Specialiștii DSP Arad spun că infecția cu hantavirus confirmată era una cronică, nu recentă

Inspirarea prafului contaminat cu urină, salivă sau excremente de rozătoare infectate poate duce la îmbolnăvirea oamenilor. Virusul poate fi transmis la om și prin atingerea suprafețelor contaminate și apoi ducerea mâinii la gură, nas sau ochi.

Publicat de Doina Sirbu, 18 mai 2026, 19:56

Specialiștii Direcției de Sănătate Publică Arad au făcut declarații, luni, după ce au primit de la București confirmarea cazului de hantavirus, precizând că serologia arată că este vorba de o infecție cronică, probabil din perioada în care bărbatul era internat la Spitalul de Psihiatrie Ștei.

La sediul DSP a răspuns, întrebărilor puse de jurnaliști, dr. Ramona Ghișe, medic-primar de boli infecțioase.

Aceasta a spus că pacientul a fost internat la o secție de boli infecțioase a Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Arad pe 9 mai, după ce în 8 mai a primit tratament la UPU, pentru un sindrom febril.

Ea a explicat că, imediat ce a fost ridicată suspiciunea de hantavirus, s-au făcut analize la laboratorul DSP, iar serologia a arătat că infecția era una veche, devenită cronică.

‘Infecția nu a putut să se producă la domiciliu, a fost mult mai veche, a fost o infecție cronică. El a fost externat (din Spitalul de Psihiatrie Ștei din județul Bihor – n.r.) în data de 6 mai, practic a stat două-trei zile acasă’, a spus dr. Ramona Ghișe.

Ea a adăugat că tulpina confirmată și de Institutul Cantacuzino nu se transmite de la om la om, ci doar de la rozătoare la om.

În acest sens, reprezentantul DSP a atras atenția că deratizarea este importantă, mai ales în instituții precum spitalele.

‘Nu cunosc condițiile, nu cunosc spitalul (din Ștei – n.r.), nu pot să acuz nimic, eu spun doar calea de transmitere’, a precizat Ghișe.

Medicul a adăugat că alți pacienți de la Ștei pot fi purtători ai virusului și pot face infecție cu hantavirus, ‘dar nu prin transmitere de la om la om’.

Referitor la acest caz, DSP Arad a transmis, luni, și un comunicat de presă, în care arată că ‘pacientul este sub supraveghere medicală continuă, fiind în continuare internat, iar starea lui de sănătate este stabilă, acesta fiind conștient și cooperant’.

‘Conform anchetei epidemiologice, desfășurată de reprezentanți ai Direcției de Sănătate Publică Arad, condițiile de trai ale pacientului sunt precare, lucru care facilitează infecția cu acest virus’, a menționat DSP, referindu-se, însă, la condițiile de locuit din localitatea Sântana, unde bărbatul a stat două-trei zile, perioada dintre externarea de la Psihiatrie Ștei și preluarea la UPU Arad.

DSP a reamintit că inspirarea prafului contaminat cu urină, salivă sau excremente de rozătoare infectate poate duce la îmbolnăvirea oamenilor.

Virusul poate fi transmis la om și prin atingerea suprafețelor contaminate și apoi ducerea mâinii la gură, nas sau ochi.

‘Cea mai bună protecție împotriva infectării este utilizarea măștilor și a mănușilor atunci când curățați spații închise (poduri, magazii) care au fost nefolosite de mult timp și sunt prezente rozătoare’, a subliniat DSP.

Institutul Național de Sănătate Publică a transmis, luni, că a fost confirmat cazul de hantavirus de la Arad și că este o tulpină specifică pentru România și Europa.

Potrivit INSP, cazul nu are nicio legătură cu focarul identificat la bordul navei de croazieră cu virusul Andes (Hantavirus) care circulă doar în America de Sud.

Sursă: AGERPRES

ARAD: Un pacient a fost confirmat infectat cu hantavirus

Pacientul este în stare bună și stabilă, internat la o secție de boli infecțioase a spitalului.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 mai 2026, 19:11

Un pacient a fost confirmat cu hantavirus, vineri, la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Arad, dar este în stare bună, testul PCR ieșind pozitiv, însă nu s-a stabilit și tulpina.

