Proiectul de lege referitor la folosirea canabisului medicinal nu este susținut de Guvernul României.
Inițiatorul proiectului de act normativ, deputatul constănțean Cristina Dumitrache, atrage atenția că Executivul pretinde că „în conformitate cu prevederile Decretului nr. 626/1973, canabisul este inclus și în tabelul IV, alături de heroină”, deși această informație este falsă, întrucât, organul executiv pentru politica de droguri a Națiunilor Unite a hotărât să retragă canabisul din anexa IV la Convenția din 1961 privind drogurile. Deputatul constănțean Cristina Dumitrache spune că prin actul normativ pe care l-a inițiat, România ar respecta cele mai noi recomandări în domeniu.
Cristina Dumitrache spune că Ministerul Sănătății emite acum un punct de vedere care poate genera confuzie, neîncredere într-un tratament recunoscut pe întrega planetă.
Canabisul medicinal poate fi folosit atât în tratamentul copiilor, cât și al adulților, fără a prezenta riscuri medicale semnificative, atunci când tratamentul este supravegheat medical.
Parlamentarul arată că România riscă să fie acționată și la Curtea Europeană de Justiție, dar și la CEDO din cauza abordării în această manieră a drepturilor omului – refuzul tratamentului necesar – iar o astfel de jurisdicție ar prima în fața oricărei legislații naționale.
În România, intoleranţa la gluten sau boala celiacă este o afecţiune autoimună gravă şi, deşi, oficial se ştie că afectează aproximativ 1% din populaţie, la fel de cunoscut este şi faptul că este subdiagnosticată. La Constanţa, 39 de copii se află în evidenţele Secţiei de Pediatrie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă, iar unii dintre ei au fost diagnosticaţi chiar de la vârsta de un an.
Supranumită şi „boala cameleon”, boala celiacă are peste 300 simptome şi afecţiuni asociate. Nu există tratament cu medicamente, iar regimul alimentar este strict şi costisitor, recunosc până şi medicii. Despre simptomele bolii ne vorbeşte dr. Adriana Bălaşa, medic specialist în Gastroenterologie Pediatrică, în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa.
Dr. Adriana Bălaşa: Boala celiacă poate să aibă manifestări digestive, precum diaree cronică, dureri abdominale, vărsături, dar şi manifestări extradigestive, precum stagnare sau scădere în greutate, statură mică, anemie care nu răspunde la tratamentul cu fier, eroziuni ale smalţului dentar, pubertate întârziată, afectare articulară, erupţii cutanate, căderea părului, iritabilitate, depresie. După confirmarea diagnosticului de boală celiacă este necesară instituirea dietei fără gluten pentru toată viaţa. Nerespectarea acesteia duce la apariţia unor complicaţii: infertilitate, osteoporoză, unele timpuri de cancer intestinal.
Rep.: Unde se întâlneşte acest gluten?
Dr. Adriana Bălaşa: Sunt excluse toate produsele pe bază de grâu, pâine, paste făinoase, prăjituri, covrigi, problema este că glutenul se află şi în unele alimente la care nu ne gândim la început, precum mezeluri, îngheţată, ciocolată, bomboane, mixuri de condimente, sosuri şi dressinguri pentru salate. De aceea, îi sfătuiesc pe părinţii copilului cu boală celiacă să citească foarte bine etichetele produselor. De asemenea, unele produse cosmetice conţin gluten, la fel şi unele medicamente. Dieta fără gluten se învaţă, părinţii trebuie susţinuţi de părinţi, educatori şi medici.
Rep.: Unde se pot adresa părinţii dacă observă unul din semnele acestei boli la copiii lor?
Dr. Adriana Bălaşa: În primul rând, la medicul de familie. În urma examenului clinic, el poate decide trimiterea copilului la o investigaţie de specialitate în cadrul Clinicii de Pediatrie a Compartimentului de Gastroenterologie Pediatrică de la Spitalul Judeţean Constanţa.
Rep.: Este o boală care poate apărea şi mai târziu, pe parcursul vieţii?
Dr. Adriana Bălaşa: Boala poate să apară oricând, există şi persoane asimptomatice, în general în grupurile de risc. Există o anumită predispoziţie genetică, un anumit complex de gene existent la aproximativ 35% din populaţie, însă numai 1% populaţie poate avea boală celiacă.
