Locuitorii unui cartier din Mangalia apelează la instanță ca să oblige autoritățile locale să le asfalteze străzile.
Dosarul a fost înregistrat, ieri, pe rolul Tribunalului Constanța, Secția Contencios Administrativ și Fiscal. Reclamanți sunt 33 de locuitori ai cartierului Dobrogea I, unde există străzi care n-au văzut niciodată asfaltul.
Adrian Zamosteanu, unul dintre inițiatorii demersului juridic.
Oamenii spun că au apelat la instanță, după ce, în urma sesizărilor către Primărie, au primit doar promisiuni.
Viceprimarul cu atribuții de primar al municipiului Mangalia, Paul Foleanu, spune că reabilitarea străzilor din cel mai nou cartier al orașului va fi făcută în cadrul unui amplu proiect cu fonduri europene.
Există, însă, și o soluție până la implementarea proiectului.
Municipiul Constanța a fost mutilat, în ultimii ani, de multitudinea de lucrări efectuate necorespunzător, sau cu întârziere, iar în unele cazuri, fără autorizație, pe domeniul public.
Străzile care nu sunt brăzdate de cicatricile unor șanțuri neacoperite cum trebuie, prin care mașinile își rup roțile, sunt aproape o excepție. De vină nu sunt doar firmele care lucrează prost ci și birocrația, care, susțin unii agenți economici, îi forțează să meargă înainte fără să mai aștepte aprobările necesare.
Asta nu explică, însă și de ce se lucrează defectuos. Vă prezentăm, în minutele următoare, un astfel de caz, pe care l-am gândit, jurnalistic și ca pe un tutorial, adică un ghid practic despre cum puteți să acționați, ca cetățean, dacă aveți ghinionul să vă confruntați cu astfel de situații și pe strada dumneavoastră.
Strada Bratislava din municipiul Constanța, de abia asfaltată, de Primărie, a fost tăiată, în urmă cu câteva săptămâni, de un șant. Muncitorii au spart asfaltul, au săpat șanțul, au făcut racordurile pentru un bloc nou și, apoi, a început ”bătaia de joc”, după cum ne-au spus cetățenii din zonă. Adică șanțul nu a fost acoperit cum trebuie, terenul s-a lăsat iar șoferii au fost nevoiți să traverseze, săptămâni la rând, cu mașinile prin denivelarea nou apărută, ceea ce a însemnat și disconfort, și promisiunea unor defecțiuni la autovehicul. Reclamațiile repetate au avut cu greu efect.
Unul dintre locuitorii din zonă ne-a relatat cum a fost, trezit, într-un week-end, nu de bormașina din folclorul urban, ci de utilajele care tăiau asfaltul sub ferestrele sale. Fără autorizație, cum avea să afle, ulterior.
Poliția Locală a venit, a văzut, a constatat și a amendat, în cele din urmă. Valentina Chiriță, purtător de cuvânt al Primăriei Constanța, ne-a declarat că au fost aplicate patru sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 7.000 de lei, pentru lipsa avizului de spargere, nemenținerea lucrărilor la cota impusă, depozitarea necorespunzătoare a molozului și lipsa panoului de identificare a investiției.
Ce efect credeți că a avut amenda? Răspunsul, în materialul audio de mai jos.
Am discutat si cu reprezentanții firmei respective. Nu ne-au lămurit de ce nu lucrează din prima cum trebuie. Ne-au spus doar ca s-au apucat să sape fără autorizație, pentru că adresele către autoritățile locale s-au blocat într-un hățiș legislativ, legat de statutul străzii Bratislava.
Pe bulevardele reabilitate din municipiul Constanța au apărut primele gropi.
Lângă parcul de la Casa de Cultură, pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu, a apărut o denivelare în dreptul spațiului de acces al autobuzelor în stație. Dacă în acest caz proiectul a fost recepționat, iar lucrarea se află în garanție, lucrurile sunt mai complicate în alte zone.
De pildă, pe bulevardul Ferdinand, șoferii sunt nevoiți să ocolească groapa apărută în zona Spitalului Clinic de Boli Infecțioase. În acest caz, contractul a fost reziliat.
Iată ce spun conducătorii auto intervievați de jurnaliștii Radio Constanța:
Am cerut lămuriri din partea Primăriei Constanța, dar până la momentul redactării acestei știri nu le-am primit.
La Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a fost semnat contractul de finanțare pentru construirea viitorului bulevard Madrid din Constanța, bani asigurați prin Planul Național de Investiții Anghel Saligny, potrivit Primăriei Constanța.
