului şi educaţia: responsabilitatea noastră comună”.

Potrivit ONU, tema scoate în evidenţă dimensiunea universală a Holocaustului şi încurajează educaţia privind această tragedie, astfel încât generaţiile viitoare să respingă cu fermitate toate formele de rasism, violenţă şi antisemitism.

Programul pentru Holocaust şi Programul Outreach, implementate de ONU, programe în cadrul cărora tinerii sunt educaţi şi informaţi despre Holocaust, în colaborare cu Muzeul Holocaustului din Houston au realizat un set de 14 postere în cadrul expoziţiei „The Butterfly Project: Remembering the Children of the Holocaust” pentru afişarea pe reţeaua globală a centrelor de informare ale Naţiunilor Unite.

Expoziţia subliniază impactul Holocaustului asupra copiilor şi prezintă o iniţiativă educaţională numită „The Butterfly Project” dezvoltată de Muzeul Holocaustului din Houston. Afişele vor fi disponibile în toate cele şase limbi oficiale ale ONU.

În 2017, la 23 ianuarie, Misiunea Permanentă a României a lansat, la sediul ONU, expoziţia fotografică intitulată „Educaţie şi Memorie. Holocaustul din România”, realizată în colaborare cu Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.

Vernisajul expoziţiei a deschis seria de activităţi de comemorare a Zilei internaţionale a Holocaustului organizate la sediul ONU, în perioada 23-27 ianuarie 2017, şi având ca temă „Holocaust Remembrance: Educating for a Better Future „.

Expoziţia „Educaţie şi Memorie. Holocaustul din România” includea o scurtă istorie a Holocaustului din România, cu marcarea pogromului de la Iaşi, din 1941, precum şi istoriile personale curajoase ale unor români desemnaţi „Drepţi între Popoare”, pentru sprijinul oferit comunităţii evreieşti în acea perioadă întunecată a istoriei contemporane.

CONSTANȚA/TULCEA – HOLOCAUST. 75 de ani, de când a început deportarea populaţiei evreieşti în Transnistria

Publicat de Adrian Băncilă, 9 octombrie 2016, 19:01

În prezent, în România, mai trăiesc 400 de supravieţuitori ai Holocaustului.
La Tulcea şi Constanţa este marcată astăzi Ziua Holocaustului.

La ora 11.00, Comunitatea Evreilor din Tulcea organizează o adunare comemorativă referitoare la „Holocaustul în Romania”.

Evenimente dedicate holocaustului au loc şi în liceele constănţene.
La liceul Traian, între orele 12 şi 14, cercul Ziua Internaţională a Drepturilor Omului organizează o dezbatere pe tema „Holocaustul şi problema drepturilor omului”.

ROMÂNIA. Președintele și premierul, mesaje în memoria lui ELIE WIESEL

Publicat de , 3 iulie 2016, 10:32

Președintele Klaus Iohannis a transmis, duminică, un mesaj de condoleanțe la încetarea din viață a scriitorului Elie Wiesel, în care subliniază că înalta lecție de viață pe care a oferit-o acesta omenirii va fi o sursă de inspirație morală.

„Am primit cu profundă tristețe vestea morții lui Elie Wiesel, supraviețuitor al ororilor Holocaustului și laureat al premiului Nobel pentru Pace. Una dintre personalitățile cele mai influente care și-a folosit din plin această forță pentru a propovădui virtuțile toleranței și ale libertății, Elie Wiesel va rămâne în conștiința umanității ca un mare spirit care s-a opus tiraniei și a militat neobosit pentru cauza celor defavorizați”, se arată în mesajul președintelui, potrivit unui comunicat transmis duminică AGERPRES.

Șeful statului subliniază că România îi onorează cu respect memoria lui Elie Wiesel.

„România, țara în care s-a născut, îi onorează, cu deplin respect, memoria. Înalta lecție de viață pe care a oferit-o Elie Wiesel omenirii va fi pentru noi o sursă de inspirație morală. Elie Wiesel ne-a onorat prin acceptarea președinției Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România și prin munca pe care a depus-o în această calitate. Odată cu dispariția sa, am pierdut cu toții una dintre vocile cele mai puternice împotriva uitării și a negaționismului. Transmit familiei sale și tuturor celor care l-au cunoscut și prețuit sincerele mele condoleanțe”, afirmă Iohannis.

