Poveștile din Dobrogea vin cu informații despre evenimentele Comunității Armene din Constanța care se desfășoară cu „ușile deschise” pentru toți dobrogenii indiferent de minoritatea din care fac parte.
Cele mai multe dintre activități sunt de recunoștință față de poporul român care și-a deschis granițele pentru armenii greu încercați în urmă cu mai bine de 100 de ani. Construirea unei biserici în stil armenesc în curtea actualei biserici, din zona istorică a orașului și a unui sediu pe strada Primăverii, sunt prioritățile Comunității Armene din Constanța. Sediul va fi destinat activităților culturale pentru toți constănțenii, nu doar pentru armeni. Mai multe informații aflăm din interviul realizat de Liliana Fustanela cu dr. Liviu Merdinian, recent, reales președinte al Uniunii Armene din Constanța.
AUDIO | Revelionul la armeni, o sărbătoare cu o poveste unică
Anaid Tavitian, fostul secretar literar al Teatrului de Stat Constanța, ne vorbește despre numeroasele semnificații ale Revelionului la armeni și despre datele diferite din calendar la care a fost celebrat de-a lungul istoriei.
„Câte bordeie, atâtea obiceie”, spune o vorbă din bătrâni care se potrivește foarte bine și când vorbim despre tradițiile de Anul Nou la etnicii din Dobrogea.
Revelionul este o sărbătoare a tuturor popoarelor lumii, dar una dintre cele mai frumoase și mai vechi povești țesute în spatele acestui eveniment aparține, cu siguranță, poporului armean.
Anaid Tavitian, fostul secretar literar al Teatrului de Stat Constanța, ne vorbește despre numeroasele semnificații ale Revelionului la armeni și despre datele diferite din calendar la care a fost celebrat de-a lungul istoriei.
Urarea tradițională cu care armenii întâmpină Noul An este: Șnorhavor Nor Dari!
AUDIO | Jucăriile copiilor din anticul Tomis, în expoziția „A fost odată ca niciodată…! Scurtă istorie a copilăriei în primele patru veacuri de stăpânire romană la Pontul Euxin”
Care erau jucăriile preferate ale copiilor din vechea cetate a Tomisului, cum arătau căluții din teracotă cu rotițe, ursuleții din ambră și...
Armenii de pretutindeni serbează, în această seară, Ajunul Crăciunului, iar mâine vor participa la Sfânta Liturghie dedicată atât Zilei Crăciunului cât și Bobotezei Domnului
Potrivit scriitoarei de origine armeană Anaid Tavitian, în Seara de Ajun, pe 5 ianuarie se săvârșește Sfanta Liturghie numită GIarankaluisde la cuvântul giarank – flacară, sau candelă). Credincioșii iau lumină de la lumânările coborâte de pe Sfântul Altar și o duc acasă pentru binecuvântarea și succesul familiei.
Această lumină simbolizează Steaua care i-a călăuzit pe magi. În Seara de Ajun, colindătorii intonează cel mai cântat colind: Avedis care anunță vestea bună a Nașterii Mântuitorului: „Aisor done Surp Dzanunt-Avedis”.
În dimineața zilei de 6 ianuarie, după Sfânta Liturghie, are loc ceremonia de binecuvântare a apei ciur ortnek, când este sfințită apa cu Sfântul Mir și Cruce. Un vas de argint se umple cu apă și este pus pe altar. Preotul scufundă crucea de trei ori în vasul cu apă (ritualul semnificând Intrarea lui Iisus în apele Iordanului). Sfântul Mir se află într-un vas de argint în forma unui porumbel, din care se picură puțin în apă. Apa sfințită este împărțită credincioșilor. Rolul simbolic de Nașă al Crucii îi revine unui copil merituos din rândul comunitătii.
De la masa de Crăciun nu trebuie să lipsească cele 7 bucate tradiționale: fructe uscate, rodii, struguri, caise, sarmale cu orez în foi de viță, pâinea teraht (în care se pune o monedă) si dulcele anushabur.
Urarea tradițională este: Christos dznav yev hainetzav (Christos s-a născut și ni s-a arătat), iar răspunsul: Ortneale dzanunta yev haitnutiuna Chistosi (Binecuvântată este Nașterea și Arătarea lui Christos).
