Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat, luni, trimiterea în judecată a fostului primar Marian Vanghelie, alături de alte 30 de persoane, într-un dosar referitor la prejudicierea Economat Sector 5 cu peste 120 de milioane de lei.
Marian Vanghelie a fost trimis în judecată pentru constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, săvârșită în vederea obținerii unui avantaj patrimonial de către altul (26 de acte materiale).
„Procurorii au reținut că, la finele anului 2018, inculpații Vanghelie Marian Daniel, Petre Marian Leonard și V.P. ar fi constituit un grup infracțional organizat, la care ar fi aderat ulterior și alte persoane, respectiv administratori ai unor societăți comerciale, în scopul obținerii unor foloase necuvenite prin prejudicierea bugetului S.C. Economat Sector 5 S.R.L., societate la care asociat unic era Consiliul Local Sector 5.
Foloasele necuvenite ar fi fost obținute prin derularea unor achiziții de bunuri la prețuri supraevaluate și în condiții nelegale, de la societăți controlate de membrii grupării, între produsele vizate regăsindu-se bunuri alimentare și nealimentare, precum tarabe pentru piețe, nebulizatoare, obiecte de papetărie, produse de curățenie, produse alimentare, cântare comerciale, măști FFP2 și geluri dezinfectante.
Grupul infracțional ar fi acționat în perioada 2018–2020, având o structură ierarhică bine determinată, la vârful acesteia aflându-se inculpatul Vanghelie Marian Daniel, urmat de inculpații Petre Marian Leonard și V.P.”, se arată în comunicatul DNA.
Dosarul de urmărire penală a fost trimis, spre judecare, la Tribunalul București, cu propunerea de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Percheziții într-un dosar de delapidare, spălare a banilor, evaziune și înșelăciune, cu un prejudiciu de 195 de milioane de euro
65 de percheziții au loc, în România și la Monaco, în dosarul Nordis. Sunt vizate de anchetă peste 70 de persoane fizice și juridice, implicate într-un mecanism infracțional complex în domeniul imobiliar.
Procurorii DIICOT desfășoară, astăzi, 65 de percheziții în mai multe județe din România și la Monaco, într-un dosar ce vizează infracţiuni de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, delapidare, spălare a banilor şi evaziune fiscală legat de afacerea Nordis. Ancheta vizează peste 70 de suspecți, persoane fizice și juridice, fiind vorba despre oameni de afaceri, angajați și complici ai acestora, iar prejudiciul se ridică la aproape un miliard de lei.
Astăzi, 3 februarie, polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, pun în aplicare 65 de mandate de percheziție domiciliară, pe teritoriul României și Principatului Monaco (63 în municipiul București și în județele Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița-Năsăud și Prahova).
Cercetările au loc într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.
Cercetările efectuate, până la această dată, vizând 72 de persoane (40 de persoane fizice și 32 de persoane juridice), au relevat că, începând cu anul 2018, trei dintre acestea ar fi inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care ar fi conceput și pus în aplicare un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare, sub acoperirea mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor în urma executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat și stabilirea cu rea-credință a taxelor (TVA), având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat, ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăților comerciale, clienților cumpărători și bugetului de stat.
Fondurile financiare ilicite astfel obținute ar fi fost supuse procesului de spălarea banilor.
Din investigațiile efectuate a rezultat că eșalonul secund al grupării de criminalitate organizată ar fi fost format din persoane apropiate liderilor, (aflate în relație de rudenie sau prietenie), care ar fi aderat la grupare și ar fi sprijinit-o activ, prin diverse modalități, sub controlul și îndrumarea acestora, iar ultimul palier ar fi sprijinit grupul infracțional organizat, pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuții de a întocmi documentația aferentă operațiunilor de vânzare a imobilelor, apartamentare, intabulare sau consultanță juridică (notari și avocați) și de a încasa sume de bani provenite din săvârșirea infracțiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative.
Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019-2024, liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a 5 societăți comerciale, ar fi încasat de la clienți persoane fizice sau juridice cu titlu de avans, în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier), peste 957.000.000 de lei (peste 195 de milioane de euro).
Fondurile astfel constituite ar fi fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracțional organizat, transferuri către persoane juridice, societăți afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar și diverse cheltuieli voluptorii, de aproximativ 346.000.000 de lei și 2.400.000 de euro.
