Armata siriană a anunțat într-un comunicat că a preluat controlul orașului nordic Alep, după ce ultimul convoi de rebeli a părăsit orașul, scrie AFP, citată de Agerpres.
„Alepul este din nou un oraș sigur”, se arată în comunicat.
„Ultimele patru autobuze care transportă rebeli sirieni și familiile lor au ajuns la Ramoussa”, cartier din sudul Alepului aflat sub controlul trupelor guvernamentale, a anunțat televiziunea de stat siriană.
Rebelii fac parte din gruparea islamistă Ahrar al-Sham.
Se circulă cu dificultate pe drumul European E87 (Tulcea – Constanța) din cauza unui transport agabaritic al armatei începând cu localitatea Tariverde.
Coada de mașini se întinde pe câțiva kilometri pe sensul de mers către Constanța.
Admitere la instituţiile de învatamant ale MAI şi MApN – pompieri
În anul 2016 Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Dobrogea” al Judeţului Constanţa, selecţionează candidaţi pentru următoarele instituţii de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Apărării Naţionale:
1. Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti – Facultatea de Pompieri – 35 locuri (din care 1 pentru romi);
2. Şcoala de Subofiţeri Pompieri şi Protecţie Civilă “Pavel Zăgănescu” – Boldeşti, jud. Prahova – subofiţer de pompieri şi protecţie civilă – 224 locuri ( din care 2 pentru romi).
3. Universitatea Naţională de Apărare „ Carol I” Bucureşti – Logistică – 1 loc;
4. Academia Forţelor Terestre „ Nicolae Bălcescu” Sibiu:
• Finanţe-Contabilitate – 2 locuri;
• Intendenţă – 2 locuri;
5. Academia Tehnică Militară:
• Transmisiuni- 1 loc;
• Calculatoare şi sisteme informatice pentru apărare şi securitate naţională – 1 loc;
• Inginerie genistică – 3 locuri;
• Ingineria autovehiculelor – 1 loc;
• Inginerie civilă – 1 loc;
6. Şcoala Militară de Maiştrii Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Basarab I” Piteşti:
• Tehnică de comunicaţii – 2 locuri;
• Construcţii – 4 locuri;
• Operare şi mentenanţă echipamente de comunicaţii – 2 locuri;
• Intendenţă – 1 loc.
Precizări şi informaţii suplimentare puteţi obţine de luni până vineri între orele 09:00 – 15:00, la sediul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Dobrogea” al judeţului Constanţa, str. Mircea cel Bătrân nr.110, la telefon: 0241/617 381, 0241/617090 – Biroul Resurse Umane sau pe adresele: www.isudobrogea.ro, www.umfcaroldavila.ro, www.academiadepolitie.ro, www.scoaladepompieri.ro, www.armyacademy.ro, www.mta.ro, www.igsu.ro, www.ncoacademy.ro.
VIDEO: Cum ar interveni armata, dacă Delta Dunării ar fi invadată
Publicat de Bogdan Comșa,
16 septembrie 2015, 19:34
În Dobrogea are loc, până pe 18 septembrie, un exerciţiu de amploare al Armatei Române.
Aplicaţiile, denumite, generic, Histria 15, au început ieri şi au continuat, miercuri, la Tulcea, în Delta Dunării, cu manevre de amploare ale Grupului Amfibiu Tactic Fluvial.
Scenariul exerciţiului a presupus neutralizarea unui desant aerian inamic, pe pe braţul Sfântu Gheorghe al Dunării,în condiţiile ameninţărilor de tip hibrid şi ale factorilor de risc chimic, biologic, radiologic şi nuclear.
Materialul video de mai jos, realizat pe durata exerciţiului, arată cum ar interveni forţele MApN dacă ţara noastră ar fi invadată de la est, prin Delta Dunării.
Au fost angrenate o navă monitor, două vedete blindate, un remorcher fluvial din cadrul Divizionului Nave Purtătoare de Artilerie, două vedete dragoare şi două vedete fluviale din Divizionul de Vedete Fluviale, militari şi ambarcatiuni din cadrul Batalionului de Infanterie Marină, un elicopter Puma NAVAL, alături de militari din cadrul Detaşamentului de Jandarmi.