Redactor – Silvia Pascale / redactor online – Daniel Țăndăreanu
Revelionul este o sărbătoare a tuturor popoarelor lumii, dar una dintre cele mai frumoase și mai vechi povești țesute în spatele acestui eveniment aparține cu siguranță, poporului armean. Fostul secretar literar al Teatrului de Stat Constanța, Anaid Tavitian ne vorbește despre numeroasele semnificații ale Revelionului la armeni și despre datele diferite din calendar la care a fost celebrat de-a lungul istoriei.
Revelionul a fost serbat de armeni în perioade diferite, de-a lungul vremurilor și s-a numit, pe rând -Kahand, Navasard și Nor Dari (Anul Nou). Primul Revelion s-a numit Kahand- În cele mai vechi timpuri armenii sărbătoreau venirea Noului An, pe 11 martie (ziua ce marca echinocțiul de primăvară). Cuvântul Kahand-provine din latinescul calendae. Kahand era prima lună a anului, ne spune scriitoarea Anaid Tavitian, reprezentant de seamă al comunității armene din Constanța.
Strămoșii armenilor sărbătoreau prin mari manifestări acest eveniment, iar ritualurle erau săvârșite în temple. Casele erau împodobite și ele cu șiruri de fructe uscate, atârnate de tavanul camerei principale. Pomul Kahand era împodobit și el cu șiruri de fructe uscate, puse pe fire colorate. În vechea tradiție armeană, simbolul Revelionului era Moș Kahand- care apărea cu un toiag și haină din piele de oaie, a declarat scriitoarea armeană Anaid Tavitian.
A doua denumire pe care a purtat-o Revelionul la armeni a fost Navasard (din cuvântul sanscrit navasarda-nava însemnând nou și sard, simbolizând an). Era sărbătorit pe 11 august (data la care Haik Nahapet, Fondatorul Armeniei, l-a învins pe tiranul Bel în provincia Dzor și a adus libertate poporului său). Numai că popoarele lumii întâmpinau Noul An în luni diferite. Acest fapt cauza dificultăți în relațiile economice și culturale ale armenilor cu celelalte țări.
Iată motivul pentru care, în secolul al XVII-lea, în urma unei hotărâri a Patriarhului Simeon din Erevan, armenii au început să sărbătorească sosirea Noului An, pe 1 ianuarie.
Navasard era sărbatorit cu bucate de post din fasole (păstaia simbolizând puterea familiei, iar boabele, embrionul familiei), linte,fructe uscate,nuci etc. Se mai pregătea o prăjitură numită Tarehat, în care se punea o monedă. Prajitura era împărțită în mod egal membrilor familiei. Se credea că cel care va găsi moneda, va avea succes în Noul An, a completat Anaid Tavitian.
Cel de–al treilea nume pe care l-a avut sărbătoarea Revelionului la armeni este Amanor sau Nor Dari – amanor în armeană: am -an, nor-nou. Legenda spune că Amatur, zeul naturii și-a mărturisit dragostea viitoarei sale soții, Amanor. În cinstea ei a fost numită sărbătoarea de Anul Nou. Atunci Amatur i-a dăruit un măr. Conform tradiției, în noaptea de Revelion, supărările erau uitate și în semn de iertare se dăruiau mere.
Amanor sau Nor Dari se sărbătorește în familie. Se împodobește bradul, se cumpără și se dăruiesc cadouri. Cu ocazia sărbătorii, armenii își vizitează rudele apropiate. În ceea ce privește masa festivă, aceasta este plină cu bunătăți. Nu lipsesc Tarehatul, sarmalele de post, friptura din pulpă de porc, diverse salate și un desert tradițional: anusabur. Este un desert asociat cu semnificația religioasă a trecerii în Noul An și nu lipsește de pe masa de Crăciun și Anul Nou. Se prepară din arpacaș la care se adaugă fructe uscate, zahăr, apă de trandafiri, nuci, zahăr vanilat, coaja de lămâie și portocale, dar și scortișoară.
Urarea tradițională cu care armenii întâmpină Noul An este :Șnorhavor NorDari!
Redactor: Silvia Pascale/Redactor online: Adrian Băncilă
Doamna profesor Arșaluis Sarchisian Gurău a primit sâmbătă, 12 noiembrie, premiul Uniunii Armenilor din România pe anul 2022. Distincția a fost acordată anual celor care, prin munca și implicarea lor, aduc valoare etniei din care fac parte.