În primele două situații, în majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor ar fi avut la bază pretinse documente justificative, care să dea aparența legalității operațiunilor prin care sumele de bani ar fi ieșit din patrimoniul societăților (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părți sociale, respectiv înființarea și/sau preluarea a zeci de societăți pentru a simula operațiuni economice, astfel încât fonduri consistente având ca proveniență avansurile achitate de către clienți să poate fi externalizate sub aparența unor contracte de prestări servicii sau achiziții de bunuri).
Indiferent de traseul parcurs, sumele de bani ar fi urmat aceeași destinație, conturile membrilor grupării și retragerea în numerar.
În același interval de timp, persoanele în cauză ar fi indus în eroare, în urma executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare, acte adiționale și contracte de vânzare cumpărare având ca obiect imobile (apartamente) în cadrul unor ansambluri rezidențiale, mai multe persoane fizice și juridice, în mod direct sau indirect, prin intermediul angajaților societăților cu atribuții în vânzări, prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase constând în finalizarea unor etape ale proiectelor, predarea apartamentelor, către un număr mare de clienți, afirmarea unor procente mari de vânzări, respectiv epuizarea acestora, amânarea nejustificată și repetată a semnării contractelor prin prezentarea deformată a realității obiective și prin presarea clienților cumpărători să accepte alte termene și condiții dezavantajoase, invocarea unor impedimente inexistente la semnarea contractelor (neplata taxelor și impozitelor, argumente false privind întârzierea lucrărilor – vreme nefavorabilă, pandemie sau conflictul armat de la granița cu Ucraina).
Manoperele frauduloase folosite de membrii grupării de criminalitate organizată în raport cu clienții ar fi constat și în vânzarea imobilelor către alte persoane, condiționarea semnării contractelor de vânzare-cumpărare de asumarea unor noi obligații neinserate inițial în promisiunea de vânzare, cum ar fi cedarea folosinței locuințelor pe o perioadă lungă de timp, intenția de a folosi apartamentele edificate în interes propriu – pentru funcționarea hotelului, grevarea imobilelor de sarcini în favoarea unor terțe persoane sau membri ai grupării fără notificarea clientului, interdicția notării la cartea funciară a promisiunilor de vânzare-cumpărare, asumarea în scris a obligației de a nu face aprecieri publice asupra oricărui aspect al relațiilor contractuale sub sancțiunea plății unor daune de valori mari care descuraja orice demers judiciar al clienților.
Cei în cauză ar fi recurs, de asemenea, la recompartimentări ale imobilelor, pentru a îngreuna identificarea apartamentelor care au făcut obiectul promisiunilor de vânzare, obstrucționarea accesului clienților în șantiere, pentru a verifica stadiul lucrărilor, vânzarea în bloc a unui număr mare de apartamente către propriile societăți urmată la scurt timp de rezoluțiunea vânzării, în scopul needificării și/sau nepunerii la dispoziția clienților a imobilelor contractate.
Astfel, membrii grupării de criminalitate organizată ar fi produs pagube materiale substanțiale clienților, corelativ cu obținerea de către ei a unor foloase patrimoniale injuste.
În baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat și la intervale diferite de timp, liderii grupului infracțional ar fi dispus efectuarea în documentele contabile ale firmelor (persoane juridice cu calitatea procesuală de suspect) de operațiuni fictive de achiziții, în scopul diminuării bazei impozabile și deducerii ilegale a taxei pe valoare adăugată.
Audierile se desfășoară la sediul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, iar acțiunea este realizată cu suportul jandarmilor Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.
Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.
Un bărbat din Constanța a fost arestat pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, fals în înscrisuri și infracțiuni vamale
Publicat de Doina Sirbu,
30 septembrie 2024, 16:50
În urma activităților efectuate, de către polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța – Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Porturi Maritime, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Constanța, la data de 19 iulie 2024, a fost dispusă extinderea acțiunii penale față de trei persoane, cetățeni italieni (care se sustrag urmăririi penale), pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, folosire la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri decât cele prezentate în vamă, folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, importul şi exportul unor substanţe şi preparate periculoase interzise sau restricţionate, producerea, livrarea sau utilizarea îngrăşămintelor chimice, precum şi a oricăror produse de protecţie a plantelor neautorizate, pentru culturi destinate comercializării și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Prin încheierea din data de 24 septembrie 2024, judecătorii Curții de Apel Constanța au dispus arestarea preventivă a persoanelor în cauză, pentru 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatelor emise în cauză.
