Chair dacă Sistemul Garanție – Returnare a intrat în vigoare de trei zile, implementarea lui ridică multe semne de întrebare, în special în rândul magazinelor mici.
Dacă în cazul unor supermarket-uri a fost aleasă varianta voucherelor eliberate de automate, proprietarii magazinelor de cartier au multe neclarități.
Laurențiu Amuza are o astfel de unitate.
Redactor: Dvs. cu ce impedimente vă confruntați în implementare a acestui sistem?
Cel mai mult cu spațiu de depozitare. Nici afară nu ai unde, pentru că dacă sunt la vedere or să le ia ca să-și ia banul. Clar, în interior dacă vine cu o cantitate mai mare. Exemplu – vine o persoană cu 100 de sticle o dată, sau vin cinci persoane cu câte 100 de sticle într-o zi. Unde le depozitez? Nu există spațiu. Probabil cea mai bună modalitate ar fi să aducă pe un tonomat.
O altă problemă este lipsa normelor de implementare.
Paula Crăciun reprezintă un alt agent economic din Constanța:
Sistemul este bine făcut, dar normele nu le știm. Vrem să fie puse la punct, să fie bine implementate, noi ca magazine, să putem să luăm de la clienți, să le dăm mai departe, să aibă niște mașini de transport, să vină să ne ia de noi, să ne deconteze într-un fel sau altul, dar mai repede, să nu stăm blocați cu banii, eu știu, cu PET-urile…
Sistemul se aplică în cazul ambalajelor nereutilizabile din plastic, sticlă sau metal pentru băuturi. Neînregistrarea în baza de date atrage după sine amenzi cuprinse între 20 de mii și 40 de mii de lei. Până la 30 iunie 2024 vor circula în paralel, atât ambalajele cu sigla SGR, cât și cele fără aceasta. De la 1 iulie 2024 vor rămâne pe piață doar cele din prima categorie.
Sistemul se aplică în cazul ambalajelor cu volume cuprinse 0,1 și 3l, inclusiv.
Redactor – Adrian Băncilă / redactor online – Daniel Țăndăreanu
Din toamnă, vom plăti o garanție de 50 de bani pentru fiecare băutură ambalată în PET, doză sau sticlă, după introducerea ”Sistemului Garanție – Returnare”
”Sistemul de Garanție-Returnare” trebuie implementat în România până la 30 noiembrie 2023 și presupune perceperea a 50 de banila achiziționarea fiecărei băuturi ambalate în PET, doză de aluminiu sau sticlă. Suma se restituie în momentul în care este reciclat ambalajul la un punct de returnare.
În statele europene unde este folosit sistemul, s-a ajuns la o colectare de peste 90% a produselor poluante. Acest sistem îi va determina și pe români să recicleze mai mult, este convins ministrul Mediului, Mircea Fechet:
Astăzi există multe dubii referitoare la traseul acestor deșeuri. Foarte mulți oameni spun: OK, colectez separat, însă am văzut că uneori vine salubristul și le ia în amestec și le duce la groapă, ceea ce înseamnă că efortul meu e în zadar. În momentul în care un cetățean va introduce într-un aparat de colectare automată sau manual, la magazin, un astfel de recipient de ambalaj de băuturi, sunt convins că va fi asigurat că acel PET, acea doză de aluminiu sau acea sticlă va ajunge într-o instalație de reciclare și sunt convins că va face acest lucru, așa cum am spus, pe de o parte, din spirit civic și, pe de altă parte, ca să fiu onest până la capăt, o va face și pentru a-și recupera cei 50 de bani, ce i-au fost opriți ca garanție atunci când a achiziționat băutura respectivă. Deci, din experiența altor state membre, eu cred că, într-un termen de 2 – 3 ani, vom atinge acea cifră pe care au atins-o și statele vestice care aplică deja acest sistem, respectiv peste 90% ambalaje returnate la punctele de colectare.