Decernarea premiului a avut loc în Aula Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman“ Constanța, de la ora 11.00.
La eveniment au participat: Excelența sa Ambasadorul Republicii Armenia la București, Sergey Minasyan, președintele Uniunii Armenilor din România, Varujan Vosganian, președintele Sucursalei Constanța a Uniunii Armenilor din România, Liviu Merdinian, și managerul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța, prof.univ.dr.habil. Angelo Mitchievici.
„Acesta este un prilej de mândrie pentru întreaga comunitate armeană a României, o ocazie de recunoaștere a unei personalități de excepție, a unui model uman și profesional al armenilor din România. Doamna Arșaluis Sarchisian Gurău s-a născut la 15 decembrie 1941, în Constanța. În toți anii de studiu a avut rezultate deosebite. A urmat clasele primare la Școala Armeană, gimnaziul la Școala Elementară de Fete și Liceul «Mihai Eminescu» (astăzi Colegiul Național «Mihai Eminescu»). Și-a continuat apoi studiile la Institutul Pedagogic din Constanța, Facultatea de Filologie și la Facultatea de limba si literatura română din cadrul Universității București.
Cunoscătoare și admiratoare a culturii armene și române deopotrivă, a excelat în toate pozițiile pe care parcursul profesional i le-a scos în cale, atât la școala generală la care a fost repartizată după absolvire, cât și la Liceul Pedagogic unde, în urma unui concurs, a ocupat primul loc și unde a devenit din oficiu profesor metodist. În același timp, a fost numită de către Inspectoratul Școlar Județean lector la cursurile de perfecționare ale profesorilor de limbă română din Ungaria. Totodată, a desfășurat o bogată activitate socială și culturală, atât în școală, cât și în afara ei. Ca membră a Societății de Științe Filologice, a participat la simpozioane și sesiuni științifice cu comunicări și referate care, actualizate, au fost publicate ulterior în diverse reviste sau în cărți personale. În februarie 1990, doamna profesor Gurău a fost printre membrii-fondatori ai filialei din Constanța a Uniunii Armenilor din România, făcând parte din Comitetul director. În această calitate, a desfășurat o lungă și fecundă activitate în cadrul uniunii. În concluzie, considerăm că întreaga activitate a acestui strălucit reprezentant al comunității armene exprimă seriozitatea şi profunzimea sa științifică, precum şi o mare corectitudine îmbinată cu o neobișnuită putere de muncă. O asigurăm de întreaga noastră admirație și gratitudine“, au transmis reprezentanții Uniunii Armenilor din România.
Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene este marcată, anual, la 12 octombrie, începând din 2020, când a avut loc prima ediţie.
La 18 septembrie 2019, Senatul, şi la 12 octombrie, Camera Deputaţilor, au adoptat proiectul legislativ privind declararea zilei de 12 octombrie drept Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene. Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la 10 octombrie 2019, decretul pentru promulgarea Legii nr. 181/2019 privind instituirea zilei de 12 octombrie ca Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene.
Potrivit legii, sărbătorirea acestei zile „poate fi organizată de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, de către instituţiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora, precum şi de către societatea civilă, persoane fizice şi persoane juridice, prin organizarea şi/sau participarea la programe şi manifestări culturale, educative, artistice, cu caracter social sau ştiinţific, consacrate promovării limbii, alfabetului şi culturii armene. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi instituţiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii, în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a manifestărilor prevăzute, în limita alocaţiilor bugetare aprobate”.
Deputaţii Varujan Vosganian (ALDE) şi Varujan Pambuccian (liderul grupului deputaţilor minorităţilor naţionale), iniţiatorii actului legislativ pentru instituirea acestei zile, au arătat în expunerea de motive, că alegerea datei este una simbolică. Data de 12 octombrie, în calendarul Bisericii Armene, este sărbătoarea Sfinţilor Traducători şi care îi omagiază pe călugărul Mesrop Maştoţ, pe patriarhul Sahak Partev şi pe ucenicii lor care au tradus Biblia în limba armeană, în prima jumătate a secolului V.