La acțiunile desfășurate au participat și reprezentanți ai Europol.
Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcția Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române.
Precizăm faptul că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale, prevăzute de Codul de Procedură Penală precum și de prezumția de nevinovăție.
La data de 31 ianuarie a.c., polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Pitești, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Pitești, au efectuat 27 de percheziții domiciliare, în 5 județe și în municipiul București, la locuințele unor persoane cercetate pentru constituirea unui grup infracțional organizat, înșelăciune, tentativă la înșelaciune și punerea în circulație de valori falsificate străine.
Din cercetările efectuate a reieșit faptul că, începând cu luna noiembrie 2021 și până în prezent, membrii unui grup infracțional organizat, care acționează în județul Argeș, ar fi indus în eroare operatorii unor case de amanet, cu sediile în județele Argeș, Dâmbovița, Prahova, Caraș-Severin și Constanța, prin plasarea de bijuterii și monede din aur (ducați) contrafăcute și prin solicitarea de împrumuturi în baza contractelor de amanet încheiate, cauzând în patrimoniile unor persoane, identificate până în prezent, un prejudiciu estimat la aproximativ 2.000.000 de lei.
Membrii grupului infracțional i-ar fi asigurat pe operatorii caselor de amanet că vor respecta obligațiile contractuale, iar pentru a le câștiga încrederea, ar fi achitat în avans comisionul, însă după împlinirea termenului pentru care ar fi fost încheiate contractele nu s-ar mai fi prezentat să revendice și să ridice obiectele amanetate.
Metodele convenționale de verificare utilizate de operatorii caselor de amanet nu ar fi putut descoperi falsul, întrucât obiectele ar fi fost minuțios lucrate și ar fi avut un înveliș consistent din aur.
De asemenea, pe durata procedurii de introducere în regim de amanet a bijuteriilor și monedelor contrafăcute, persoanele cercetate ar fi manifestat un comportament menit să distragă atenția angajaților pentru ca verificarea autenticității bunurilor să fie superficială.
În urma perchezițiilor efectuate, au fost descoperite și ridicate bijuterii susceptibile a fi contrafăcute, telefoane mobile, documente cu valoare probatorie, sume de bani, precum și alte mijloace de probă.
14 persoane urmează să fie conduse la sediile Poliției Române și D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Pitești, pentru audieri, în baza mandatelor de aducere emise în cauză.
Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcția Operațiuni Speciale din Poliția Română.
Acțiunile au fost realizate cu sprijinul luptătorilor din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale Brăila, al jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandameriei, ai Inspectoratului de Jandarmi Județean Argeș, ai grupărilor de jandarmi mobile din Craiova, Ploiești și Timișoara.
Pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție – se precizează în comunicatul DIICOT.
Sursă și video: DIICOT/ Foto: captura/ Redactor: Adina Sîrbu
În această dimineață, 24 octombrie, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Neamț, sub coordonarea unui procuror de caz de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, pun în executare 46 de mandate de percheziție domiciliară, în județele Bistrița Năsăud, Bihor, Constanța, Dolj, Hunedoara, Ilfov, Olt, Prahova, Sibiu, Timiș, Mureș, Giurgiu, Dâmbovița și în municipiul București, la persoane bănuite de săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și obținerea ilegală de fonduri.
Din cercetări a reieșit faptul că, începând cu luna ianuarie 2020, prin intermediul a 23 de societăți comerciale, bănuiții ar fi solicitat fonduri publice, prezentând date și documente false.
Prejudiciul cauzat este de 4.086.000 de lei.
”Precizăm că, în cazul prezentat, efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție” – se arată într-un comunicat.
În urma celor 21 de percheziții domiciliare, efectuate la data de 26 septembrie a.c., de către polițiștii BCCOC, împreună cu procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Constanța, au fost descoperite și ridicate 3 autoturisme de lux, 11.880 de dolari, 20.915 lei și 395 de euro. De asemenea, au fost ridicate 26 de terminale mobile, un sistem DVR, înscrisuri, precum și alte mijloace de probă.
La data de 26 septembrie a.c., polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Constanța, au pus în aplicare 21 de mandate de percheziție domiciliară, în județul Constanța, într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de minori și proxenetism.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Constanța au reținut 14 persoane bănuite, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de minori și proxenetism.
