Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a transmis Ministerului Mediului o solicitare pentru acordul necesar demarării procedurii de extracţie a 400 de şacali din Rezervaţie. Extracţia şacalilor din Rezervaţie a fost cerută de mai multe ori de populaţia din localităţile izolate de ape, care au reclamat numeroase pagube cauzate de şacali. Despre problema şacalilor a vorbit guvernatorul ARBDD, Gabriel Marinov.
Despre atacurile șacalilor în Delta Dunării s-a mai vorbit. Autoritățile tulcene caută acum cea mai bună soluție. Guvernatorul Administrației Rezervația Biosferei Delta Dunării, Gabriel Marinov, vorbește despre ravagiile făcute de specie.
Gabriel Marinov: Atacuri ale câte unui şacal în legătură cu animale păstorite de către ciobani pe islazurile comunale. Șacalul, în ultimii 4,5,6 ani de zile odată cu pesta porcină africană, s-a înmulțit în mod necontrolat în Deltă, plecând de la estimările vechiului studiu, care prezintă o populație de 2400 până în 3000 de exemplare. În momentul de față avem mai multe date care ne parvin de la comunitățile locale cu privire la diverse pagube, daune pe care șacalul le realizează pe raza comunităților respective.
Aproape 400 de șacali ar putea fi extrași din Rezervație.
Gabriel Marinov: Toate aceste documente, împreună cu decizia Consiliului Ştiințific al ARBDD, care le-a analizat, totodată, din partea Institutului care realizează studiul privind resursa cinegetică, avem deja un punct de vedere obținut pe marginea documentelor premergătoare ce urmează a fi înaintate Ministerului pentru obținerea avizului de extracție controlată. În respectivul punct de vedere al Institutului de Cercetări se vorbește despre acordul de aviz privind extracția controlată pentru un număr de maximum 400 de exemplare.
Partidele de vânătoare ar putea începe peste aproape o lună și jumătate.
Gabriel Marinov: Estimăm ca această acțiune să aibă loc începând cel mai devreme cu jumătatea lunii martie. Toate exemplarele pe care le dorim extrase prin această acțiune, vom căuta să fie din proximitatea localităților sau a stânelor, a asociațiilor crescătorilor de animale. Încercăm să eliminăm tocmai acele exemplare care s-au obișnuit să se apropie de aceste obiective.
Redactor: Adrian Băncilă/Editor online: Doina Sîrbu/Foto:
Astăzi este „Ziua Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării”; stabilită prin Ordinul 539/9 mai 2008, emis de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, pentru a marca data la care a intrat în vigoare Hotărârea de Guvern nr. 983 din 1990 prin care Delta Dunării şi unităţile geografice vecine au fost declarate rezervaţie a biosferei.
Invitat, în direct, prin telefon, la Interviul Dimineții, Guvernatorul ARBDD, Cătălin Țibuleac, în dialog cu Larisa Calistru:
„La mulți ani Deltei Dunării, la mulți ani tuturor celor care iubesc natura și Delta Dunării! Vreau ca toată lumea să înțeleagă că Delta este unică, la nivel european, internațional este cea mai mare zonă umedă protejată (la nivel european în acest moment). Rezervată și păstrată așa cum este ea. Este apreciată ca atare ca Rezervație a Biosferei Delta Dunării, iar toată imaginea și bogăția naturală este a noastră a tuturor românilor și a tuturor celor care iubesc natura și celo care își doresc să petreacă vacanțele într-o zonă unică și cu experiențe unice. Vreau cu toții să contribuim la rezervarea acestei bogății, acestui monument natural. Numai împreună putem reuși să păstrăm această bogăție și pentru generațiile care vor urma.”
Sunt românii conștienți de valoarea Deltei Dunării? Ce trebuie să facem pentru a o păstra așa cum o avem?
Cătălin Țibuleac : În general, turiștii care vin în Delta Dunării știu pentru ce vin, știu unde vin. Din păcate, mai există și altfel de turiști care înțeleg Delta ca o vizitare pe repede înainte, o vizitare care nu aduce nimic bun în afară de o presiune antropică suplimentară de natură. Dar lucrurile acestea pot fi rezolvate printr-o informare permanentă, ceea ce și facem de altfel. Sperăm noi ca oricine vine în Delta Dunării să se informeze în prealabil, să vadă ce-și dorește, ce poate să facă în Delta Dunării (foarte important este acest aspect) și în același timp să contribuie la păstrarea acestui monument natural.
Ce ar trebui să se schimbe în comportamentul unor localnici sau al unor turiști?
Cătălin Țibuleac: Întotdeauna mai este de lucru, nimic nu este perfect, totul este perfectibil. Vedeți dumneavoastră, Delta Dunării este o zonă locuită(din fericire). Iar localnicii (în majoritate), contribuie la dezvoltarea acestei zone și având în vedere că singurele acțiuni, activități prin care ei pot rezista și exista sunt reprezentate de turism și pescuit. Ei, alături de ARBDD și autoritățile locale le prezintă turiștilor, celor care își doresc să vină în Deltă, un produs care să se bazeze, să se fundamenteze pe natură, dar și pe gastronomie, tradiții, meșteșuguri. Într-adevăr, lucrurile acestea sunt încă în construcție, dar punând toți umărul putem readuce Delta Dunării într-o zonă în care să ne ofere îndeplinirea acelui vis al oricărui om care își dorește să petreacă în natură clipe minunate.