Surse din cadrul SCJU Arad au declarat că este vorba de un pacient internat în 8 mai cu stare febrilă, care nu a călătorit niciunde în afara țării în ultimii trei ani.

Rezultatul testului PCR a sosit vineri și este pozitiv la hantavirus. Specialiștii urmează însă să stabilească ce tulpină este.

Aceleași surse precizează că pacientul este în stare bună și stabilă, internat la o secție de boli infecțioase a spitalului.

Sursa – Agerpres

Medicii exclud riscul unei noi pandemii în cazul focarului de hantavirus

În Dobrogea, a fost semnalată doar o suspiciune de hantavirus, la un pacient internat, în anul 2024, la Spitalul de Urgență Tulcea.

Publicat de Doina Sirbu, 15 mai 2026, 09:23

Cazurile de hantavirus apărute în urma focarului de pe un vas de croazieră stârnesc îngrijorare și, inevitabil, mulți oameni se gândesc la pandemia de COVID. În țara noastră, în ultimii trei ani au fost înregistrate 15 cazuri, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică.

În Dobrogea, a fost semnalată doar o suspiciune de hantavirus, la un pacient internat, în anul 2024, la Spitalul de Urgență Tulcea. Specialiștii spun că hantavirusul nu este noul SARS-CoV-2 și că, în acest moment, nu există riscul apariției unei epidemii. Ce este acest virus, cum se transmite și ce măsuri de prevenire pot fi luate, ne explică managerul Spitalului de Boli Infecțioase Constanța, dr. Claudia Cambrea.

Redactor: Cătălina Radu

Infecția cu hantavirus „nu este un nou COVID-19”, potrivit experților în medicină

Hantavirusurile sunt transmise în principal la oameni de rozătoare sălbatice infectate.

Publicat de Doina Sirbu, 12 mai 2026, 06:54

Infecția cu hantavirus ‘nu este un nou COVID-19’, au declarat reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), informează luni AFP.

Deși criza sanitară de la bordul vasului de croazieră MV Hondius, care urmează să plece luni spre Țările de Jos, a stârnit multe îngrijorări, readucând în prim-plan amintirile din perioada pandemiei de coronavirus din 2020, există numeroase diferențe între cele două tipuri de infecții, afirmă experții din domeniul sănătății. Care sunt acestea?

Origini

COVID-19 este o boală infecțioasă virală cauzată de un coronavirus, SARS-CoV-2, apărută în China la sfârșitul anului 2019. A fost vorba despre o transmitere naturală de la animal la om, survenită, a priori, în perimetrul pieței agroalimentare din Wuhan, sau o evadare a unui virus modificat pe cale experimentală dintr-un laborator din acest oraș chinez? Cele două ipoteze se contrazic, însă prima dintre ele este susținută de majoritatea oamenilor de știință.

Acest virus a fost descoperit la începutul lunii ianuarie 2020, iar pe 11 martie 2020 OMS a declarat că epidemia cauzată de COVID-19 era de atunci considerată ca fiind o pandemie: aceasta a făcut milioane de morți – circa 20 de milioane de victime, potrivit OMS – și a devastat economia mondială.

Hantavirusul, al cărui nume provine de la râul coreean Hantan în urma unui prim episod epidemiologic survenit în timpul Războiului din Coreea (1950-1953), este un virus prezent pe toate continentele, mai ales în Asia și Europa. El este monitorizat în zonele unde este endemic.

Transmitere și simptome

Hantavirusurile sunt transmise în principal la oameni de rozătoare sălbatice infectate, care elimină virusul prin salivă, urină și excremente: inhalarea prafului contaminat cu acele excreții reprezintă principala cale de infectare.

Singura dintre cele aproximativ 30 de hantavirusuri despre care se cunoaște că se transmite de la om la om, tulpina Anzi are o perioadă de incubație cuprinsă între una și șase săptămâni, comparativ cu 7-10 zile, în medie, după apariția simptomelor, pentru COVID-19.