În cadrul sistemului de garanție-returnare, ambalajele vor putea fi duse la orice comerciant sau centrul de reciclare, mai explică ministrul Mircea Fechet:
Dacă luați de la magazinul dintr-un sat, îl puteți duce la supermarket și invers, fără nicio problemă, fără niciun bon, trebuie doar să avem ambalajul așa cum l-am achiziționat.
Producătorii, importatorii și comercianții de băuturi din România au fost informați anul trecut că sunt obligaţi să se înregistreze în baza de date a Sistemului de Garanție-Returnare pentru ambalaje, altfel nu vor mai putea vinde anumite produse. Teoretic, 80.000 de comercianți ar trebui să se înscrie în program. În caz contrar, riscă amenzi între 20.000 și 40.000 de lei.
Anual, în România ajung la gunoi aproximativ 7 miliarde de ambalaje de băuturi, țara noastră fiind la coada clasamentului Uniunii Europene când vine vorba de reciclare selectivă, cu o rată a reciclării de doar 12%. Însă, până în 2030, rata trebuie să ajungă la 90%, potrivit legislației comunitare, pentru a nu fi drastic sancționată.
Ministrul Mediului a mai anunțat că va fi disponibilă o finanţare de 1,2 miliarde de euro prin PNRR pentru sistemul de management al deşeurilor din România, ce vor fi folosiți pentru Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă, milioane de euro urmând să fie investiţi în insule digitale de colectare a deşeurilor. Acestea vor permite o urmărire mult mai exactă a traseului deşeurilor reciclabile:
Sunt nişte sisteme inteligente, digitalizate, prin care cetăţeanul nu doar că va colecta selectiv gunoiul, dar fiecare cetăţean va fi identificat în baza unei cartele de acces şi atunci când va depozita cantităţi mai mari sau mai mici de reciclabil, va putea să existe o trasabilitate a acelor deşeuri şi identificarea până la nivel de persoană fizică a beneficiarului.
Municipiul Constanța va avea 275 de astfel de insule ecologice până la finele anului viitor. Primele 14 au fost deja amplasate și puse în funcțiune – a anunțat recent primarul Vergil Chițac.
Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii IMM INVEST România a intrat în cea de-a patra faza de implementare, cea a acordării ajutorului de stat, care va asigura zero costuri de finanţare pentru aplicanţii programului, a anunţat luni Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM.
Numărul creditelor aprobate de către cei 21 finanţatori participanţi în program este de 11.589, iar volumul finanţării garantate este de peste 10,22 miliarde lei.
Aceasta subvenţie constă în garantarea împrumuturilor accesate prin program, precum şi a plăţii sumelor cuvenite din cumulul comisionului de risc, a comisionului de administrare şi a dobânzilor aferente creditelor/liniilor de credite.
În prezent, în portalul www.imminvest.ro sunt înregistrate 65.342 IMM-uri, cu un volum total subscris de peste 85 miliarde lei, din care aproximativ 60 miliarde lei reprezintă solicitări pentru credite de investiţii, iar peste 25 miliarde sunt solicitări pentru credite capital de lucru. Finanţarea acestor IMM-uri va contribui la menţinerea a 802.806 persoane angajate şi va impulsiona crearea de alte noi locuri de muncă, conform unui comunicat al FNGCIMM remis AGERPRES.
Aplicaţia programului imminvest.ro este deschisă pentru noi înscrieri până la data de 31 decembrie 2020.
„Programul prevede parcurgerea de către IMM a patru etape: prima etapă presupune analiza eligibilităţii privind încadrarea în categoria IMM- realizată de către FNGCIMM; în faza a doua banca selectată de către IMM solicită documentaţia de credit, efectuează analiza economico-financiară şi, conform propriilor norme de creditare, stabileşte dacă proiectul pentru care se solicită finanţarea este viabil din punct de vedere economic, caz în care aprobă creditul şi transmite solicitarea de garantare către FNGCIMM. În etapa a treia FNGCIMM analizează şi garantează creditele aprobate de către instituţiile financiar bancare”, se menţionează în comunicat.