Exerciţiul Histria 15 va continua, joi, în dana militară a Portului Constanţa, unde se va desfăşoară acţiunea combinată a forţelor şi mijloacelor MAI-MApN pentru gestionarea unei situaţii de criză şi acţiunea Forţelor pentru operaţii speciale (FOS) pentru evacuarea unei ambasade ameninţate.
Tot joi, de la ora 17.30, în poligonul Babadag, judeţul Tulcea, va avea loc un exerciţiu tactic cu trageri de luptă.
HISTRIA 15 are la bază un scenariu fictiv, complex, adaptat mediului de securitate actual, în conformitate cu legislaţia naţională în domeniul apărării şi securităţii naţionale şi în corelaţie cu prevederile Cartei ONU şi articolelor 3, 4 şi 5 ale Tratatului Atlanticului de Nord.
Conform acestui scenariu, Romania va răspunde gradual riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii şi integrităţii teritoriale. Măsurile de răspuns la criza şi apărarea naţională se vor adopta în condiţiile implicării NATO şi UE.
Criza imigranţilor – Mesajul lui K. Iohannis, după ce Austria a trimis armata la graniţe
Foto: Hungarian police officers guard behind barbed wire near Morahalom, Hungary, Thursday, July 16, 2015. A fence on Hungary's border with Serbia to stem the flow of migrants and refugees will be complete by Nov. 30, the Hungarian defense minister said Thursday. Csaba Hende said that 900 people would work to install the fence, which is planned to be 4 meters (13 feet) high along the 175-kilometer (109-mile) border between Hungary and Serbia. (AP Photo/Darko Vojinovic)
Publicat de Bogdan Comșa,
14 septembrie 2015, 20:23
Aproape 850 de cereri de azil s-au înregistrat în ţara noastră, în ultimele 6 luni ale anului, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări.
O parte dintre cei care au depus o astfel de solicitare au fost deja cazaţi în cele 6 centre speciale din Timişoara, Bucureşti, Galaţi, Giurgiu, Rădăuţi şi Şoncuţa Mare.
În total, România dispune de aproape 1.500 de locuri pentru imigranţi, iar în momentul de faţă gradul de ocupare este de 20%.
Cei mai mulţi refugiaţi provin din Siria, Afganistan şi Irak. Surse din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări susţin că media lor s-a menţinut constantă în ultima perioadă.
Între timp, Europa Centrală şi de Vest continuă să fie asaltată de refugiaţi.
În Ungaria au intrat luni, doar în prima parte a zilei, peste 5.300 de imigranţi.
Autorităţile se pregătesc să introducă măsuri excepţionale de protecţie a frontierelor. Valul masiv de imigranţi a determinat şi alte ţări să ia măsuri suplimentare de protejare a graniţelor.
Astfel, Austria a anunţat luni că reintroduce, temporar, controalele la graniţa cu Germania, după ce o măsură similară fusese anunţată, cu o zi înainte, de oficialii de la Berlin.
În plus, câteva mii de soldaţi austrieci vor fi trimişi la graniţe, pentru a-i ajuta pe poliţiştii de frontieră.
În acest context, preşedintele Klaus Iohannis consideră că nu este cazul să fie dislocate forţe armate la frontierele României.
Ţara noastră nu este sub presiunea acestei crize, deoarece imigranţii doresc să ajungă în spaţiul Schengen, din care România noastră nu face parte, spune preşedintele.
El a apreciat că, în momentul de faţă, Spaţiul Schengen este nefuncţionabil şi a anunţat că această chestiune va fi dezbătută în următoarea şedinţă a CSAT.
Momentul istoric de acum 7 decenii, atunci când Regele Mihai a hotărât ca Romania să întoarcă armele împotriva Germaniei a fost poate cea mai grea încercare pentru militarii de rând, care au fost puşi în faţa unui scenariu nemaiîntâlnit, aproape neverosimil.
Arestarea Mareşalului Ion Antonescu de la Palatul Regal a bulversat majoritatea militarilor care s-au trezit în situaţia absurdă de a lupta împotriva aliaţilor germani de pana atunci, şi de a se preda în multe situaţii fără rezistenţa armatei ruse, care în multe situaţii s-a comportat ca un ocupant şi nu ca un aliat.
