FACIAS cere indexarea urgentă a pensiilor. În caz contrar, va acționa în instanță Guvernul și Casa Națională de Pensii Publice

Indexarea punctului de referință al pensiei este o obligație legală, nu opțională atrage atenția organizația.

Publicat de Adina Sîrbu, 12 februarie 2026, 20:22

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) intervine în sprijinul celor 4,9 milioane de pensionari din România. FACIAS a transmis o plângere prealabilă Guvernului României și Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), solicitând indexarea urgentă a valorii punctului de referință, conform obligațiilor legale ignorate de stat.

În cererea prealabilă transmisă autorităților, FACIAS atrage atenția că indexarea pensiilor nu reprezintă un act de generozitate al guvernanților, ci o obligație legală asumată. Conform art. 84 alin. (3) din Legea nr. 360/2023, cităm: „valoarea punctului de referință se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicați de Institutul Național de Statistică”.

Textul de lege este clar, imperativ și lipsit de echivoc. Indexarea punctului de referință al pensiei nu este o măsură opțională. Cu toate acestea, statul român a decis menținerea punctului de referință la valoarea de 81 de lei și pentru anul 2026, blocând veniturile pensionarilor la nivelul anului 2024.

Această măsură de austeritate privează 4,9 milioane de pensionari români de majorarea legală a veniturilor și generează pierderi semnificative pentru o categorie largă și vulnerabilă de cetățeni, într-un context economic marcat de inflație ridicată. FACIAS reamintește că aproape un milion de seniori din România supraviețuiesc cu o pensie minimă de doar 1.281 de lei pe lună.

Dreptul la pensie este un drept garantat de Constituția României, iar indexarea acestuia cu valoarea inflației este soluția prin care statul încearcă să păstreze un raport echilibrat între creșterea prețurilor și nivelul pensiilor din România. Statul are obligația legală să asigure o pensie care să țină pasul cu prețurile și cu realitatea economică. Refuzul autorităților de a indexa pensiile reprezintă o încălcare directă a obligației statului de a lua măsuri de protecție socială raportate la schimbările economice reale.

Dacă în termen de 30 de zile instituțiile vizate nu vor da curs solicitării, FACIAS va acționa în instanță Guvernul României și Casa Națională de Pensii Publice pentru a solicita obligarea acestora la majorarea pensiilor românilor conform prevederilor legale, se arată în comunicatul organizației.

AUDIO | 768.000 de lei costă lunar serviciile de pază ale Primăriei Constanța

Tatiana Pașcovschi, responsabil de comunicare în cadrul Fundației pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului, în dialog cu Laurențiu Despina.

Publicat de Adina Sîrbu, 5 februarie 2026, 14:54

Într-un clasament al primăriilor localităților reședință de județ, Primăria Constanța se află pe primul loc în țară din punct de vedere al cheltuielilor efectuate cu serviciile de pază.

Totul într-o perioadă de austeritate, în care se vorbește insistent de reducerea cheltuielilor din administrația publică locală.

Pentru anul trecut, media lunară a cheltuielilor cu serviciile de pază a fost de 768.000 de lei, sumă  care este, potrivit celor de FACIAS, care au făcut această analiză, cu aproape 40% mai mare decât cea cheltuită de Primăria Municipiului București pentru același tip de servicii.

Există justificare pentru aceste sume și ce soluții sunt pentru reducerea cheltuielilor? Tatiana Pașcovschi, responsabil de comunicare în cadrul Fundației pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului, în dialog cu Laurențiu Despina.

Primăria Constanța cheltuie cele mai mari sume din țară pentru pentru servicii private de pază

Potivit FACIAS, lunar, Primăria Constanța cheltuie 768.000 de lei pentru servicii de pază, cu 40% mai mult decât Primăria Capitalei.

Publicat de Adina Sîrbu, 4 februarie 2026, 13:55

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a solicitat informații de la primăriile din România privind sumele pe care le achită lunar pentru servicii de pază și a realizat un top al acestora.

Datele centralizate arată că, în multe cazuri, cheltuielile lunare ajung la sute de mii de lei, sfidând măsurile de austeritate impuse de Guvern românilor.

Primele trei poziții în clasament sunt ocupate de Primăria Municipiului Constanța, Primăria Municipiului Arad și Primăria Municipiului București.