În anul 405, Mesrop Maştoţ a creat alfabetul armean, plecând de la încercări similare din secolele I-IV. Alfabetul conţinea 36 de litere, la care s-au adăugat în Evul Mediu încă două litere, dându-i forma de astăzi. UNESCO a înscris alfabetul armean, în 2016, în Lista reprezentativă a moştenirii culturale intangibile a umanităţii, potrivit http://www.cdep.ro/.
Totodată, iniţiatorii consideră că „sărbătorirea Zilei limbii alfabetului şi culturii armene ca zi oficială în România reprezintă o încununare a unui mileniu de convieţuire exemplară pe pământ românesc şi a viziunii excepţionale avute de cei care au redactat documentul fondator al naţiunii române moderne, Proclamaţia din 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia”.
Sursa – Agerpres / redactor online – Daniel Țăndăreanu
Credincioșii sărbătoresc mâine Crăciunul și Boboteaza, datină care este păstrată din primul secol al creștinismului. Tradițiile sunt respectate cu grijă, armenii primesc colindători, merg la biserică și petrec în familie. Cum decurg pregătirile de sărbătoare am aflat la Interviul dimineții de astăzi de la Anaid Tavitian, membră a comunității armene din Dobrogea, cunoscut scriitor și teatrolog.
Anaid Tavitian: „ Astăzi, în Ajunul Crăciunului, în casele armenilor din Constanța sunt gata pregătirile pentru praznicul Nașterii Domnului. După liturghia din această seară, copiii comunității se vor bucura, primind cadouri de la Moș Crăciun. Tot astăzi, așa cum i-am obișnuit pe membrii comunității noastre și nu numai, Uniunea Armenilor, sucursala Constanța, oferă tradiționalul concert de Crăciun, care anul acesta va avea loc la ora 13, într-o sală a Colegiului de Arte Regina Maria și la care invitații noștri de seamă vor fi Corala Armonia și un tânăr și talentat pianist armean, Aram Niță. Pe lângă Nașterea Domnului, pe 6 ianuarie sărbătorim și Boboteaza, astfel încât mîine dimineață, la Biserica Sfânta Maria din Constanța, va avea loc slujba dedicată acestui mare praznic, după care se va sfinți apa pe care enoriașii o vor duce acasă. Tot mâine, un grup de tineri din comunitatea noastră (ca în fiecare an), ne va colinda și ne va aduce vestea Nașterii Domnului Isus Hristos. Colindul este foarte frumos și se cheamă Avedis, este un colind tradițional armenesc. După aceasta, ne așezăm familia, prietenii la masă și vom gusta din bucatele tradiționale pe care deja gospodinele le-au pregătit și care nu lipsesc niciodată de pe masa unui armean, este vorba despre binecunoscutul anușabur, un preparat foarte gustos dar și foarte consistent care conține grâu fiert, fructe uscate, nuci și scorțișoară. Apoi avem supa de colțunaș umplută cu carne, avem și katala, care este o turtă sărată preparată cu unt și de asemenea harissa, deci este o masă îmbelșugată, consistentă, gustoasă. Este un prilej de bucurie, este un prilej ca familia și prietenii să fie alături și să se bucure de această mare sărbătoare, de a depăna povești, amintiri, de a ura Hristos s-a născut și ni s-a arătat. Tinerii vin să-și aducă prinosul de recunoștință și de afecțiune seniorilor familiei, care îi răsplătesc după obicei, cu bani, cu fructe, cu bucatele tradiționale.”
Pentru armeni, astăzi este ajunul Bobotezei dar şi al Crăciunului, pentru că în Biserica Armeană, cele două sărbători sunt marcate în aceeaşi zi.
O explicaţie a acestui fapt, am aflat-o de la preotul Oşagan, paroh al Bisericii Armene Sfânta Maria din Constanţa.
„La începuturi, toate bisericile creștine serbau această Sfântă Naștere, tot pe 6 ianuarie, dar după aceea, prin ordinul împărtului Constantin cel Mare, biserica catolică de exemplu a început să o serbeze pe 25 decembrie. Biserica armeană nu s-a schimbat, iar până acum biserica armeană și bisericile vechi orientale au rămas fidele marcării zilei Sfintei Nașteri și Botezului în aceeași zi, pe 6 ianuarie”, a declarat pentru Radio Constanța preotul Oşagan, paroh al Bisericii Armene Sfânta Maria din Constanţa.