În etapa a patra, cea de acordare a ajutorului de stat, FNGCIMM calculează şi efectuează plata sumelor cuvenite finanţatorilor în contul dobânzilor şi comisioanelor până la data de 31 decembrie 2020, cu posibilitatea de prelungire.
La două luni şi jumătate de la debutul programului, FNGCIMM a făcut plăţi în contul granturilor acordate de 16,060 milioane lei.
„Cifrele confirmă într-adevăr cî IMM Invest este cel mai de succes program de finanţare cu garanţii de stat din istoria României. (…) soldul creditelor acordate de tot sistemul bancar sectorului IMM companiilor a crescut în ultimii 12 ani, cu 40 miliarde lei, de la 77 miliarde lei (2007) la 117 miliarde lei (2019), media de creştere lunară a fost de 0,3 miliarde lei. Prin facilităţile aduse de IMM Invest s-au acordat 10.220.224.704 lei în aproximativ 2 luni, ceea ce înseamnă o creştere de 34 de ori peste media lunară din ultimul deceniu”, a declarat Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM.
Potrivit acestuia, creditele prin IMM Invest reprezintă 11% din stocul total de credite în lei pentru companii. Anul trecut rata lunară de creştere a stocului de credite pentru companii era de aproximativ un miliard de lei pe lună.
„Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică este un plan de investiţii fără precedent care are ca obiectiv înlocuirea măsurilor de subvenţionare cu cele de stimulare. Este exact ceea ce are nevoie economia românească, un plan vizionar de reconstrucţie şi stimulare a competitivităţii economiei, bazat pe investiţii care să ducă la bunăstare şi consum. Mai este nevoie de o măsură pentru a completa tabloul: deblocarea accesului la creditul comercial (obţinerea de produse/servicii cu plata la termen), principalul canal de finanţare al firmelor din Romania”, a adăugat Nancu.
În perioada imediat următoare, FNGCIMM va operaţionaliza un nou program guvernamental, IMM Leasing de Echipamente şi Utilaje, cu avans zero de finanţare. Valoarea maximă a finanţării este de 5 milioane de lei pe beneficiar şi îşi propune stimularea accesării finanţărilor de tip leasing, în vederea achiziţionării de active noi sau second-hand pentru desfăşurarea activităţii companiilor, în special a celor care au nevoie de transfer de tehnologie în procesele de producţie şi asigurarea fluxurilor financiare necesare acestora prin operaţiuni specifice de sell-and-lease-back.
„IMM Invest (accesul la capital financiar), Factoring-ul cu regres (schema de garantare de către stat a creditului comercial), Scontarea cu garantarea de către stat şi Programul de Garantare a Leasing-ului de Echipamente şi Utilaje (accesul la creditul furnizor), pot deveni pilonii de relansare a economiei româneşti şi reprezintă răspunsul FNGCIMM la necesităţile crizei actuale, care a adus multe provocări, dar şi multe oportunităţi de resetare a sectorului IMM şi de deschidere a sistemului bancar către finanţarea economiei”, subliniază reprezentanţii FNGCIMM.
Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii este o instituţie financiara nebancară, cu capital de risc, înfiinţată în scopul facilitării accesului IMM-urilor la finanţări, prin acordarea de garanţii pentru instrumentele de finanţare contractate de la bănci comerciale sau din alte surse.
Garanţia FNGCIMM SA – IFN este de maximum 80% din valoarea împrumutului, fără a depăşi suma de 2,5 milioane euro/beneficiar şi se emite la solicitarea instituţiilor finanţatoare partenere, pentru finanţări aprobate, pe baza analizei documentelor prezentate de către finanţator.
În sensul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, prin act de identitate se înţelege cartea de identitate, precum şi cartea de identitate provizorie şi buletinul de identitate, aflat în termen de valabilitate. Cu acesta se face dovada identității, a adresei de domiciliu și, după caz, a adresei de reședință a titularului.
De asemenea, există şi situaţii clare, prevăzute de lege, când actul de identitate poate fi reţinut.