Primăria Municipiului Constanța alocă sume record pentru servicii de pază, în comparație cu alte primării din țară, cheltuind aproximativ 768.000 de lei lunar pentru servicii de pază. Această sumă este cu aproape 40% mai mare decât cea cheltuită de Primăria Municipiului București pentru același tip de servicii.

Pe locul al doilea se situează Primăria Municipiului Arad, cu cheltuieli de aproximativ 700.000 de lei lunar, justificate prin 32 de posturi de pază asigurate de firme pirvate. Raportat la acest cost, rezultă că paznicul de la intrarea în sediul primăriei ar trebui să primească un salariu de aproximativ 22.000 de lei brut pe lună.

Primăria Municipiului București ocupă locul al treilea în clasament, cu o alocare de aproximativ 444.000 de lei lunar pentru servicii de pază.

În topul clasamentului realizat de FACIAS se află și Primăria Drobeta Turnu Severin, care cheltuie circa 350.000 de lei pe lună, Primăria Alba Iulia, cu aproximativ 311.000 de lei lunar, Primăria Târgoviște, cu circa 200.000 de lei pe lună, și Primăria Târgu Mureș, care alocă aproximativ 150.000 de lei lunar.

Datele obținute de FACIAS indică faptul că aceste sume reprezintă cheltuieli recurente în bugetele locale, fără ca autoritățile să fi analizat alternative mai eficiente din punct de vedere al costurilor.

În total, doar 7 primării din țară cheltuie anual din bugetul public peste 35.000.000 de lei (aproximativ 7 milioane de euro) pentru pază.

Implementarea unor soluții digitale moderne, precum sisteme de monitorizare video integrate într-un dispecerat centralizat, ar putea reduce semnificativ aceste cheltuieli. Estimările arată că un astfel de model ar putea diminua costurile cu până la 60% comparativ cu sistemul actual, bazat preponderent pe pază clasică.

În același timp, numeroase alte primării din țară au comunicat FACIAS faptul că serviciile de pază sunt asigurate exclusiv de lucrători ai poliției locale. Această abordare a permis autorităților locale să evite risipirea banului public pe contracte încheiate cu firme private de pază.

Sursă: FACIAS

DNA anchetează investițiile de 70 de milioane de euro făcute la Aeroportul Tulcea

Ancheta procurorilor vizează posibile fapte de fraudă cu fonduri europene și abuz în serviciu.

Publicat de Adina Sîrbu, 23 septembrie 2025, 10:15

DNA anchetează investițiile de la Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea, folosit de doar 7 pasageri pe lună, în urma sesizării făcute de Fundația pentru Apărarea Cetățenilor împotriva Abuzurilor Statului.

Potrivit FACIAS, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au deschis un dosar penal privind modernizarea Aeroportului „Delta Dunării” Tulcea, un proiect de peste 70 de milioane de euro finanțat din bani europeni și naționali.

Într-un răspuns oficial transmis Fundației, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au precizat că au început cercetările penale privind posibile fapte de fraudă cu fonduri europene și abuz în serviciu, fiind înregistrat dosarul nr. 191/2/P/2025, aflat în prezent în curs de instrumentare, în care sunt analizate posibile încălcări ale art. 18¹ din Legea nr. 78/2000 privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene și ale art. 297 din Codul penal.

Cazul se referă la proiectul „Modernizare și extindere terminal pasageri. Modernizarea platformei de îmbarcare-debarcare și a căii de rulare ALFA. Construire platformă dedicată activităților de degivrare/antigivrare aeronave”, cod SMIS 2014+15218.

Aeroportul Tulcea, deși are o capacitate de 400 de pasageri pe oră, a avut un trafic de doar 47 de pasageri în primele cinci luni ale anului 2025. În 2024, a deservit un total de 1.600 de pasageri, plasându-l pe ultimul loc în România. FACIAS a arătat că, în pofida acestor cifre, membrii Consiliului de Administrație și-au triplat indemnizațiile în 2025, ajungând la 69.828 de lei brut anual, iar cheltuielile cu personalul au crescut la 4,1 milioane de lei în 2024, aproape dublu față de 2022.

FACIAS a atras atenția încă din luna august că alocarea unor astfel de sume pentru a dezvolta o infrastructură care nu era necesară reprezintă o risipă gravă a banilor publici și europeni.