Astăzi, în ajunul celor două sărbători, armenii merg la Biserică, de unde revin acasă cu lumânări aprinse.
„Încă din 5 ianuarie, se oficiază Liturghia, este Ajunul Craciunului, zi în care se aprind lumânări după Sfânta Liturghie – aprindem lumânările noastre de la Sfântul Altar – și le ducem acasă, simbolizând acea stea strălucitoare care i-a călăuzit pe Magi către lumina cea adevărată, către Hristos. Pe data de 6 ianuarie se oficiază Sfânta Liturghie, după care, slujba de sfințire a apei, care simbilizează botezul lui Hristos. După Liturghie mergem acasă, unde, la masa de Crăciun avem peste, pilaf cu orez și stafide. Orezul simbilizează lumea, iar stafidele – creștinii”, a mai precizat preotul Oşagan.
După slujba religioasă din ajunul Crăciunului, există obiceiul ca grupuri de copii şi tineri să meargă din casă în casă şi să cânte colindul tradiţional armenesc Avedis – adică vestea minunată a naşterii lui Iisus Hristos.
Primul hacikar din județul Constanța a fost prezentat oficial astăzi, pe faleza Cazinoului.
Hacikarul, construit de comunitatea armeană, este o cruce de piatră sculptată manual, un simbol al prieteniei care leagă popoarele român și armean.
Hacikarul s-a răspândit din timpurile vechi – epocile antică şi medievală -, în exclusivitate pe teritoriul Armeniei istorice, precum şi în toate acele locuri unde armeanul a pus piciorul şi a înălţat spre cer fumul vetrei sale, a declarat parohul Bisericii Armene din Constanţa, Oshakan Khachatryan.
La Constanţa, monumentul realizat din rocă vulcanică (tuf) a fost sculptat în Armenia şi a fost adus la Constanţa cu vaporul, fiind amplasat pe faleza Cazinoului.
La baza crucii de piatră stă scris în română şi în armeană: „Acest monument reprezintă o dovadă a prezenţei multiseculare a armenilor în Dobrogea, precum şi a gratitudinii lor pentru ospitalitatea cu care au fost primiţi. Cinstim memoria înaintaşilor şi martirilor neamului armenesc care şi-au păstrat identitatea şi credinţa“.
Hacikar-ul este, în acelaşi timp, o manifestare a culturii armene moderne, întrucât şi astăzi, în Armenia se creează sute şi sute de Hacikar-uri, cu scopul de a fi dăruite şi rânduite în diferite colţuri ale lumii, cu diverse prilejuri însemnate.
În România, cu astfel de ocazii, s-au instalat Hacikaruri – în număr de cinci – în Bucureşti, Suceava, Piteşti, Botoşani şi Constanţa“.
Pe teritoriul Armeniei, acolo unde vieţuieşte primul popor creştin, care a adoptat creştinismul ca religie oficială în anul 301, se află peste 50.000 de hacikar-uri, sculptate manual, motiv pentru care o cruce de piatră nu seamănă cu alta.
În cadrul emisiunilor „Stil de viaţă” un loc aparte este rezervat comunităţilor etnice din Dobrogea.
La începutul lunii octombrie, mai exact duminică, 9 octombrie, s-a sărbătorit hramul Bisericii armene din Constanţa, slujbă ţinută de Preotul Paroh Oshakan Khachatryan.
Cu o zi înainte a avut loc în aula Colegiului Naţional de Arte Regina Maria, un recital susţinut de soprana Armine Khachatryan, la pian fiind artista Silvia Ţigmeanu.
Armine Khachatryan s-a nascut la 15 aprilie 1986, in Armenia. În prezent este solist vocal al Corului Zvartnotz al Bisericii Apostolice Armene Sf.Maria din Constanta,cor pe care il si acompaniaza la pian. A venit aici, la Constanţa, alături de soţul său, preotul paroh al Bisericii Armene „Sfânta Maria” din Constanţa.
Tânăra familie a fost invitată în cadrul emisiunii „Stil de viaţă” şi vorbit despre aceste locuri şi viaţa în mijlocul comunităţii.