Unii militari aflaţi încă pe frontul de est în Basarabia, au fost fugăriţi de ruşi şi aruncaţi în prizonierat chiar şi după armistiţiu. Alţii, aflaţi pe teritoriul românesc, au fost obligaţi să accepte condiţii umilitoare şi obligaţi să se expună unor riscuri de cele mai multe ori inutile. Şi a mai fost un număr însemnat de ofiţeri care se aflau în acel moment la cursuri în Germania şi care au fost arestaţi şi trimişi de nemţi în lagare până în luna mai 1945.
Veteranul de război Ion Condrache din comuna Matca de lângă Tecuci face parte dintr-o comunitate în care mai traiesc cel puţin 20 de foşti soldaţi şi ofiţeri cu vârste cuprinse astăzi între 90 şi 99 de ani, oameni care au făcut războiul în linia întâi, majoritatea fiind mutilaţi şi invalizi de război în urma bătăliilor de la Ţiganca, Bucureşti ori Oarba de Mureş, dar şi mai departe pe frontul de vest.
Ion Condrache este unul dintre puţinii din generaţia lui de front care nu a suferit nici măcar o zgârietură în război, deşi a trecut prin multe situaţii limită, ca şofer pe automobile militare. La 71 de ani de la momentul 23 august, moment despre care se zice că ar fi scurtat războiul cu peste 6 luni, vă invit să aflăm povestea unor soldaţi aflaţi aproape de graniţa României cu URSS, în zilele istorice ale întoarcerii armelor împotriva Germaniei hitleriste.
Ion Condrache: Când s-a făcut tratatul de 23 august eram la Galaţi. De la Galaţi am plecat spre Tecuci. Am primit ordin, s-a oprit toată trupa şi am trecut pe la Şăndreni. Acolo erau nişte nemţi, la pod, nu ne dădeau voie să trecem. Am avut un soldat care ştia germana şi încă şapte limbi. L-am îmbrăcat în uniformă românească de maior şi a mers să vorbească cu santinela de la pod. Le-a spus că trebuie să treacă trupa pe partea cealaltă ca să punem tunurile în bătaie. Nu a fost aşa.
Am mers spre Brăila. Nu am intrat în Brăila, am mers spre dreapta în Bărăgan. Am primit ordin să dezarmăm nemţii. Nu puteai să-i dezarmez. Erau înarmaţi până în dinţi, iar noi eram cam 100 de păduchioşi. Păduchioşi eram noi, eram plini de păduchi. Luni de zile nu ne-am dezbrăcat, nu ne-am spălat. Am încercat dar nu am putut. Am mers până aproape de Urziceni. Acolo am ajuns înaintea lor.
A venit Corpul 72 GIARMATA care cred că avea cam 200 – 300 de tancuri. Pe tanc erau soldaţi cu bandă de cartuş până în gât, grenade erau peste tot. Pe marginea satului erau liziere de salcâmi şi acolo au oprit. Mai erau până în sat 500 de metri. Noi ne uitam cu binoclu cum bagă pe ţevă. Au desfăcut tunul, un tun terestru de 75 în mijlocul străzii. Ne uitam “ Domnule comandant uite îl bagă pe ţeavă”, cum au băgat pe ţeavă au şi tras. Noi la 500 de metri, eram în marginea satului. Domnule îţi spun drept! Am fugit, am lăsat şi maşina, am lăsat tot şi am fugit. Am picat într-o groapă, dar nu adâncă, acolo erau două femei, dar groapa era largă doi pe doi. Când au tras ei şapte lovituri, sapte lovituri au tras, au lovit casele şi am început şi noi să tragem. Eram puşi pe poziţie. Generalul german a ridicat un cearşaf alb că se predă. Acela care ştia germana de la noi l-am îmbracat iar maior şi cu un stag alb într-o maşină cu şenile, cu încă un maior au plecat la generalul german. Au stat de vorbă şi le-a zis “Ne dai voie să trecem spre Urziceni. Dacă nu ne dai voie eu cu toate tancurile fac praf aici”. I-am lăsat să treacă, trei ore ne-am uitat la ceas, mii de nemţi au trecut.
Cristian Dumitraşcu: Înainte de întoarcerea armelor aţi luptat împreună, nu a fost ciudată schimbarea asta?