Aș vrea să vorbim și despre controalele recente de pe plajele sălbatice de la Vadu și Corbu…
Cătălin Țibuleac: Din păcate, aceste plaje (mai mult Vadu), sunt supuse de câțiva ani unor intervenții, distrugeri brutale. Cel puțin de 2 luni încoace am inițiat o campanie intensivă de informare, avem discuții permanente cu turiștii, cu Primăria. Din păcate, lucrurile nu se înțeleg întotdeauna și atunci a fost nevoie să apelăm inclusiv la sprijinul jandarmeriei. Și cu această ocazie vreau să mulțumesc Inspectoratului Județean de Jandarmi Constanța și Brigăzii Mobile de Jandarmi Constanța pentru sprijin. Am fost nevoiți să intervenim pentru că în zona Vadu presiunea turistică a devenit insuportabilă asupra ecosistemului, asupra biodiversității. Practic asistam la parcarea aproape în apă a mașinilor, corturile erau duse până pe plajă. Folosesc oportunitatea pe care mi-o oferiți de a informa pe toată lumea că este totuși o plajă sălbatică aflată într-o rezervație a biosferei. Nu ne putem permite să facem orice. Nu știu câți dintre cei care ne ascultă în acest moment se duc și li se permite să parcheze pe plajă, la Mamaia de exemplu sau să pună un cort acolo. Păi, cu atât mai mult nu ne permitem să facem acest lucru într-o plajă aflată într-o rezervație a biosferei.Drept pentru care ieri s-a intervenit odată, astăzi se intervine din nou. Au fost date amenzi(nu doar ieri) în valoare totală de aproape 20 de mii de lei. Sperăm ca lucrurile să revină la o normalitate din punctul de vedere al respectării biosferei.
Este 1 septembrie, a venit toamna calendaristică. Sunt turiști în Deltă?
Cătălin Țibuleac: Din fericire, Delta este o destinație turistică de aproape 12 luni pe an.Iar numărul turiștilor în această perioadă nu scade, ci rămâne constant până la începutul lunii noiembrie. Încep concursurile de pescuit sportiv, natura se schimbă și apar alte categorii de turiști(cei pasionați de birdwtching).
În perioada următoare, va începe vânătoarea porcilor mistreţi şi a şacalilor din Delta Dunării.
Este o măsură luată de autorităţi, pentru a limita răspândirea pestei porcine africane.
Guvernatorul ARBDD, Mălin Muşetescu, este însă de părere că uciderea mistreţilor şi a şacalilor nu va rezolva problema.
El a precizat pentru Radio Constanţa, că focarele de pestă porcină aficană sunt izolate şi eliminate, dar virusul rămâne activ.
Conform hotărârii luate de Centrul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, pe 1 august, toţi cei 1.200 de mistreţi şi 2.400 de şacali din Delta Dunării vor fi ucişi.
A mai rămas o săptămână până la ridicarea prohibiţiei la pescuit, instituită încă de la începutul lunii aprilie, iar una dintre cele mai căutate specii de peşte de către turiştii veniţi în Deltă, şalăul, se găseşte din plin pe toate mesele pensiunilor şi restaurantelor tulcene.
Sursa principală de aprovizionare este complexul lagunar Razim-Sinoe, locul preferat de şalău.
Pentru a face faţă cererii, ARBDD investeşte anual sume importante pentru repopularea lacului cu icre, dar din păcate peştii reproducători sunt tot mai puţini.
De altfel, specia ar putea dispărea cu totul dacă va mai fi multă vreme capturată subdimensionat – atrage atenţia guvernatorul ARBDD, Mălin Muşetescu:
Un studiu al Institutului de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării arată că pescuitul excesiv şi schimbările climaterice ar putea duce în următorii 50 de ani la dispariţia acestei specii de peşte din întreg complexul lagunar Razim-Sinoe.
Studiu de fezabilitate pentru vânătoarea de extracţie
Publicat de ,
7 octombrie 2015, 18:56
Ministerul Mediului a început studiul de fezabilitate pentru vânătoarea de extracţie din Delta Dunării.
Astfel, până la finele anului, Administraţia Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării va avea cote de captură pentru fiecare specie.
În primăvară, la cererea localnicilor care aveau de suferit din cauza numărului mare de mistreţi, şacali şi vulpi, s-a mai desfăşurat o campanie de vânătoare, cu avizul Academiei Române.
Guvernatorul ARBDD, Lucian Simion, spune că s-ar putea ca anul acesta să apară şi o solicitare de extindere a capturilor de extracţie pentru fazani şi iepuri.
Autorităţile Deltei Dunării au un plan un proiect privind monitorizarea depunerilor de aluviuni.
Astfel, vor avea o situaţia centralizată a zonelor cu probleme şi vor putea interveni din timp pentru a preveni colmatarea unor canale.
Guvernatorul ARBDD, Lucian Simion:
În prezent, din cauza secetei, mai multe lacuri şi canale sunt pe punctul de a seca iar autorităţile vor cere bani de la Guvern pentru decolmatări urgente.