Noua arteră va face legătura între strada Amsterdam din cartierul Tomis Plus și bulevardul Aurel Vlaicu. Lungimea totală a bulevardului va fi de 2,7 km, cu 4 benzi de circulație și zone laterale ce vor include o parte pietonală, spații verzi și pistă pentru biciclete. De asemenea, vor fi amenajate 6 stații de autobuz pe fiecare sens de circulație, amplasate în alveole, dotate cu cabine, bănci și panouri informative.
Valoarea proiectului este de 117,9 milioane de lei, iar termenul de finalizare este 24 de luni de la data semnării contractului de finanțare.
În schimb, recent, modernizarea bulevardului I. C. Brătianu din Constanța a fost amânată, întrucât Primăria Constanța așteaptă ca RAJA să schimbe, mai întâi, o conductă de apă ce subtraversează o zonă relativ întinsă din șosea.
Pe de altă parte, șantierele de pe străzile orașului Constanța au început să se restrângă, odată ce marile proiecte de mobilitate urbană se apropie de finalizare. Însă, deși a trecut puțin timp de la încheierea lucrărilor, au apărut probleme: carosabilul s-a degradat, s-au format gropi și sunt porțiuni cu teren surpat, asfalt fisurat și măcinat. Situația ridică semne de întrebare cu privire la calitatea lucrărilor și la ce se poate întâmpla, în viitorul apropiat, cu străzile și bulevardele orașului. Va fi nevoie de alte lucrări ample, de remediere? S-a muncit degeaba și constănțenii au îndurat în van un asemenea disconfort ani la rând?
Aflați detalii din reportajul semnat de Bogdan Comșa:
arhivă
Redactori: Adrian Băncilă, Bogdan Comșa/ Redactor online: Adina Sîrbu
Multe din străzile din Năvodari sunt pline de gropi, spre nemulțumirea locuitorilor, iar reprezentanții autorității locale spun că șosele care necesită reparații vor fi asfaltate în curând.
“Vrem amenajarea zonei, că ne rupem mașinile”, spune un bărbat.
“Sper să fie bine, sper! E o îmbunătățire”, declară o femeie.
“Creează deranj”, este de părere un alt bărbat.
“Mai puțin confortabil, dar dacă e spre binele nostru…”, ne-a mai spus o femeie.
Autoritățile locale susțin că se va trece la asfaltări.
“Vor fi finalizate anul acesta în baza a două proiecte europene. Am dat ordinul de începere, am plătit cotele la ISC pentru proiectul european cu privire la asfaltarea drumurilor și mă refer la Rândunelelor, Albinelor, ajung până în strada Constanței, plec spre Kaufland, apoi vom moderniza din temelii tot ce înseamnă strada Gropilor până la Recoltei. Deci vom vedea ce se va întâmpla cu terenul de la calea ferată, acolo va fi o îngustare cel puțin prima oară. Vom coborî pe Recoltei, vom asfalta, Nuferilor, plus trotuarele din zona respectivă ajungând până în Constanței și din Constanței iarăși, până la pod. În zona dintre cele două sensuri giratorii vom lucra pe un alt proiect european de amenajare a zonei centrale. În viitor, îmi doresc ca centrul civic al orașului Năvodari să fie gândit altfel. Vom asfalta până la finalul acestui an această zonă”, a declarat primarul oraşului Năvodari, Florin Chelaru.
Iar cetățenii spun cum ar arăta orașul ideal.
“Un oraș curat. Cu altă infrastructură, mai multe piste pentru bicicliști”, spune o femeie.
“Nu cred că există orașul ideal. Fiecare are un ideal în capul lui. Orașul ideal ar fi dacă oamenii ar fi ideali sau oamenii ar fi altfel. Orașul, săracul, n-are nicio vină, el e așa cum îl administrăm noi. Ar trebui să respectăm mai mult spațiile publice, să ne respectăm unii pe alții și asta s-ar vedea clar”, este de părere altă locuitoare a oraşului Năvodari.
Redactor: Dana Malciu/Editor online: Doina Sîrbu/Foto: Năvodari online
Gropile apărute în drumul ce leagă oraşul Năvodari de staţiunea Mamaia pun la încercare nervii şoferilor. Autorităţile locale susţin că au notificat constructorul care a modernizat şi reabilitat acest drum şi că se vor face reparaţii când vremea va permite.
Primarul oraşului, Florin Chelaru, a ţinut să precizeze că drumul va fi reparat din banii constructorului.