Deși transmiterea interumană a hantavirusului Anzi – tulpina identificată pe vasul de croazieră – ‘se realizează pe cale aeriană’, ‘ea necesită condiții foarte speciale de proximitate, de promiscuitate sau un teren de fragilitate medicală la persoanele expuse, dincolo de ceea ce se cunoaște pentru alte virusuri respiratorii’, inclusiv pentru SARS-CoV-2, a explicat Virginie Sauvage de la Institutul Pasteur din Paris, directoarea Centrului Naționale de Referință pentru Hantavirusuri.

Potrivit Institutului Pasteur, ‘perioada de transmitere cu cel mai mare risc’ pentru hantavirus este cea a apariției primelor simptome, care adeseori preced o spitalizare: cei apropiați sunt astfel persoanele cele mai expuse, ‘mai ales în timpul contactelor foarte apropiate (contact sexual) sau al unor momente de viață din spațiile închise (cameră, vehicul etc.).

În timp ce hantavirusurile de pe continentul american pot provoca insuficiențe respiratorii și cardiace, precum și febre hemoragice, COVID-19 este doar o boală respiratorie, care poate provoca febră, tuse, dificultăți de respirație, dureri de cap, dureri musculare, oboseală, diaree, pierderea mirosului și a gustului.

Rată de mortalitate mai mare, dar ‘risc mai mic’ de pandemie

Un virus care ar ucide ‘50% din populație, ar decima-o pe aceasta rapid, privându-se de ocazia de a se răspândi’, a declarat Raul Gonzalez Ittig, biolog la Agenția națională de cercetări științifice din Argentina, o țară confruntată deja cu un focar de hantavirus, care a provocat 11 decese în 2018-2019. Or, întrucât hantavirusul Anzi are o rată de mortalitate care poate ajunge la 40%, ‘decesele survin repede’, a adăugat Raul Gonzalez Ittig, subliniind că ‘izolarea bolnavilor, implementată fără amânare, întrerupe rapid lanțul de transmitere virală’.

Așadar, totul se petrece ‘mult mai repede: o singură persoană îl transmite, zece se infectează și, fără un tratament adecvat, mor. De aceea, riscul unei pandemii de hantavirus este mult mai mic’, a explicat el, în timp ce COVID-19, care nu provine, după părerea sa, de la ‘un virus cu mortalitate rapidă, infectează mai întâi mii de persoane înainte ca decesele să înceapă să se acumuleze’.

Tratamente, vaccinuri

‘Nu există în prezent niciun tratament specific, nici vreun vaccin’ împotriva hantavirusului, a precizat specialistul în boli infecțioase Vincent Robin, de la ANRS-Mie.

Însă ‘cu cât îngrijirea medicală este mai rapidă, cu atât mai bun va fi prognosticul’, a subliniat Virginie Sauvage. În cazul unor leziuni pulmonare severe, o asistență respiratorie este necesară, mai ales în secția de reanimare. Dacă apare o insuficiență renală, poate fi necesară dializa.

Pentru COVID-19, îngrijirile medicale vizează atenuarea simptomelor (paracetamol), dar și antivirale care pot fi administrate anumitor persoane cu risc ridicat de a dezvolta forme grave ale bolii.

În ceea ce privește un posibil vaccin, ‘studii au fost realizate pe anumite tulpini ale virusului, dar eficacitatea lor nu a fost încă dovedită la nivelul tuturor hantavirusurilor’, a explicat Vincent Ronin.

Împotriva COVID-19, vaccinurile, mai ales cele cu ARN mesager, au fost dezvoltate în timp record în perioada pandemiei. Eficacitatea lor și siguranța lor au fost de atunci documentate pe scară largă în baza miliardelor de vaccinări efectuate la nivel global.

Sursă: AGERPRES

Hantavirus/ Recomandările formulate de OMS

OMS recomandă consolidarea coordonării sanitare, monitorizarea cazurilor de contact și supravegherea cazurilor suspecte.

Publicat de Doina Sirbu, 11 mai 2026, 21:23

Izolarea pasagerilor evacuați de pe vasul de croazieră afectat de focarul de hantavirus, coordonarea agențiilor și autorităților statale, monitorizarea pacienților și supravegherea cazurilor suspecte se numără printre recomandările formulate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), informează luni AFP.