În cursul zilei de 27 septembrie a.c., judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Constanța a dispus arestarea preventivă a 2 dintre reținuți și a luat măsura controlului judiciar față de celelalte 12 persoane reținute.Procurorii DIICOT au contestat decizia controlului judiciar.
Din cercetările efectuate a reieșit că, în perioada octombrie 2022 – septembrie 2023, un grup infracțional organizat, format din 15 membri (din care 4 angajați, în diverse funcții, în cadrul unui club pentru adulți), ar fi recrutat 9 persoane vătămate, dintre care una minoră, sub pretextul angajării ca dansatoare, pe care le-ar fi determinat să practice prostituția, în scopul obținerii de beneficii materiale. Clienţii, în special cetăţeni străini, era racolaţi prin intermediul unor taximetrişti (afiliaţi grupului infracţional), în schimbul unor comisioane.
Acţiunea a beneficiat de sprijinul poliţiştilor din cadrul S.C.C.O. Tulcea, S.C.C.O. Port Maritim şi Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Constanţa, iar suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române.
Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, suspecţii şi inculpaţii beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie.
Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: ilustrativ, Poliția Română
Tribunalul Timiș a admis, miercuri seara, propunerea procurorilor DIICOT Timișoara care au cerut arestarea preventivă pentru 30 de zile pe numele a 17 inculpați în dosarul ‘Vama Moravița 2016’.
Ei sunt acuzați pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, contrabandă, luare de mită și dare de mită.
Încheierea Tribunalului poate fi atacată în decurs de 48 de ore de la pronunțare.
‘Tribunalul admite propunerea DIICOT Timișoara privind arestarea preventiva a inculpaților și dispune arestarea preventivă a inculpaților pe o perioada de 30 de zile, începând cu data de 01.06.2016 până în data de 30.06.2016 inclusiv’, arată Încheierea dată în Camera de Consiliu a Tribunalului Timiș.
Cei care au ajuns după gratii pentru 30 de zile sunt: Furcea Gabriel Ionuț, Sturza-Deak Adi Cristian, Ticuși Gheorghe Lucian, Țurcaș Ioan Mircea, Drăguț Silviu Sorinel, Petrache Alexandru Iulian Ovidiu, Goagă Constantin Bogdan, Neag Marius, Chilba Radu Eugen, Ioanăț Andrei Liviu, Ionele Cosmin Mihai, Ungureanu Valentin Mihai, Milea Olivian, Sfetcu Mihăiță Costel, Plavă Alin Ciprian, Gîta Aurelian, Frățilă Ovidiu Cristian Florin.
Pentru ceilalți reținuți, procurorul a decis cercetarea în stare de libertate sub control judiciar.
Procurorii DIICOT Timișoara au reținut, până miercuri, 26 de persoane, dintre care 18 sunt polițiști de la PTF Stamora-Moravița, acuzați de corupție, contrabandă, dar și sprijinirea traficului de migranți sau a unor infractori dați în urmărire generală și care erau lăsați să treacă frontiera.
În acest caz se efectuează cercetări față de 80 de persoane, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, contrabandă, complicitate la contrabandă, luare de mită și dare de mită.
Poliţiştii Compartimentului Criminalitate Itinerantă din cadrul serviciului Investigaţii Criminale l-au depistat joi, 21 aprilie, pe M.P., în vârstă de 31 de ani, pe numele căruia a fost emis un mandat european de arestare de către Tribunalul de Primă Instanţă, Secţia E.AS.T. Flanders-Gent/Belgia.
Acesta este căutat pentru comiterea infracţiunilor de furt calificat şi constituirea unui grup infracţional organizat.
Cel în cauză a fost prezentat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa – Secţia Penală, care a dispus reţinerea acestuia pentru 24 de ore.
Fraude informatice. Prejudiciul se ridică la 900.000 de euro
Publicat de ,
14 aprilie 2016, 15:12
Poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate şi procurorii D.I.I.C.O.T. din Vâlcea efectuează 25 de percheziţii pentru destructurarea unui grup infracţional organizat specializat in săvârşirea de fraude informatice.
Perchezițiile au loc în municipiul Bucureşti (3), judeţul Vâlcea: Drăgăşani (2), Dănicei (2), Suteşti (1), judeţul Olt: Dobroteasa (3), Verguleasa (8), Vulturești(4), Cungrea (1) și Strejești (1).