CE SPUNE LEGISLAŢIA DIN ROMÂNIA DESPRE INTOLERANŢA LA GLUTEN
În România, la Centrul de Management pentru Boala Celiacă sunt înregistraţi 6.000 de copii. Estimarea este însă departe de realitate, afirmă deputatul Cristina Dumitrache, care vorbeşte despre 30.000 de copii şi 50.000 de adulţi. Dacă în ţări precum Italia şi Marea Britanie, minorii beneficiază de testări gratuite, bani pentru alimente şi cantine speciale în şcoli şi spitale, în România, ca să primească o alocaţie dublă, părinţii trebuie să-şi declare copilul cu grad de handicap. Lucru pe care nu mulţi se înghesuie să îl facă. De ce ne explică deputatul Cristina Dumitrache:
Deputat Cristina DUMITRACHE: În prezent, copiii care au boala celiacă în România pot fi încadraţi, la solicitarea familiei, la un grad de handicap. Asta înseamnă că ei sunt reevaluaţi anual şi primesc o alocaţie dublată şi o alocaţie de hrană, care variază în funcţie de judeţ între 29 şi 179 de lei. Având această încadrare în grad de handicap, ei primesc o scutire de impozit pentru locuinţă. Copiii şcolari primesc bursă şcolară socială şi, la masă, acel corn fără gluten.
PĂRINŢII COPIILOR CU INTOLERANŢĂ LA GLUTEN CER SĂ NU MAI FIE ÎNCADRAŢI CA PERSOANE CU GRAD DE HANDICAP
Rep.: Dacă legislaţia se va schimba, copiii ar putea fi testaţi gratuit pentru depistarea acestei boli?
Cristina DUMITRACHE: Sunt testaţi gratuit şi acum, dacă există o recomandare a medicului de familie şi în limita plafonului, însă, informarea în rândul populaţiei şi, în special, şi a medicilor de familie este destul de scăzută în legatură cu această boală.
Rep.: Ce intenţionaţi să faceţi pentru ei, atât pentru copiii, cât şi pentru adulţii diagnosticaţi cu boală celiacă?
Cristina DUMITRACHE: Am stabilit o serie de propuneri, care ar putea sta la baza acestei legi, de exemplu, încadrarea în grad de handicap. Persoanele respective nu sunt persoane cu handicap, câtă vreme urmează un regim alimentar, ei sunt perfect funcţionali şi activi, pot fi încadraţi în societate, pot merge la şcoală, pot munci. Adulţii, în România, nu au parte de aceleaşi beneficii precum copiii.
Un alt aspect este dieta, extrem de restrictivă şi foarte scumpă. Produsele fără gluten pot fi de 4 – 5 ori mai scumpe decât cele obişnuite şi atunci este nevoie de o alocaţie de hrană în acest sens. Cei mai mulţi copii celiaci nu frecventează grădiniţa sau întâmpină probleme în momentul când ajung într-un spital în România deoarece nu se poate asigura o masă fără contaminare cu gluten.
Rep.: Când credeţi că puteţi ieşi cu un asemenea proiect de lege în Parlament?
Cristina DUMITRACHE: Legile în România au parcursul lor, atât procedural, cât şi tot ceea ce se înseamnă procesul acela de dezbatere intensă. Am speranţa că până la sfârşitul acestui mandat să pot spune că această lege a trecut.
CE PREVEDE LEGEA EUROPEANĂ. CUM SUNT TRATATE PERSOANELE CU BOALA CELIACĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
Spre deosebire de România, lucrurile stau diferit în alte ţări europene. Am vorbit cu eurodeputatul Daciana Sârbu, vicepreşedinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară a Parlamentului European.
Rep.: Cum sunt trataţi aceşti copii în Uniunea Europeană, dacă în România sunt consideraţi persoane cu dizabilităţi?
Daciana SÂRBU: Sunt două obstacole principale cu care se confruntă cei afectaţi de această boală, în primul rând cunoaşterea şi diagnosticarea insuficientă a bolii şi, de asemenea, dificultatea celor afectaţi de a găsi alimente potrivite. Peste tot în Uniunea Europeană organizaţiile pacienţilor şi ale personalului medical ar trebui să creeze programe speciale pentru copii, pentru diagnosticarea timpurie a bolii.
Rep.: Ce norme ar trebui să împrumute România din legislaţia europeană pentru ca aceşti copii să nu mai fie discriminaţi?