Prezentăm mai jos principalele recomandări ale OMS pentru a limita riscurile de transmitere virală și pentru a asigura o mai bună protecție a populațiilor expuse în fața acestui virus cunoscut, dar rar, împotriva căruia nu există deocamdată nici tratamente specifice, nici vaccinuri omologate.

Cât durează carantina?

Persoanele evacuate de pe vasul de croazieră MV Hondius trebuie să respecte o perioadă de carantină, potrivit OMS, care preconizează ’42 de zile de izolare’ pentru persoanele considerate cazuri de contact, la domiciliu sau într-o unitate medicală specializată.

‘Recomandăm o supraveghere activă și monitorizarea tuturor pasagerilor și a membrilor echipajului’ care au fost debarcați, ‘pe durata unei perioade de 42 de zile’, a declarat weekendul trecut Maria Van Kerkhove, directoarea departamentului de prevenție și pregătire pentru epidemii și pandemii din cadrul OMS.

‘Persoanele care se întorc la ele acasă trebuie să se spele pe mâini în mod frecvent și să monitorizeze apariția oricărui simptom precoce (durere de cap, amețeală, frisoane, febră, dureri musculare, tulburări gastrointestinale – precum stări de greață, vărsături, diaree și dureri abdominale) timp de șase săptămâni începând din 10 mai’, au detaliat reprezentanții OMS, luni, într-un e-mail adresat jurnaliștilor de la AFP.

De ce 42 de zile? Perioada de incubație ‘poate să ajungă până la opt săptămâni pentru hantavirusuri, însă ea poate să fie de până la șase săptămâni pentru tulpina Anzi a virusului’, a detaliat Maria Van Kerkhove.

Ce trebuie să facă țările?

OMS recomandă consolidarea coordonării sanitare, monitorizarea cazurilor de contact și supravegherea cazurilor suspecte.

‘Colaborăm cu toate țările pentru a obține informații suplimentare despre toate cazurile pe care le urmărim, despre toate persoanele susceptibile să devină cazuri suspecte, precum și despre rezultatele de laborator’, a subliniat Maria Van Kerkhove.

Pe 8 mai, OMS a precizat că ‘persoanele considerate cazuri de contact cu risc sporit pot include însoțitorii din cabine, partenerii intimi, persoanele care au avut o expunere prelungită în proximitate, în spații închise, agenții sanitari care au avut o expunere neprotejată și persoanele care au manipulat materiale contaminate sau fluide corporale fără un echipament adecvat de protecție individuală’.

OMS a explicat, de asemenea, că ‘datele disponibile nu justifică, până astăzi, folosirea sistematică a testelor de laborator la persoanele considerate cazuri de contact (…), nici plasarea în carantină a persoanelor de contact care prezintă un risc scăzut’.

‘În cazul apariției primelor simptome sau a unei insuficiențe respiratorii bruște, trebuie informate imediat autoritățile sanitare și plasarea în autoizolare până la evaluarea medicală’, a subliniat OMS.

În plus, OMS le-a cerut țărilor să aibă o comunicare publică realizată într-un mod ‘clar și transparent’, mai ales pentru a sensibiliza populațiile cu risc mare de transmitere a virusului.

‘Elevi buni’ și ‘elevi răi’

Fiecare țară implementează protocolul sanitar pe care îl consideră cel mai adecvat, adeseori respectând recomandările formulate de OMS.

Dar, în Statele Unite, un oficial de rang înalt a afirmat că pasagerii americani evacuați de pe nava de croazieră nu vor fi neapărat plasați în carantină. ‘Fiecare persoană va face obiectul unei evaluări clinice și va beneficia de îngrijiri și asistență adaptate stării sale’, a detaliat luni Departamentul de Sănătate și Servicii Umane din SUA.

Mai multe țări, inclusiv Germania, Regatul Unit, Elveția și Grecia, au optat pentru o carantină de 45 de zile.

Australia și Franța au anunțat perioade de observare medicală de cel puțin trei săptămâni, respectiv de două săptămâni, care vor putea fi apoi prelungite.