Totodată, Fundația a solicitat autorităților responsabile, inclusiv Consiliului Județean Tulcea, beneficiar al proiectului, să publice de urgență toate documentele privind execuția lucrărilor, contractele de achiziții și stadiul real al implementării, iar Ministerului Transporturilor și Ministerului Fondurilor Europene li s-a cerut să explice public modul în care a fost fundamentată finanțarea aeroportului Tulcea și să prezinte impactul real al acestei investiții asupra comunității.

În luna iunie, FACIAS a sesizat Parchetul European (EPPO) și organele de cercetare penală din România cu privire la modul în care au fost folosite fondurilor europene alocate pentru modernizarea Aeroportului Internațional „Delta Dunării” din Tulcea, se arată în comunicatul Fundației pentru Apărarea Cetățenilor împotriva Abuzurilor Statului.

Ghid gratuit pentru plata CASS, în sprijinul românilor rămași fără asigurare de sănătate, lansat de FACIAS

Cătălin Tudor, reprezentant FACIAS, explică, în pași simpli, ce trebuie să facă un cetățean pentru a-și putea plăti singur asigurarea de sănătate.

Publicat de Adina Sîrbu, 2 septembrie 2025, 14:48

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a realizat un ghid practic gratuit destinat persoanelor care au rămas fără asigurare de sănătate de la 1 septembrie, în contextul noilor modificări legislative.

Nevoia unui astfel de ghid a apărut deoarece, începând cu 1 septembrie 2025, conform Legii nr. 141/2025, co-asigurații își pierd calitatea de asigurat. Aceștia nu mai beneficiază automat de asigurarea de sănătate fără contribuție și, pentru a avea asigurare de sănătate în continuare, trebuie să o plătească singuri.

Singurele categorii de co-asigurați care rămân cu asigurare de sănătate sunt: copiii, elevii și studeții (în anumite condiții), femeile însărcinate, pensionarii, șomerii cu indemnizație, persoanele cu handicap grav sau bolnav în programe naționale de sănătate, respectiv cele în concediu pentru creșterea copilului.

Toate celelalte categorii de co-asigurați și-au pierdut acest statut de la începutul lunii septembrie.

Inițiativa face parte din campania derulată de FACIAS „E dreptul meu”, iar chidul este disponibil AICI.

Detalii ne oferă Cătălin Tudor, reprezentant FACIAS, într-un interviu realizat de Mihaela Andrei.

FACIAS: Bonusuri salariale de peste 4 milioane de euro la APMC

Date analizate de Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului, în cadrul campaniei „Închideţi Robinetul Risipei!”

Publicat de Adina Sîrbu, 29 iulie 2025, 17:32

În anul 2024, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa S.A. a alocat 30.487.000 de euro pentru cheltuielile de personal la care se adaugă alte 4 milioane de euro reprezentând bonusuri salariale, susțin reprezentanții Fundaţiei pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS).

Ordonanţa austerităţii, aşa-numita Ordonanţă Trenuleţ, nu a vizat în niciun fel conducerea şi angajaţii acestei companii. Ministerul Transporturilor a aprobat acestei companii în anul 2025 un buget şi mai mare doar pentru cheltuielile cu personalul, în valoare de 35.673.000 de, dintre care 4,247 milioane de euro în bonusuri salariale.

Conform datelor analizate de FACIAS în cadrul Campaniei „Închideţi Robinetul Risipei!”, conducerea societăţii beneficiază de venituri considerabile, în absenţa unor indicatori clari de performanţă şi fără o evaluare reală a eficienţei.

În răspunsul transmis către FACIAS, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa acordă bonusuri de performanţă pentru achitarea plăţilor restante, productivitatea muncii exprimată valoric per angajat mediu şi cheltuielile efectuate. Din lista indicatorilor de performanţă lipsesc indicatori precum volumul traficului de mărfuri prin Portul Constanţa, care, în 2025, a înregistrat o scădere semnificativă de 27%, respectiv 40%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2024.

Lipsa unor criterii clare şi obiective de performanţă este subliniată şi de Curtea de Conturi. Într-un raport de audit recent, aceasta a constat că „Nici contractele de mandat ale administratorilor provizorii, nici cele ale administratorilor numiţi definitiv, nu au cuprins obiective şi criterii de performanţă”, în contradicţie cu prevederile OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă.