Activităţile sunt efectuate în cadrul unui dosar penal, ce vizează activitatea infracţională a unui grup specializat în comiterea infracţiunilor de frauda informatică și spălarea banilor în cadrul unui grup infracţional organizat.
Din cercetări a reieşit că, în perioada 2014 – 2016, membrii grupului au indus în eroare mai multe persoane vătămate din diferite state din Europa, organizând licitaţii frauduloase pe site-uri de internet, cauzând un prejudiciu de peste 900.000 de euro.
Cei în cauză ar fi postat din România anunţuri fictive de vânzare a unor bunuri, în special utilaje agricole, pe site-uri specializate în vânzări on-line.
Florin Walter, din Emiratele Arabe Unite…în arest preventiv
Publicat de ,
6 martie 2016, 13:58
Omul de afaceri Florian Walter a fost arestat preventiv, astăzi, Tribunalul Prahova confirmând mandatul de arestare emis anterior pe numele acestuia.
Patronul Romprest este acuzat de evaziune fiscală, spălare de bani și constituire de grup infracțional organizat.
Acesta a fost dat în consemn la frontieră în urmă cu aproape un an, iar IGPR a anunțat ulterior că el a fost localizat în Emiratele Arabe Unite și că autoritățile au demarat procedurile în vederea extrădării sale în România.
Procurorii DIICOT Ploiești au efectuat, la începutul lunii mai 2015, zeci de percheziții într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani, liderul rețelei fiind omul de afaceri Florian Walter.
Anchetatorii au anunțat că Walter se sustrage urmăririi penale, fiind dat în consemn la frontieră.
Tribunalul Prahova a emis, ulterior, un mandat de arestare în lipsă pe numele omului de afaceri.
Omul de afaceri este acuzat că a pus bazele unui grup infracțional organizat, format din 23 de persoane, care a desfășurat, în perioada 2012 — 2014, operațiuni financiare din sfera evaziunii fiscale și a spălării banilor, utilizând ca mod de operare reducerea artificială a profitului impozabil și TVA de plată, efectuarea unor decontări fictive de la diferite societăți și utilizarea de societăți comerciale tip fantomă, pentru realizarea operațiunilor ilicite.
Potrivit DIICOT, Florin Walter a inițiat și a coordonat aceste circuite financiare pe mai multe paliere, ce au avut drept scop înregistrarea în contabilitatea societății Compania Romprest Service SA București a achizițiilor, de la diverse societăți comerciale, utilizate exclusiv pentru emiterea de facturi.
Prejudiciul produs bugetului consolidat al statului prin activitatea infracțională a grupului coordonat de Florian Walter este de 4.500.000 euro, reprezentând impozitul pe profit și taxa pe valoarea adăugată, la care se adaugă 60.494.600 lei (echivalentul a 14.000.000 de euro), supusă procesului de reciclare.
Avocatul omul de afaceri Florian Walter , Lucia Mușat, va contesta decizia Tribunalului Prahova .
Directorul Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor, reţinut de procurorii DNA
Publicat de Bogdan Comșa,
16 noiembrie 2015, 21:29
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei, au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale și reținerea, începând cu data de 16.11.2015, a inculpaţilor:
BĂRĂSCU ADRIAN-AUGUSTIN, chestor de poliţie, director al Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor (O.N.P.M.), cu privire la săvârşirea infracțiunilor de:
– constituire a unui grup infracţional organizat,
– obţinere ilegală de fonduri, în formă continuată,
– deturnare de fonduri, în formă continuată,
– fals intelectual, în formă continuată,
– uz de fals, în formă continuată,
– influenţarea declaraţiilor,
– abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
– abuz în serviciu, în formă continuată,
POPA FELICIA-VIOLETA, comisar şef în cadrul aceleiaşi structuri de poliţie, cu privire la săvârşirea infracțiunilor de:
– constituire a unui grup infracţional organizat,
– complicitate la săvârşirea infracţiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată.
LIŢĂ ANDREEA-VIOLETA, psiholog în cadrul Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor (O.N.P.M.), cu privire la săvârşirea infracțiunilor de:
– constituire a unui grup infracţional organizat,
– abuz în serviciu,
– complicitate la săvârşirea infracţiunii de deturnare de fonduri, în formă continuată.