Întrebat despre această diferență dintre Statele Unite și celelalte țări vizate, directorul OMS a declarat duminică seară că ‘acest lucru ar putea prezenta anumite riscuri’.

În unitățile sanitare

OMS subliniază că identificarea timpurie a cazurilor suspecte, izolarea lor rapidă și respectarea constantă a măsurilor de prevenire și controlare a infecțiilor sunt esențiale.

Această agenție din cadrul ONU recomandă, în unitățile sanitare, aplicarea sistematică a măsurilor de precauție standard pentru toți pacienții, inclusiv igiena mâinilor, dezinfectarea suprafețelor și gestionarea adecvată a deșeurilor.

Pentru gestionarea cazurilor suspecte sau confirmate, se preconizează implementarea unor măsuri suplimentare adaptate modului de transmitere virală. De exemplu, în timpul procedurilor susceptibile să genereze aerosoli, OMS recomandă utilizarea unor precauții sporite.

Atunci când un caz devine suspect, pacientul trebuie să fie transferat rapid la un serviciu medical de urgență sau într-o secție de terapie intensivă.

Gestionarea infecțiilor cu hantavirus se bazează în principal pe tratamente împotriva febrei și durerilor musculare, precum și pe monitorizarea atentă a pacientului și pe asistență respiratorie, dacă este necesar, potrivit OMS.

Sursă: AGERPRES

SUA și Franța confirmă primele cazuri de hantavirus, la pasageri debarcați de pe nava de croazieră Hondius

Medicul infecționist Cătălin Apostolescu: „Nu este cazul să ne alarmăm, ci doar să fim în alertă”.

Publicat de Adina Sîrbu, 11 mai 2026, 14:40

Statele Unite şi Franţa confirmă primele două cazuri purtătoare de hantavirus, la persoane debarcate de la bordul navei de croazieră MS Hondius şi care au fost preluate ieri din Tenerife.

În total au fost debarcaţi 94 de pasageri, de 19 naționalități iar astăzi continuă operaţiunea care urmează să se încheie diseară.

Ieri, unul dintre cetățenii francezi a prezentat simptome și a fost testat și confirmat încă din timpul zborului de repatiere. Tot în timpul zborului au fost testaţi şi cei 17 cetăţeni americani. Rezultatul unui test a ieşit pozitiv, iar o altă persoană prezintă simptome. În ambele situaţii, testele vor fi refăcute pentru confirmare.

De asemenea, 4 cazuri de contact, cetăţeni germani, de pe aceeși navă, sunt monitorizate într-o unitate specială de izolare la Spitalul Universitar din Frankfurt, după ce au sosit în cursul nopţii. Nici unul nu are simptome și nu au existat „indicii de boală”, potrivit autorităților medicale, citate de Reuters.

În Tenerife mai sunt aşteptate aeronave pentru preluarea a şase australieni – aterizarea acestuia este prevăzută pentru ora 21.00, ora României, şi o alta penru a lua 18 cetăţeni olandezi.

Pe vas vor rămâne 34 de membri ai echipajului și o echipă medicală, care vor naviga spre Olanda. Aici vor intra în carantină, iar autorităţile vor dezinfecta nava.

Hantavirusurile sunt virusuri transmise de rozătoare, iar tulpina identificată pe navă este hantavirusul Andes, care se poate răspândi de la om la om şi circulă de obicei în Argentina şi Chile. Nava MV Hondius a plecat din Argentina şi transporta în principal pasageri britanici, americani şi spanioli. Trei persoane au murit de la începutul epidemiei – un cuplu olandez şi un cetăţean german, potrivit Reuters.

Ce este hantavirusul

Medicul infecţionist Cătălin Apostolescu de la Spitalul „Matei Balş” din Bucureşti a explicat, luni, 11 mai, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, ce este hantavirusul și ce simptome provoacă infectarea cu acesta.