„La acest moment am notificat societatea constructoare pentru a știi că garanția o va lua doar după ce va finaliza drumul așa cum spune și cum sunt prevederile în vigoare – adică la procesul verbal de recepție se va da garanția doar în momentul în care drumul este perfect. În mod normal, în fiecare iarnă apar astfel de situații, dar acest drum poate fi reparat din banii societății constructoare și din garanția pe care o avem noi. Reparațiile se vor face din banii lor 100%”, a punctat edilul Florin Chelaru.
Drumul Năvodari-Mamaia are o lungime de aproximativ 6 km şi o restricţie de tonaj de 3,5 tone.
A fost reabilitat şi modernizat cu aproape 40 de milioane de euro, bani europeni, iar lucrările au durat mai mult decât se estimase iniţial.
Costurile necesare acoperirii tuturor gropilor din România, existente pe drumurile naţionale, se ridică la patru miliarde de euro, în condiţiile în care CNAIR are prevăzute în buget pentru întreţinere şi reparaţii aproape 800 de milioane de euro, iar componenta de implementare a proiectelor pe lucrări din fonduri europene este ficţiune, a afirmat, miercuri seara, ministrul Transporturilor, Lucian Şova.
„Alocarea bugetară ţine cont de ceea ce previzionează compania, ca şi cofinanţare pentru lucrările făcute pe fondurile europene şi chiar decontarea acestor lucrări, urmând apoi să facă cerere de rambursare. Sigur că nu şi-au îndeplinit obiectivele niciodată în aceşti ani şi, în septembrie, banii aşezaţi în bugetul de stat, în tabelul acela, sigur că sunt redistribuiţi. Pe de altă parte în Compania de Drumuri ştiu ce se întâmplă astăzi. Pentru întreţinere şi reparaţii au aproape 800 de milioane de lei. Pentru modernizare, infrastructuri, drumuri naţionale – nu vorbesc de autostrăzi – au un pic peste 500 de milioane de lei, aici fiind şi o parte din veniturile proprii pe care le realizează din rovinietă. Deci, pe de o parte, există această cifră, mare, care este pusă în buget pentru cazul ideal, când proiectele toate ar merge cu viteza corespunzătoare anului bugetat. Pe de altă parte, sumele destinate măcar acoperirii gropilor, care produc şi ele accidente, aceste sume sunt foarte mici, pentru că s-a făcut un inventar – este o informare statistică: pentru a se astupa doar gropile din România pe drumurile naţionale ar trebui patru miliarde de euro. CESTRIN are nişte instalaţii care monitorizează starea drumului, parcurg şi ei şi au în fiecare an situaţia cu privire la starea fiecărei porţiuni de drum naţional, iar după calculele lor spun că patru miliarde de euro ar trebui doar ca să astupe gropi”, a spus ministrul, la Antena 3.
Acesta a apreciat ca fiind ficţiune componenta de implementare a proiectelor pe lucrări din fonduri europene, pentru că niciodată sumele previzionate pentru a fi cheltuite pe astfel de lucrări nu au fost decontate integral.
„Deci, sunt două planuri. Unul, aş zice eu, sper să nu fiu taxat de o manieră negativă, „al ficţiunii”, pentru că până acum a fost ficţiune componenta aceasta de implementare a proiectelor pe fonduri europene. Sper să nu fiu interpretat negativ, dar aşa s-a întâmplat. Niciodată în anii care au trecut sumele previzionate pentru a fi cheltuite pe lucrări cu fonduri europene nu au fost decontate integral, iar sigur că atunci sumele alocate de la buget la momentul în care s-a construit bugetul de stat au fost în septembrie redistribuite”, a explicat Şova.
Acesta a dat asigurări că la întocmirea bugetului ministerului pe anul viitor sau chiar la rectificarea bugetară va cere alocarea unor sume mai mari pentru reparaţia şi întreţinerea drumurilor naţionale.