În ordonanțele de reţinere se arată că, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada septembrie – decembrie 2013, inculpaţii Bărăscu Adrian-Augustin, Popa Felicia-Violeta, Liţă Andreea-Violeta şi alte persoane au constituit un grup infracţional organizat, grupare la care, în perioada 2014 – noiembrie 2015, au aderat şi alţii, în scopul săvârşirii infracţiunilor de obţinere ilegală de fonduri, deturnare de fonduri, abuz în serviciu şi abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
În contextul amintit, în perioada 2014 – noiembrie 2015, membrii grupului au acţionat, pe de o parte, în vederea supradimensionării cuantumului fondurilor băneşti necesare protecţiei martorilor, iar, pe de altă parte, pentru reducerea cheltuielilor destinate folosului exclusiv al martorilor din Program.
De asemenea membrii grupului au acţionat şi în direcţia deturnării sumelor de bani cu destinaţia mai sus menţionată către achiziţia directă, de la furnizori preferaţi, a unor bunuri şi servicii destinate înzestrării O.N.P.M., precum şi pentru dotarea funcţionarilor instituţiei, fie în scopul achiziţionării unor bunuri şi servicii inutile ori neperformante.
În perioada 2014 – octombrie 2015, inculpatul Bărăscu Adrian-Augustin, în calitate de ordonator terţiar de credite la O.N.P.M., împreună cu alţi doi membri ai grupului (împuterniciţi ai ordonatorului terţiar de credite), în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au folosit documente şi date inexacte (privind estimarea cheltuielilor viitoare, în cuantum total de 565.850 lei, în anul 2014 şi, respectiv, 854.530 lei, în anul 2015), privind cuantumul cheltuielilor destinate protecţiei martorilor, în sensul supradimensionării acestora.
Acest lucru a condus la virarea sumei de 550.850 lei, în anul 2014 şi, respectiv a sumei de 660.230 lei, în anul 2015, la articolul bugetar din care O.N.P.M. ordonanţează şi efectuează plăţi pentru protecţia martorilor.
În perioada 2014 – noiembrie 2015, inculpatul Bărăscu Adrian-Augustin, în calitate de director al O.N.P.M. şi ordonator terţiar de credite, cu ajutorul celorlalţi membri ai grupului, printre care şi inculpatele Popa Felicia-Violeta şi Liţă Andreea-Violeta, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a schimbat destinaţia sumei de 264.796,8 lei, alocate protecţiei martorilor, fără respectarea prevederilor legale, pentru înzestrarea sediului O.N.P.M., precum şi pentru dotarea funcţionarilor din această instituţie, în alte scopuri decât cele stabilite prin bugetul de stat.
O parte din sumele de bani deturnate, în cuantum de 69.684,2 lei, au fost plătite furnizorilor, activitatea infracţională fiind întreruptă de controlul I.G.P.R. din 25.09.2015, în urma căruia au fost suspendate procedurile de achiziţie directă a unor produse şi servicii, în valoare totală de 195.112,76 lei.
În perioada aprilie – decembrie 2014, inculpatul Bărăscu Adrian-Augustin, în calitate de director al O.N.P.M. şi o altă persoană, au întocmit în fals, prin antedatare, 6 (şase) documente justificative, care au fost înregistrate în evidenţele instituţiei, pentru a crea aparenţa respectării procedurii legale de achiziţie directă a unor bunuri şi servicii, în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 (care reglementează, între altele, atribuirea contractelor de achiziţie publică), în sensul îndeplinirii cerinţei existenţei unui document justificativ, ca procedură prealabilă efectuării achiziţiei.
În ziua de 04 august 2015, inculpatul Bărăscu Adrian-Augustin, în calitate de director O.N.P.M., a încercat să îl determine pe un subordonat de-al său, utilizând afirmaţii cu vădit caracter intimidant şi ameninţări referitoare la continuarea acţiunilor de hărţuire profesională, să nu mai formuleze sesizări penale şi să nu mai dea declaraţii defavorabile conducerii instituţiei, cu prilejul unor cercetări penale.
În perioada 2014 – noiembrie 2015, inculpatul Bărăscu Adrian-Augustin împreună cu alţi membri ai grupului şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, în contextul efectuării unor achiziţii directe (sisteme de supraveghere video şi alarmare) şi luării unor măsuri neperformante, din punct de vedere economic, dar şi sub aspectul asigurării protecţiei efective a martorilor, cu consecinţa prejudicierii, cu suma de 179.778,42 lei, a bugetului destinat protecţiei martorilor şi a vătămării intereselor legale ale martorilor incluşi în Program.