„Hantavirusul este un virus specific rozătoarelor, ce ne interesează pe noi cel mai mult sunt şoarecii. Prin urina şi prin fecalele acestora, virusul ajunge pe sol, se amestecă cu praful şi poate fi inhalat. În momentul de faţă se cunosc patru tulpini de hantavirus, trei europene, ca o curiozitate, una este numită Dobrava, dintr-o localitate bulgărească, şi care se transmit doar prin metoda pe care v-am spus-o mai devreme, şi mai există şi o tulpină sud-americană, tulpina Andes, la care s-au citat şi până în momentul de faţă câteva cazuri de transmitere interumană. Prin urmare, nu este în momentul de faţă timpul să ne alarmăm, ci doar să fim în alertă”, a explicat medicul.

Simptomele provocate de infectarea cu hantavirus

Medicul a explicat că simptomele provocate de infectarea cu hantavirus variază de la o formă nespecifică, caracteristică tuturor virozelor, cu puţină febră, cu dureri de muşchi, cu dureri de cap, în marea majoritate a formelor.

Însă, potrivit medicului, există şi posibilitatea evoluţiei către forme severe, cum ar fi forma pulmonară, cu insuficienţă respiratorie, care are o mortalitate de 30-40%, şi caracteristică, mai ales pentru tulpinile europene, este febra hemoragică cu sindrom renal, care poate să ducă la insuficienţă renală şi pacientul chiar să aibă nevoie de dializă.

De asemenea, medicul a precizat că deși în România nu au fost raportate până acum persoane care să aibă legătură directă sau indirectă cu focarul de hantavirus de pe nava de croazieră MV Hondius, există frecvent cazuri de infecție cu acest virus – cam 10 – 15 cazuri în fiecare an.

„Sunt cazuri sporadice, şi apar la persoane care, fie prin natura profesiei, fie prin hobby-uri, pot să intre în contact cu praful infectat cu urina de şoareci”, a explicat medicul Cătălin Apostolescu.

Doar testare, nu și vaccin

„Există posibilitatea efectuării serologiei de hantavirus, asta o face marea majoritatea a laboratoarelor. La Institutul Matei Balş, noi avem o unitate specială pentru boli cu transmitere înaltă şi care este deja activă şi foarte curând vom putea face şi PCR de hantavirus pentru diagnosticul rapid al infecţiei.

În momentul de faţă, doar măsurile de deratizare sunt cele eficiente. Şi, aşa cum a spus, trebuie să fim în stare de alertă, pentru că orice virus, la un moment dat, poate să facă saltul între specii şi să ne trezim şi cu o posibilă transmitere interumană. Pentru asta, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă acest nivel de vigilenţă”, a mai spus medicul.

Vezi și:

TENERIFE: Pasagerii de pe nava afectată de focarul de hantavirus, evacuați spre țările de origine

TENERIFE: Pasagerii de pe nava afectată de focarul de hantavirus, evacuați spre țările de origine

OMS recomandă carantină de 42 de zile pentru cei care s-au aflat pe vas.

Publicat de Adina Sîrbu, 11 mai 2026, 07:02

Nava de croazieră MV Hondius, unde a fost detectat un focar mortal de hantavirus, a ajuns duminică dimineaţa pe insula spaniolă Tenerife din Canare, unde a început evacuarea celor 146 de pasageri şi membri ai echipajului, operațiune ce se va încheia luni seară.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a înregistrat până în prezent 6 cazuri confirmate de hantavirus, din 8 cazuri suspecte, inclusiv 3 decese cauzate de acest virus cunoscut, dar rar, pentru care nu există vaccin sau tratament.

Grupuri de pasageri și membri ai echipajului au debarcat, duminică, de pe navă, pentru a fi evacuați către țările lor de origine, unde se vor izola conform protocoalelor naționale pentru a preveni răspândirea bolii.

Într-o operațiune coordonată de autoritățile sanitare internaționale, pasagerii, purtând costume de protecţie, au fost preluați de pe navă cu bărci mici și transportați la aeroportul din Tenerife cu autobuze militare, fără a intra în contact cu publicul, de unde suntt îmbarcați la bordul avioanelor trimise de guvernele țărilor lor.