Daciana SÂRBU: În primul rând, ca peste tot în lume, există un deficit de conştientizare a impactului acestei boli, inclusiv în rândul personalului medical. De aceea este foarte importantă informarea. În Italia, de exemplu, autorităţile şi asociaţiile de specialitate au desfăşurat campanii de informare pentru restaurante, pentru a-i ajuta să-şi adapteze meniurile şi există şi în şcoli şi în spitale opţiunea fără gluten.
La nivel mondial, astăzi, este marcată Ziua Bolii Celiace. Primul pas spre o lege dedicată copiilor cu Intoleranţă la Gluten a fost o făcut în Parlamentul României, printr-o campanie de informare şi o testare gratuită a celor interesaţi, dar este nevoie de mai mult pentru ca aceşti copii să ajungă să aibă aceleaşi drepturi cu ale celor din Italia sau Marea Britanie.
Priviţi cu încredere de parlamentarii aflaţi la Putere şi cu îndoială de cei ai Opoziţiei, miniştrii Cabinetului Dăncilă sunt, în acest moment la audieri în Comisiile Legislativului.
Contactat telefonic, deputatul PNL Robert Boroianu a declarat că „are aceeaşi părere ca şi la celelate Cabinete propuse de PSD”:
Deputatul liberal a spus că nu va vota Guvernul propus şi a precizat, în privinţa timpului cât acesta va rezista că:
La rândul său, deputatul USR Cristian Stelian Ion priveşte cu neîncredere construcţia Executivului, acesta declarând însă că propunerea pentru Finanţe este mai bună decât precedenta când acest minister a fost condus de constănţeanul Ionuţ Mişa:
Deputatul USR a precizat că nu va vota Guvernul şi s-a arătat neîncrezător că viitorul Guvern îşi va putea duce mandatul până la capăt:
Social-democraţii creditează cu încredere pentru Executiv. Deputatul PSD Cristina Dumitrache a declarat postului nostru de radio că se bucură că este propusă, ca premier, o femeie şi că va vota Guvernul:
Aceasta a susţinut că Guvernul Dăncilă va avea o viaţă mai lungă decât precedentele două Guverne PSD:
Despre premierul propus, Viorica Dăncilă, în calitate de preşedinte al organizaţiei judeţene de femei PSD, primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, a spus postului nostru de radio:
În privinţa unui sfat pe carea ceasta l-ar putea da viitorului premier, Mariana Gâju a spus:
O opinie despre viitorul Cabinet guvernamental al României a exprimat, pentru ascultătorii Radio Constanța, și parlamentarul UDMR Istvan Antal:
O dezbatere publică pe tema „Legea vaccinării: obligativitate sau recomandare?” a fost organizată, astăzi, la Constanţa de către deputatul PSD Cristina Dumitrache.
Majoritatea deputaţilor din comisia de specialitate s-au pronunţat recent pentru eliminarea obligativităţii vaccinării, atrăgând atenţia că forma proiectului de lege adoptată de Senat încalcă drepturi stabilite prin Constituţie.
Printre articolele care ar trebui eliminate din actualul act normativ se numără şi cele care prevăd pedeapsa cu închisoarea şi interzicerea exercitării unor drepturi pentru părinţii care refuză vaccinarea.
Deputatul social-democrat, Cristina Dumitrache, a explicat că anumite articole din actul normativ contravin cu prevederile din Constituția României.
Deputatul social-democrat este de părere că este nevoie de consimţământ liber exprimat pentru orice act medical, inclusiv pentru vaccinare.
Deputatul constănțean PSD, Cristina Dumitrache, a organizat, astăzi, un dialog cu presa pe tema Legii Vaccinării.
Parlamentarul desemnat să reprezinte interesele constănțenilor în Legislativul României afirmă că „suntem printre puținii sau chiar singurii, care vaccinează de la naştere“.
Deputatul constănțean vrea, printre altele, amendarea articolului 40 referitor la definiția neglijării medicale refuzul vaccinării şi sesizarea DGASPC în cazul copiilor nevaccinați.
Cristina Dumitrache mai susține că măsurile conduc la o abuzivă decădere din drepturi a părinților. „Este o măsură exagerată atunci când vorbim de un tratament medical cu rol preventiv“, a spus Dumitrache.
Aceasta a mai afirmat că, pe măsură ce citește Lega 216/2017, consideră că documentul are nevoie de din ce în ce mai multe amendamente.
Actul normativ a generat un val puternic de nemulțumire în România, materializat inclusiv în demonstrații de stradă, la care au luat parte părinți care consideră că legea are prevederi abuzive.