Alte cazuri în afară de cele prevăzute de lege sunt interzise şi atrag după sine sancţionarea cu amendă. Spre exemplu, există cazuri când ni se solicită actul de identitate pe post de garanție pentru prestarea unui serviciu, pentru încredințarea unui bun sau pentru plata unor datorii. Însă puţină lume ştie că astfel de situaţii suntîn afara legii!
Cazurile în care poate fi reţinut actul de identitate sunt prevăzute în Ordonanţa de urgenţă nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români sunt următoarele:
dacă actul conţine modificări, adăugări sau menţiuni (altele decât cele prevăzute de lege).
În acest caz, cartea de identitate poate fi reţinută de către poliţistul care a constatat acest lucru;
dacă o persoană este reţinută, arestată preventiv sau execută pedeapsa închisorii.
În acest caz, actul de identitate este păstrat de către administraţia aresturilor ori a penitenciarelor (până la punerea în libertate a titularului);
dacă o persoană este internată în instituţii de reeducare şi de protecţie socială.
În acest caz, actul de identitate este păstrat de către administraţia acestor instituţii pe durata internării titularului.
În orice alte cazuri în afară de cele trei descrise mai sus, actul de identitate NU poate fi reţinut.
IMPORTANT DE ŞTIUT:
Potrivit Ordonanţei de urgenţă nr. 97/2005, darea, primirea sau solicitarea actului de identitate drept garanţie pentru prestarea unor servicii, pentru încredinţarea unor bunuri şi valori, pentru plata datoriilor sau în alte scopuri – de către persoanele neautorizate – este interzisă.
Reţinerea (în alte cazuri decât cele prezentate mai sus), dar şi darea, primirea sau solicitarea actului de identitate drept garanţie se sancţionează cu amendă cuprinsă între 75 şi 150 de lei.
Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorului a fost marcată, marți, la Constanța, printr-o conferință de presă organizată de Comisariatul Județean Constanța pentru Protecția Consumatorilor.
Cu acest prilej s-a discutat și despre comerțul online, domeniu care este din ce în ce mai prezent între reclamaţiile primite la Protecţia Consumatorilor.
Astfel, printre neregulile depistate în 2015 s-a numărat şi lipsa unei garanţii pentru produsele defecte. Purtătorul de cuvânt al OPC Constanţa, Lucian Lungoci, a declarat că „nu se respectă dreptul clientului de a se retrage dintr-un contract în termen de 14 zile din momentul în care a primit produsul, în cazul în care este nemulţumit de acest produs, ori s-au întâlnit cazuri în care nu li se oferă garanţii la acest produs, nu se identifică exact o unitate service care ar trebui să aducă la conformitate produsele defecte sau nu s-a respectat preţul afişat pe site şi în condiţiile în care clientul a primit produsul a constatat că are de plătit un preţ mult mai mare, ori s-au întâmpinat dificultăţi la livrarea produsului. Site-urile prezentau un termen de 48 de ore pentru a livra aceste produse, iar acestea au întârziat să apară”.
De cealaltă parte, Claudiu Reghintovschi, reprezentantul unei companii de turism, spune că problemele apar atunci când clientul se răzgândeşte:
„Problemele apar în momentul în care un client se răzgândeşte şi nu înţelege că dacă el nu respectă condiţiile impuse prin contractul la distanţă ( dau un exemplu, în cazul meu, prestarea serviciilor de transfer aeroport) şi îşi rezervă online şi nu respectă un termen pe care l-a impus acolo de a-şi retrage rezervarea, este obligat ori să meargă în tonuare unde şi-a făcut rezervarea, ori să piardă contravaloarea serviciilor rezervate”.
Unele companii oferă şi consultanţă clienţilor. Dan Buzatu, reprezentantul unei firme:
„Punctul, au existat 2-3 cazuri în care am schimbat produsul fără nicio problemă. Există nişte termene de garanţie pe care le respectăm clar. Pe partea de online avem un chat care funcţionează foarte bine şi oferim, în primul rând, până la achiziţie, sfaturi şi consultanţă clienţilor”.
Anual, pe 15 martie, se sărbătoreşte Ziua Mondială a Consumatorilor.