Preotul Oshakan Khachatryan
Preotul Oshakan Khachatryan (cu numele de mirean Gevorg Khachatryan) s-a născut în anul 1986, la 29 martie, în Erevan. Formarea educativă preliminară a dobândit-o la Școala Medie LEO, nr. 65 din Erevan, între anii 1992 – 2002. A absolvit școala în anul 2002 și, în același an, a fost admis la Seminarul Kevorkyan al Sfântului Scaun de la Ecimiadzin (Univesitatea Teologică).
La 25 decembrie 2006 – cu ocazia sărbătorii primului martir, Sfântului Ștefan – , la indicația Î.P.S. episcop Ararat Kaltakgian, a fost hirotonit ca diacon.
În 2008 a absolvit seminarul teologic Kevorkyan. În același an, în iunie, a susținut dizertația cu titlul Viața și activitatea arhimandridului Grigor din Taranagh. După aceea a fost numit secretar al Cancelariei generale a Sfântului Scaun, iar apoi, secretar al departamentului Arhitectură și Construcții.
În anul 2009, la 1 februarie, potrivit propriei cereri, a fost chemat pentru îndeplinirea serviciului militar în cadrul Forțelor Armate, ca slujitor spiritual al Unității.
La 7 octombrie 2010 s-a căsătorit. Are două fiice.
La 31 octombrie 2010, a fost hiritonit de către Î.P.S. episcop Măgârdici Broșian, ca preot căsătorit, primind numele spiritual preoțesc Oshakan.
În prezent, preotul paroh își continuă menirea de slujitor al bisericii Sfânta Maria din Constanța și bisericii Grigore Luminătorul din Tulcea, pe care o vizitează lunar spre a oficia Sfânta Liturghie, pentru comunitatea armeană mai puțin numeroasă din localitate.
Doamna Armine a urmat Conservatorul din Erevan. În perioada 2005 – 2012 a fost solist vocal al Corului Bisericii Apostolice Armene Sf. Ioan Botezătorul, Ervean – Armenia.
Din anul 2012 este solist vocal al corului „Zvartnotz” al Bisericii Apostolice Armene Sfânta Maria din Constanța, dar se ocupă și de acompaniamentul la pian.
În repertoriul să se numără, printre alte opere: Giuseppe Verdi – opera Rigoletto – aria Gildi, Giacomo Puccini – opera Manon Lescaut – arioso di Manon, dar și Antonio Vivaldi – oratoria Juditha triumphans – aria del Vagante.
La Radio Constanţa a interpretat un cântec deosebit al unui mare compozitor armean
AUDIO | Jucăriile copiilor din anticul Tomis, în expoziția „A fost odată ca niciodată…! Scurtă istorie a copilăriei în primele patru veacuri de stăpânire romană la Pontul Euxin”
Care erau jucăriile preferate ale copiilor din vechea cetate a Tomisului, cum arătau căluții din teracotă cu rotițe, ursuleții din ambră și...
Publicat de Bogdan Comșa,
13 aprilie 2015, 20:09 / actualizat: 14 aprilie 2015, 8:49
Papa Francisc a declarat luni că Biserica este datoare să fie sinceră: „Nu putem trece sub tăcere ceea ce am văzut şi auzit” – a spus Papa, la doar o zi după declaraţiile prin care s-a referit, fără ocolişuri, la GENOCIDUL ARMEAN, relatează agenţiile internaţionale de ştiri.
Între timp, Turcia a catalogat afirmaţiile Papei drept „părtinitoare” şi „nepotrivite” şi l-a convocat pe ambasadorul Vaticanului.
Potrivit unor istorici, militarii otomani ar fi ucis în 1915 peste un milion de armeni, care făceau parte la acea vreme din Imperiu.
Autorităţile turce susţin însă că ar fi fost vorba de deportări în vremuri de război, admit că au existat numeroase victime, însă neagă cu vehemenţă că ar fi vorba despre un genocid.
Papa Francisc va marca împlinirea a 100 de ani de la uciderea în masă a armenilor în timpul conducerii musulmane în primul război mondial printr-un serviciu religios care va avea loc la o biserică din Roma.
Preşedintele Armeniei, Serzh Sargsyan, va fi prezent la ceremonie.
Deportarea în masă a armenilor, în 1915, continuă să rămână un subiect delicat.
Turcia respinge acuzaţiile armenilor, potrivit cărora până la 1,5 milioane de persoane au fost ucise şi că aceasta constituie un genocid.
Disputa continuă să tensioneze relaţiile între cele două ţări.