Totodată, Curtea a arătat că „nu a fost efectuată evaluarea anuală a performanţelor administratorilor de către Adunarea Generală a Acţionarilor, în baza indicatorilor de performanţă stabiliţi prin contractul de mandat”, pentru că aceşti indicatori nu existau.

Compania este condusă de un Consiliu de Administraţie format din 7 membri şi o echipă executivă alcătuită din 5 directori. Directorul general al companiei a încasat în 2024 un salariu net de 379.811 lei (echivalentul a peste 6.000 de euro lunar). În total, cheltuielile cu salarizarea directorilor şi administratorilor s-au ridicat la 4.605.842 lei în 2024.

În legătură cu toate cazurile de companii identificate în cadrul campaniei „Închideţi Robinetul Risipei!” şi aflate în subordinea Ministerului Transporturilor, FACIAS a solicitat ministrului să sesizeze Corpul de Control pentru a efectua o analiză a acestor entităţi şi să dispună măsuri concrete în cazurile de lipsă de performanţă sau risipă a fondurilor publice, se arată într-un comunicat al organizației.

Radio Constanța a solicitat un punct de vedere din partea APMC, însă reprezentanții companiei au refuzat să comenteze. La aceeași solicitare adresată Ministerului Transporturilor, consilierul ministrului Ciprian Șerban a declarat că va emite un comunicat pe această temă cel mai probabil în cursul zilei de miercuri, document pe care îl vom publica imediat ce ne parvine.

TULCEA: FACIAS a sesizat Parchetul European în legătură banii investiți în modernizarea Aeroportului

70 de milioane de euro investiţi în modernizarea Aeroportului Tulcea pentru 7 călători pe lună.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 19 iulie 2025, 12:18

Statul român a investit, în ultimii ani, nu mai puţin de 70 de milioane de euro, bani europeni, pentru modernizarea Aeroportului Internaţional ‘Delta Dunării’ din Tulcea care deserveşte în medie 7 pasageri pe lună, informează Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului.

În condiţiile în care utilitatea aeroportului este aproape inexistentă, statul a investit in transformarea terminalului într-un obiectiv capabil să deservească până la 400 de pasageri pe oră, cu o infrastructură modernă o suprafaţă de 9.300 mp, trei filtre de securitate, şase cabine pentru Poliţia de Frontieră, cinci ghişee de check-in şi trei porţi de îmbarcare.

”Însă, în ciuda acestei investiţii enorme, aeroportul a înregistrat în primele cinci luni din 2025 doar 47 de pasageri, iar în tot anul 2024, au fost doar 1.600 de pasageri – plasând Aeroportul Tulcea pe ultimul loc în România în ceea ce priveşte traficul aerian. Şi totuşi, în acest decor al ineficienţei, membrii Consiliului de Administraţie al aeroportului şi-au triplat indemnizaţiile în anul 2025, sfidând cetăţenii de rând care sunt obligaţi să suporte acum o nouă povara fiscală pentru a acoperi gaura de la bugetul de stat.” – susține FACIAS.

Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) semnalează acest caz revoltător în cadrul campaniei ‘Închideţi Robinetul Risipei’: conducerea celui mai slab performant aeroport din România este recompensată cu sume considerabile din bani publici.

”Concret, indemnizaţia brută anuală pentru un membru al Consiliului de Administraţie a crescut de la 28.980 de lei în 2024 la 69.828 de lei în 2025. Aeroportul are 63 de angajaţi, iar cel mai mare salariu brut este de 16.582 lei lunar. Directorul general încasează peste 21.000 lei brut lunar. Numai salariile estimate ale conducerii se ridică la peste 1 milion de lei in 2025.
Cu toate că aeroportul nu are nicio cursă regulată şi doar câţiva pasageri pe an, cheltuielile cu personalul au crescut vertiginos ajungând până la 4,1 milioane lei în 2024, aproape dublu faţă de anul 2022.”

Campania ‘Închideţi Robinetul Risipei’ continuă să scoată la lumină modul în care bani publici sunt irosiţi fără responsabilitate, în timp ce cetăţenii rămân cu întrebarea: cine răspunde pentru această risipă?

FACIAS a sesizat Parchetul European (EPPO) şi organele de cercetare penală din România cu privire la modul în care au fost folosite fondurilor europene alocate pentru modernizarea Aeroportului Internaţional ‘Delta Dunării’ din Tulcea.