Urmare a încălcării atribuţiilor de serviciu, un număr de 5 societăţi comerciale au beneficiat de încasări în cuantum total de 179,777,47 lei.
În perioada decembrie 2009 – mai 2013, inculpatul Bărăscu Adrian-Augustin, în calitate de director O.N.P.M împreună cu mai mulţi membri ai grupului, în mod repetat, şi-au încălcat atribuţiile de serviciu, adoptând comportamente şicanatorii la adresa martorilor incluşi în Program, acţiuni care au dus la vătămarea drepturilor acestora conferite de includerea în Program.
În noaptea de 14/15 iunie 2013, inculpata Liţă Andreea-Violeta, în calitate de psiholog în cadrul O.N.P.M. şi desemnată cu evaluarea şi asistenţa psihologică a unui martor protejat nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu, în condiţiile în care acesta din urmă i-a adus la cunoştinţă intenţia şi motivaţiile de a comite un act suicidar (tentativa de suicid a avut loc), fapt ce a cauzat vătămarea drepturilor acelei persoane conferite de includerea în Program.
Inculpaţilor Bărăscu Adrian-Augustin, Popa Felicia-Violeta şi Liţă Andreea-Violeta li s-au adus la cunoștință calitățile procesuale și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală, urmând a fi prezentaţi, la data de 17 noiembrie 2015, Curtea de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate Departamentului de Informații și Protecție Internă.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, necesară în vederea propunerii unor măsuri preventive, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Patronul FC „U” Craiova, Adrian Mititelu, a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, alături de mai mulţi complici, într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, prejudiciul total adus bugetului statului fiind, potrivit anchetatorilor, de peste cinci milioane de euro.
Împreună cu Mititelu vor fi judecaţi Ștefan Ionescu, Gheorghe Joavină, Gigi Cristian Oprea şi Iancu Crăciunoiu.
Aceştia sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală, folosire cu rea credinţă a bunurilor societăţii şi de spălare de bani.
Potrivit anchetatorilor, din probele de la dosar rezultă că Mititelu a iniţiat şi constituit, în anul 2003, un grup infracţional organizat care a activat până în 2006 şi la care au aderat toţi ceilalţi complici pentru comiterea în formă continuată de infracţiuni prin intermediul societăţilor comerciale din grupurile de firme Maxitec, respectiv Regional Media din judeţul Dolj.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a rămas în pronunţare, azi-noapte, în cazul cererii DNA de arestare preventivă a doi inculpaţi din dosarul retrocedărilor ilegale de pădure, cu un prejudiciu estimat la 300 de milioane de euro.
Este vorba despre fiul deputatului Viorel Hrebenciuc, Andrei, şi despre Gheroghe Paltin Sturdza, reţinuţi, ieri, de procurorii DNA.
În cursul şedinţei, care a început aseară la ora 22:00, şi a durat patru ore, ambii inculpaţi au dat declaraţii în faţa instanţei, iar apărătorii lor au cerut judecarea lor în libertate.
O decizie a judecătrilor este aşteptată astăzi.
Mecanismul recompensei pentru sprijinul oferit de Viorel Hrebenciuc în retrocedarea a peste 40 de mii de hectare de pădure este unul sofisticat, după cum rezultă din documentele anchetatorilor, date publicităţii.
Astfel, deputatul PSD ar fi urmat să primească o suprafaţă de teren prin intermediul unei firme ce sugerează activităţi umanitare, dar care în realitate era controlată de fiul sau, Andrei, printr-o altă firmă.
Potrivit procurorilor, Andrei Hrebenciuc şi Gheorghe Paltin Sturdza, împreună cu alte persoane, între care deputaţii social-democraţi Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam, sunt acuzaţi că au constituit un grup infracţional pentru retrocedări ilegale de teren forestier.
Procurorii anticorupţie au cerut Camerei Deputaţilor să încuviinţeze arestarea preventivă a lui Viorel Hrebenciuc şi a lui Ioan Adam, dar între timp primul a anunţat că renunţă la mandat.
Este nevoie, însă, ca Plenul Camerei să ia act de demisia sa. În dosar sunt acuzaţi, de asemenea, senatorul PSD Ilie Sârbu, alături trei judecători din Braşov şi Covasna