De asemenea, premierul Dacian Cioloș a transmis un mesaj de condoleanțe și comemorare:

„Elie Wiesel a plecat la Dumnezeu. Supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz și al ororilor Holocaustului, și-a distilat suferința în iubire față de semeni. A fost un mesager al umanității, o voce neobosită împotriva violenței, opresiunii și rasismului. Viața și scrierile lui rămân în istorie ca mărturii ale păcii și demnității umane, manifeste ale credinței lui Elie Wiesel că forțele binelui și ale libertății pot fi victorioase peste tot în lume. Dumnezeu să-l odihnească și să-l aibă în pace”.

Scriitorul și filosoful american de origine română Elie Wiesel, supraviețuitor al Holocaustului și laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a încetat din viață sâmbătă, la vârsta de 87 de ani.

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 27 ianuarie 2016, 09:00

Ziua de 27 ianuarie a fost declarată drept Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Marcarea acestei zile a fost decisă prin Rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite numărul 60/7 din 1 noiembrie 2005.

Rezoluția îndeamnă statele membre să dezvolte programe educaționale care să prezinte generațiilor viitoare lecțiile Holocaustului, în scopul de a ajuta la prevenirea actelor de genocid.

De asemenea, respinge orice negare a Holocaustului ca un eveniment istoric, fie integral sau parțial și felicită statele care s-au angajat în mod activ în conservarea site-urilor care au servit ca lagăre de exterminare naziste, lagărele de concentrare, lagăre de muncă forțată și închisori în timpul Holocaustului.

Tema pentru acțiunile de comemorare organizate în 2016 este, potrivit ONU, „Holocaustul și demnitatea umană”. Tema face o legătură între amintirea Holocaustului și principiile fondatoare ale Organizației Națiunilor Unite. Aceasta reafirmă credința în demnitatea și valoarea fiecărei persoane, menționate în Carta Organizației Națiunilor Unite, precum și dreptul de a trăi fără discriminare și cu o protecție egală în fața legii, care este consacrat în Declarația Universală a Drepturilor Omului.

În memoria victimelor Holocaustului sunt organizate o serie de evenimente și în România.

Dobrogea, o poartă de salvare, în timpul Holocaustului

Publicat de Carmen Secuiu, 9 octombrie 2015, 17:37

Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului reprezintă un moment de evocare a unui timp și fenomen istoric din perioada 1938-1944, în care, prin politicile de discriminare practicate și România s-a plasat pe harta Holocaustului Europei, contribuind atât la victimizarea evreilor, dar și la salvarea unora dintre ei.

”Astfel, în Dobrogea, unde exista o bună înțelegere între etnii, ajutați de localnici, prin Portul Constanţa au reușit să emigreze în Palestina, 5000 mii de evrei, originari din România, dar şi mulţi veniţi din Polonia sau din state din Vest.

Peste douăzeci de nave au fost folosite pentru operaţiunile de salvare, dintre care Struma şi Mekfure s-au scufundat, micșorând numărul evreilor salvați.

Cei care nu au reușit să plece au fost obligaţi să lucreze în folosul comunităţii, majoritatea fiind internaţi în trei lagăre de muncă amplasate în localităţile Osmancea, Mereni sau Ciobăniţa.

În lagărul de la Osmancea a fost internat și rabinul Joseph H. Schehtter, şeful comunităţii evreieşti din Constanţa, distins cu Ordinul ”Coroana României”, în grad de cavaler, pentru participarea la Primul Război Mondial, în anul 1916”, explică dr. în istorie, specialist în problematica Holocaustului din România, Florin C. Stan.

Anul acesta se împlinesc 10 ani de când România și-a asumat responsabilitatea pentru faptele antisemite și a fost creat Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România ”Elie Wiesel”.

Din martie 2016, timp de un an, țara noastră va deține președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, din care fac parte 31 de state, a adăugat istoricul Florin C.Stan.

carmensecuiu@radioconstanta.ro

Actriţa Ana Ularu îi dă replica lui Harvey Keitel

Publicat de Cristina Ghelasie, 5 octombrie 2014, 09:21

Actriţa română va juca alături de Keitel într-un film regizat de un cineast premiat la Cannes.
Pelicula se numeşte „Chosen” şi este o dramă despre Holocaust, care prezintă evenimente petrecute în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Filmările la acest lungmetraj s-au încheiat în urmă cu câteva zile.
Rolurile principale sunt interpretate de Harvey Keitel şi Ana Ularu.
Turnat la Bucureşti şi la New York şi inspirat din fapte reale, filmul spune povestea unui tânăr avocat care ajunge să conducă lupta împotriva trupelor naziste spre sfârşitul războiului.
Producătorul filmului a precizat că va fi lansat înainte de ediţia din 2015 a Festivalului de la Cannes.