REUTERS / Hannah McKay

Avioanele către Canada, Olanda, Turcia, Marea Britanie, Irlanda și Statele Unite urmau să decoleze duminică până la ora locală 20.30 (18.30 GMT), ultimele zboruri fiind programate pentru luni, până la ora locală 19.00. Pasagerii sunt testați la sosire și apoi vor fi fie duși la spitale locale sau centre de carantină, fie transportați acasă pentru izolare.

Primele avioane care transportau cetățeni spanioli și francezi au aterizat duminică după-amiază la Madrid și Paris, de unde pasagerii au fost transportați la spital, conform guvernelor celor două țări. Unul dintre cei cinci pasageri francezi a prezentat simptome în timpul zborului de repatriere, a declarat premierul francez Sebastien Lecornu pe platforma X.

REUTERS/ Borja Suarez

Organizația Mondială a Sănătății a recomandat o carantină de 42 de zile pentru toți pasagerii de pe navă, începând de duminică, a declarat Maria Van Kerkhove, director pentru gestionarea epidemiilor și pandemiilor în cadrul OMS, în cadrul unui briefing. Pasagerii spanioli vor fi ținuți în spital pentru toate cele 42 de zile, în timp ce pasagerii francezi vor fi spitalizați timp de 72 de ore, apoi li se va permite să se autoizoleze la domiciliu pentru încă 45 de zile, conform guvernelor respective.

„Recomandarea noastră este efectuarea unor controale zilnice de sănătate, acasă sau într-o unitate specializată. Depinde de fiecare țară să își elaboreze politicile, dar recomandările noastre sunt foarte clare”, a spus Van Kerkhove, subliniind că perioada de incubație a virusului este de până la șase săptămâni.

Virusul, care de regulă este răspândit de rozătoare, dar poate fi transmis și de la om la om în cazuri rare de contact apropiat, a fost detectat prima dată de oficialii de sănătate din Johannesburg pe 2 mai, în timp ce tratau un bărbat britanic care s-a îmbolnăvit și a fost internat la terapie intensivă, la 21 de zile după moartea unui alt pasager. Starea de sănătate a bărbatului s-a îmbunătățit de atunci, a declarat duminică un oficial OMS.

OMS a precizat că primul pasager care a murit la bordul navei ar fi putut fi infectat înainte de îmbarcare, posibil în timpul călătoriilor prin Argentina și Chile. 8 persoane care nu se mai află pe navă s-au îmbolnăvit, potrivit bilanțului OMS de vineri, dintre care 6 sunt confirmate cu acest virus, iar 3  persoane au murit – un cuplu olandez și un cetățean german.

Rămân spitalizate 4 persoane în Africa de Sud, Olanda și Elveția. Totodată, pe insula izolată Tristan da Cunha, teritoriu britanic, un caz suspect este tratat de o echipă de medici specialiști parașutați de armata britanică.

Cu toate acestea, oficialii din domeniul sănătății au îndemnat la calm, reamintind publicului marcat de experiența pandemiei de COVID-19 că acest virus este mult mai puțin contagios și prezintă un risc scăzut pentru populația generală.

„Acesta nu este COVID și nu vrem să îl tratăm ca pe COVID”, a declarat directorul interimar al CDC din SUA, Jay Bhattacharya, într-un interviu pentru CNN duminică, adăugând că celor 17 pasageri americani de pe navă li se va oferi opțiunea de a se izola acasă sau într-o unitate din Nebraska. Ministerul Sănătății din Spania a minimalizat, de asemenea, riscul pentru populația largă, adăugând că la bordul navei nu au fost detectate rozătoare.

Și Ministerul spaniol al Sănătății a precizat într-un raport că nava a trecut controalele sanitare necesare, subliniind că „Există peste 500 de nave de croazieră pe an care vin din Argentina și Chile, unde virusul este prezent, și totuși un astfel de focar nu a avut niciodată loc pe teritoriul european, astfel încât posibilitatea ca acest lucru să se întâmple în legătură cu această navă este redusă.”

La finalul operațiunii, MV Hondius va naviga apoi spre portul de origine din Olanda, unde nava va fi dezinfectată. Aceasta va fi operată de 30 de membri ai echipajului, ce vor fi însoțiți de o echipă medicală până la destinație.

Sursă: REUTERS