„Pe de altă parte, nu pot să nu subliniez acest lucru şi, sigur, îmi propun ca poate pentru bugetul anului următor, chiar mai mult, şi la rectificare, să susţin ideea de a se aloca mai mulţi bani pentru reparaţie şi întreţinere, măcar să aducem cât de cât în stare de normalitate infrastructura rutieră pe care o avem. Şi mai spun un lucru care s-ar putea să vă trezească interesul. Se petrec accidente pe aceste drumuri, sunt gropi multe, sunt poduri care sunt la limita lor de funcţionare. Trebuie să privesc cu atenţie şi la aceste aspecte. Şi, foarte important pentru mine, ar trebui – pentru că şi aici am un mare semn de întrebare – dacă avem o sumă prinsă în bugetul ministerului pentru companie, dedicată plăţilor pentru lucrările pe fonduri europene, şi nu o consumăm, dar avem o sumă mai mică, mult mai mică decât nevoile şi capacitatea de a consuma aceste sume pentru reparaţii, întreţinere şi modernizări drumuri naţionale, niciodată la rectificarea bugetară nu s-a trecut dintr-o parte în alta. Mie îmi creează un semn de întrebare şi probabil că voi ajunge în septembrie să trebuiască să găsesc şi răspunsul: ‘De ce, dacă nişte sume alocate şi multe miliarde de lei nu au fost folosite rău, foarte rău, că nu au fost folosite pentru decontarea lucrărilor, măcar un miliard să îl trec în buget dincoace şi să astup gropi, să repar nişte poduri, să repar… am văzut imagini de pe DN10, cu gaură în pod. Nu se fac nici acestea, pentru că totuşi un pic peste 800 şi ceva de milioane de euro pentru reparaţii şi întreţinere la peste 10.000 de kilometri de infrastructură rutieră … de două ori mai revoltător pentru utilizatorii de infrastructură. Nici autostrăzi şi nici măcar aceste drumuri, aşa cum sunt ele, să le crească un pic capacitatea, să le crească viteza de exploatare”, a menţionat şeful de la Transporturi.
Întrebat despre o eventuală restructurare a ministerului şi a companiilor din subordine, Lucian Şova a răspuns: „Vreau să spun că sunt un om care toată viaţa nu m-am mulţumit cu jumătăţi de măsură şi îmi asum acest lucru şi în Ministerul Transporturilor. Cu riscul de a fi dezagreabil unora din minister, chiar cu riscul de a fi dezagreabil poate şi din perspectivă politică, dar am toată determinarea şi îmi dedic toată viaţa, deci tot timpul pe care îl am la dispoziţie, mai puţin dormitul, pentru a face această restructurare”.
„Am făcut câteva lucruri, imaginile pe care le-aţi prezentat sunt din şantiere, pe lucrări plătite de către statul român şi care urmează să fie remediate, sper eu, de către antreprenori. (…) Sigur, nu este numai vina lor, ci este şi vina beneficiarului, că n-a constatat aceste lucruri mai la început, dar aşa stau lucrurile. Discut cu toţi antreprenorii. Sunt hotărât să fiu extrem de intransigent privitor la calitatea a ceea ce fac şi termenele la care fac. Am luat hotărârea şi, săptămâna trecută, în Consiliul de Administraţie al Companiei de Drumuri, am înfiinţat o antrepriză de lucrări. Are organigramă, are tot, sper să o pot operaţionaliza într-o lună de zile, cu angajare de personal… Aceasta antrepriză in-house să preia şantierele abandonate, ori pe cele pe care îmi propun să le reziliez, pentru că sunt câteva şantiere de mare anvergură, care trebuie reziliate. E vorba de un lot de autostrada de 83% executată, care se prăbuşeşte în urmă, fără viitor, iar un an de zile antreprenorul de acolo nu a dat pe şantier. Este străin, extrem de vestic”, a subliniat el.
La întrebarea dacă mai există antreprenori români în domeniu, Şova a răspuns: „Doar de sămânţă”.
CNADNR amână asfaltarea tronsonului betonat Bucureşti-Fundulea de pe Autostrada Soarelui.
Reparaţiile capitale urmează să fie executate după concesionarea autostrăzii şi nu în această toamnă, cum se anunţase acum câteva luni de la conducerea companiei.
„Deşi sectorul va fi dat către un concesionar, politica de execuţie de lucrări şi modul în care se instituie aceste restricţii va fi apanajul CNADNR-ului în continuare, deci constructorul nu va putea executa eventuale lucrări fără avizul şi acordul nostru şi al Poliţiei Rutiere. Vom avea grijă ca aceste lucrări să nu afecteze sezonul viitor estival”, a declarat directorul general adjunct al CNADNR, Cristian Andrei.
Proiectul pentru asfaltarea celor 26 de km ai tronsonului de autostradă este estimat la 30 de milioane de euro și este necesar pentru a rezolva problema gropilor care apar în sezonul rece din cauza fenomenului de îngheț-dezgheț.
„Soluţia care este deja aprobată este frezarea a 8 centimetri a betonului de ciment şi înlocuire cu asfalt. Va fi un şantier şi lucrările se vor face sub circulaţie. Se va lucra pe jumătate de cale. Încercăm să rezolvăm până la sfârşitul anului”, spunea în februarie, Florin Dascălu, adjunctul Direcţiei de Întreţinere de la CNADNR.
Tronsonul Bucureşti – Fundulea a fost construit în 2004 din dale de ciment, care suferă degradări, mai ales pe prima bandă, destinată traficului greu, acolo unde uzura este mai mare.