Ion Condrache: Am primit ordin de la ruşi, domnule.
Cristian Dumitraşcu: Cum a fost primul impact cu ruşii?
Ion Condrache: Când au venit…ruşii au avut pactul făcut la Yalta, să treacă ruşii prin România, să nu facă niciun rău…dar ei mai greşeau, mai greşeau, mai luau câte un purcel. Am stat într-o comună aproape de Slobozia, o lună de zile, în refacere.
Este o gară la Slobozia la Ciorăşti, ne-am îmbarcat la tren, am trecut prin Ploieşti, dă-i drumul la Braşov şi ne-am oprit la Mediaş. Ne-am dat jos cu tot, cu maşini, cu armata noastră, care venea din răsărit. Că spuneau: “ Noi avem ceva armată, dar nu-i specializată”.
Când am ajuns la ceas de noapte acolo, pe poziţie erau nişte ostaşi prăpădiţi. Când am intrat noi, armat specializată, le-am spus să aibă răbdare să ne punem pe poziţie. Ne-am dus cu armament, nu jucărie! Tot nemţesc. Au vrut să ni-l ia, dar băiatul care ştia limba lor le-a spus:
– Am dat vagoane de grâu pentru arma aceasta, e arma noastră!
– E făcută la voi?
– E făcută!
– Dar e plătită, nu ai voie să o iei.
Şi nu au luat-o, nu s-au apropiat de armanet. Acolo la Oarba de jos, vă spun drept, am trecut la ofensivă şi 15 zile nu am înaintat o palmă, dar călcai pe morţi. Ei erau sus pe munte, noi jos. Ei bateau la Turda, noi băteam mai jus spre Târgu Mureş. Am mutat poziţia de la Oarba de jos la Cucerdea. Au murit săracii acolo, cimitire întregi. Mergând noi de acolo de la Cucerdea, iar am mutat poziţia la Câmpia Turzii.
Ne-am adunat acolo cred că 10 divizii de armată şi ruşi şi noi şi am început ofensiva într-o dimineaţă, la ora şapte punct, ne uitam la ceas. Am bătut domnule trei ore încontinuu am bătut cu tunurile, iar când am început să înaintăm nemţii erau plecaţi de câteva ceasuri înainte, au dispărut.
Când am început să înaintăm noi dădeam de sate, de oameni, de civili şi întrebam: Nemţii? Ehe!!! Au plecat de la doisprezece noaptea şi noi am bătut dimineaţa.
Jandarmeria Română se menţine pe locul doi în ceea ce priveşte încrederea populaţiei în instituţiile executive ale statului, cu un procent de 64,5% „încredere multă şi foarte multă”, în creştere cu 2,5% faţă de datele sondajului dat publicităţii în luna aprilie a anului în curs şi cu 3,8% faţă de datele obţinute în iulie 2014.
Jandarmeria este precedată de Armată, care a obţinut un procent de 75% (74,3% în aprilie), locul trei fiind ocupat de DNA, cu 61% (61,4% în luna aprilie).
Rezultatele au fost obţinute în urma celui mai recent sondaj de opinie pe bază de chestionar efectuat în ţara noastră pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia României de peste 18 ani, în perioada 09-14 iulie, de institutul INSCOP Research.
Guvernul se reuneşte, astăzi, într-o şedinţă specială pentru a aproba proiectul bugetului de stat pentru 2015. Documentul va fi trimis apoi Parlamentului. Potrivit executivului, bugetul a fost construit pe un deficit de 1,8%, o inflaţie de 2,2% şi o creştere economică de 2,5%.
Cele mai mari bugete vor avea, în 2015, ministerele Muncii, Finanţelor, Agriculturii, Fondurilor Europene, Transporturilor şi Ministerul Economiei. Potrivit proiectului de buget, publicat de către Executiv, cei mai puţini bani se vor îndrepta spre Sănătate, Cultură, Administraţie şi Interne. Ministerul Educaţiei poate cheltui anul viitor, cel mult, 8,95 miliarde de lei, în timp ce bugetul Administraţiei Prezidenţiale va fi de 22 de milioane de lei, cu aproape 3 milioane mai puţin ca în acest an. Senatul şi Camera Deputaţilor vor primi, la rândul lor, 104 şi, respectiv, 241 de milioane de lei, în timp ce bugetul serviciilor secrete creşte semnificativ faţă de în anul în curs.
Bugetul pentru anul viitor are în vedere, totodată, creşterea salariului minim în două etape, astfel că, la 1 ianuarie, acesta va ajunge la 975 de lei, iar la 1 iulie, la 1050 de lei. O altă măsură vizează indexarea pensiilor cu 5%, creşterea indemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 350 la 400 de lei şi majorarea salariilor personalului didactic cu 5 procente de la 1 martie şi cu alte 5 procente de la 1 septembrie. Şi personalul din sănătate va primi o majorare salarială de 1000 lei.
Localnicii din comuna Ip, judeţul Sălaj, comemorează duminică, 74 de ani de la masacrele antiromâneşti comise de trupele horthyste.
Masacrele împotriva populaţiei româneşti au început imediat după ocuparea Transilvaniei de Nord, urmare a Dictatului de la Viena, numai în judeţul Sălaj fiind ucise peste 450 de persoane.
În noaptea de 13 spre 14 septembrie 1040, trupe maghiare ce făceau parte din armata de ocupație cantonată în orașul Şimleul Silvaniei, împreună cu etnici maghiari din Ip, au asasinat 157 de localnici români (femei, bărbaţi, copii, bătrâni şi nou-născuţi) sub pretextul răzbunării uciderii a doi militari maghiari în urma unei explozii produsă la 7 septembrie 1940, cu ocazia trecerii trupelor prin localitate.
După 1983, în comuna Ip a fost ridicat un monument în memoria victimelor pogromului horthyst, iar în anul 1995, localitatea a fost declarată comună martir. În fiecare an, sătenii îi comemorează pe cei uciși în masacru, la monumentul din localitate dedicat acestora.
Prinţul Harry al Marii Britanii a jucat rugby într-un scaun cu rotile
Publicat de Adina Sîrbu,
13 septembrie 2014, 21:36
Meciul demonstrativ a fost încă unul dintre evenimentele prin care prinţul promovează Jocurile Invictus, un fel de olimpiadă dedicată veteranilor răniţi în războaie.
La competiţii participă 400 de sportivi din 13 ţări.
În finala de rugby în scaun cu rotile, echipa Marii Britanii a învins-o pe cea a Statelor Unite.
Organizarea, în Regatul Unit, a evenimentului a fost ideea prinţului Harry, care activează, în prezent, în armata britanică.
Referindu-se la declaraţia preşedintelui rus, Vladimir Putin, care într-o discuţie cu şeful în exerciţiu al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a afirmat: „Pot să iau Kievul în două săptămâni, dacă vreau”, jurnalistul Stephen Sackur a subliniat că mesajul transmis de acesta este că Rusia are cărţile în mâini, ceea ce nu este cazul Ucrainei.
„Rusia are 1.200.000 de militari, are una dintre cele mai moderne armate şi arme din lume. Iar în această logică, la fel cum Rusia poate lua Kievul, Rusia poate lua Vilnius, Riga, Tallinn, Bucureşti sau orice alt oraş dacă nu vom fi uniţi, dacă lumea întreagă nu va demonstra solidaritate cu Ucraina, dacă vom permite ca situaţia actuală să fie tratată în acest fel”, a declarat Poroşenko într-un interviu.
El a afirmat, de asemenea, că face tot posibilul pentru restabilirea păcii în Ucraina, adăugând că o continuare a conflictului ar duce la o „catastrofă umanitară”.
Ucraina i-a cerut astăzi, Uniunii Europene ajutor militar de anvergură, ca urmare a invaziei ruse făţişe, a anunţat ambasadorul Ucrainei pe lângă forul comunitar, Konstantin Eliseev.
El a precizat că Ucraina aşteaptă ca solidaritatea europeană să se materializeze şi prin sancţiuni semnificative la adresa Rusiei.
Pe de altă parte, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat astăzi la reuniunea diplomaţiei române că s-ar impune o reacţie a CSAT în legătură cu evoluţiile din Ucraina.
El a precizat că informaţiile privind o invazie rusă în Ucraina sunt îngrijorătoare, dar că nu există riscuri de securitate directe la adresa României:
