Ministerul Apărării Naţionale (MApN), prin Direcţia Generală pentru Armamente, a semnat vineri mai multe contracte majore de înzestrare a Armatei Române, în cadrul Programului SAFE (Acţiunea pentru Securitatea Europei), a anunţat instituţia.
‘Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia generală pentru armamente, a semnat vineri, 29 mai, următoarele contracte în cadrul Programului ‘Acţiunea pentru securitatea Europei’ (SAFE), în condiţiile aprobate de Parlamentul României: Acordul-cadru pentru furnizarea de către operatorul economic Rheinmetall Automecanica SRL a 298 maşini de luptă a infanteriei şi derivate, în valoare de 3.337 mil. EURO, fără TVA. Programul de înzestrare are ca obiectiv dotarea Armatei României cu maşini de luptă a infanteriei pe şenile (MLI) şi derivate, necesare îndeplinirii misiunilor specifice de către batalioanele de infanterie grea din Forţele Terestre Române. Contractul pentru furnizarea de către compania Rheinmetall Italia S.p.A, a produselor anti-dronă ‘Sistem artileristic dislocabil de apărare aeriană cu baza la sol cu capabilităţi CRAM şi CUAS SKYNEX’, ‘Sistem mobil de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă de acţiune VSR-CUAS SKYRANGER 35’ şi ‘Sistem de apărare antiaeriană foarte apropiată (CIWS) Millenium’. Valoarea contractului este 981.950.000 EURO, fără TVA, compania având obligaţia de a furniza 7 sisteme SKYNEX, 2 sisteme SKYRANGER 35 şi 2 sisteme Millenium’, se arată într-un comunicat transmis sâmbătă de MapN.
Potrivit sursei citate, cele trei proiecte SAFE au ca obiectiv dotarea Armatei României cu sisteme de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă de acţiune pentru apărarea antiaeriană nemijlocită a forţelor, mijloacelor (inclusiv nave) şi a elementelor de infrastructură din cadrul zonelor de operaţii/responsabilitate.
Un alt contract, în valoare de 920 milioane de euro, fără TVA, a fost încheiat cu compania NVL B.V. & Co. KG, parte a grupului Rheinmetall AG din Germania, pentru furnizarea produselor ‘Navă de patrulare maritimă’ şi ‘Vedetă de intervenţie pentru scafandri’. Contractul prevede achiziţia a 2 nave de patrulare maritimă şi a 2 vedete de intervenţie pentru scafandri. Obiectivul celor două proiecte SAFE este de a întări capacitatea defensivă a României şi de a contribui la stabilitatea regională şi la securitatea frontierelor maritime ale Uniunii Europene şi NATO.
Contractul pentru furnizarea de către compania Rheinmetall Waffe Munition GmBH a produsului ‘Muniţie cal. 35 mm AHEAD’, în valoare de 449.750.000 euro, fără TVA, prevede achiziţia a 401.760 lovituri calibru 35 mm AHEAD. Proiectul SAFE are ca obiectiv asigurarea stocurilor de luptă pentru asigurarea puterii de foc în vederea combaterii ţintelor aeriene, inclusiv a dronelor.
‘Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia generală pentru armamente – în calitate de Autoritate contractantă, a semnat aceste contracte de achiziţie în cadrul Instrumentului financiar SAFE, respectând termenul legal prevăzut de Regulamentul SAFE – 30 mai 2026.
Finalizarea acestor contracte a presupus parcurgerea unor proceduri complexe şi depăşirea unor dificultăţi de natură procedurală şi comercială, în vederea respectării calendarului stabilit prin Programul SAFE, aspect deosebit de important în actualul context de securitate regională şi în raport cu necesitatea accelerării procesului de modernizare a Armatei României’, mai arată sursa citată.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a confirmat joi, într-o conferință de presă, că România a semnat deja contractul de achiziție pentru rachete Mistral, prin programul SAFE.
El a explicat și de ce țara noastră a comandat doar 12 elicoptere Airbus.
„A fost semnat deja contractul cu Rachetele Mistral. A fost o achiziție în comun pentru produse luate din Franța. Cu mai multe țări, au fost șapte țări care au avut comenzii în comun pentru a achiziționa aceste produse mai ieftin. Astăzi suntem în situația în care, acum o săptămână, Comisia Europeană ne-a aprobat proiectele. Noi avem 21 de proiecte în cadrul proiectului mare SAFE. Ministerul Economiei trebuie să emită un document care să spună procentul de localizare cerut pentru fiecare dintre cele 21 de proiecte. Știu că astăzi se lucrează la acest lucru! Noi ne-am îndeplinit obligația. Pe baza documentelor transmise de Ministerul Economiei, grupul de lucru de la Guvern, coordonat de Cancelaria Prim-ministrului, va emite un ordin privind companiile care vor primi Request for Information și care îndeplinesc condițiile de localizare și operare”, a spus Miruță.
Prima etapă a programului de armată voluntară începe în februarie-martie
Legea prevede posibilitatea ca tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani să facă în mod voluntar un stagiu militar de 4 luni.
Foto: BABADAG TRAINING AREA, Romania – During foreign weapons familiarization for Romanian troops, Cpl. Nicholas D. Porter, Amarillo, Texas native and a rifleman with Black Sea Rotational Force 11, shows the safety features of the M16A4 Assault Rifle to a Romanian s
Prima etapă a programului de armată voluntară se va desfășuraîn perioada februarie-martie, a anunțat ministrul Apărării, Radu Miruță, după ce legea privind pregătirea populației pentru apărare a fost promulgată.
Documentul asigură cadrul legal pentru ca tinerii să facă benevol un stagiu militar plătit, în urma căruia și-ar putea chiar redefini parcursul profesional.
Programul va debuta anul acesta cu aproximativ 1.000 de militari voluntari, iar în perioada imediat următoare, prin ordin de ministru vor fi stabilite condițiile de pregătire și unitățile în care se va desfășura acest program.
Legea privind pregătirea populației pentru apărare prevede posibilitatea ca tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, bărbați și femei, să facă în mod voluntar un stagiu militar de 4 luni, după care vor fi înscriși în rezerva operațională a Armatei, spunea ministrul Apărării.
După aceste 4 luni, au următoarele variante: fie să rămână în sistem ca militari plătiți, fie să se ducă la o școală de pregătire în continuare, poate unii își găsesc vocația, le-a plăcut ce au văzut acolo și vor să-și continue cariera, fie să rămână în acea categorie de rezerviști voluntari ai Armatei Române care să fie mobilizați în cazul în care consideră că este necesar”, a declarat Radu Miruță.
Potrivit legii, pe timpul pregătirii se asigură cazarea, hrana și asistența medicală, iar la finalul stagiului se va acorda o indemnizație echivalentă cu trei câștiguri salariale medii brute.
Modernizarea Armatei României beneficiază de sprijinul deplin al Germaniei, a afirmat secretarul de stat parlamentar Nils Schmid, în timpul vizitei la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde a avut o întrevedere cu secretarul de stat Sorin Dan Moldovan.
Discuțiile au vizat oportunitățile de extindere a cooperării în domeniul apărării între cele două țări, în contextul amenințărilor actuale la adresa securității regionale și internaționale, inclusiv misiunile de poliție aeriană desfășurate alături de Forțele Aeriene Române.
„Germania este unul dintre cei mai importanți parteneri și aliați ai României, relația de anvergură strategică fiind esențială pentru consolidarea și modernizarea capacității de apărare și pentru susținerea apărării Ucrainei și Republicii Moldova”, a evidențiat secretarul de stat Sorin Dan Moldovan, în contextul împlinirii, în acest an, a 145 de ani de relații diplomatice bilaterale între România și Germania.
Acesta a mulțumit Germaniei pentru contribuția la misiunile de poliție aeriană consolidată, considerând-o o dovadă clară a unității și solidarității dintre țările noastre.
„Prezența avioanelor de luptă Eurofighter Typhoon și activitatea detașamentului german pentru misiunea NATO de poliție aeriană consolidată sunt esențiale cu atât mai mult cu cât acordăm o prioritate deosebită protejării spațiului aerian. Astfel, participăm împreună la securizarea teritoriului aliat, iar militarii noștri se antrenează, exersează și se perfecționează în fiecare zi pentru consolidarea interoperabilității și dezvoltarea capacității de reacție și descurajare.”
Secretarul de stat german a afirmat că participarea Germaniei la misiunile de politie aeriană în România reprezintă un semnal puternic de solidaritate aliată pentru a asigura securitatea Flancului Estic împotriva amenințărilor de orice natură.
„La sfârșitul lunii noiembrie, Eurofighterele noastre au decolat de trei ori într-o singură zi ca să protejeze spațiul aerian NATO. Cooperarea este tot mai intensă și în industria de apărare. Ne bucurăm că la implementarea SAFE putem colabora cu partenerii români”, a spus secretarul german Nils Schmid.
„Suntem interesați de dezvoltarea cooperării dintre România și Germania în cadrul instrumentului financiar SAFE. Explorăm împreună cu partenerul german noi modalități de colaborare în domeniul modernizării capabilităților de apărare, al întăririi posturii de descurajare și apărare la Marea Neagră și al sprijinului acordat Ucrainei și Republicii Moldova”, a afimat și secretarul de stat român.
Cei doi oficiali au discutat și despre cooperarea în industria de apărare, fiind apreciat proiectul privind construirea unei fabrici de pulberi în judeţul Braşov, derulat cu compania Rheinmetall.
În ceea ce privește agenda aliată, a fost împărtășită nevoia de a spori eforturile dedicate întāririi Flancului Estic, în același registru fiind abordată și importanța implementării deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Haga din iunie a.c., precum și a sprijinirii în continuare a Ucrainei și Republicii Moldova.
Proiectul privind voluntariatul militar a fost adoptat, miercuri, în Camera Deputaților.
S-au înregistrat 263 de voturi „pentru”, 11 voturi „contra” şi 13 abţineri.
Participanții vor urma un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la 4 luni, beneficiind gratuit de cazare, hrană, echipament, asistență medicală și o soldă lunară. La final, aceștia vor primi o indemnizație echivalentă cu trei salarii medii brute și vor fi înscriși în rezerva operațională.
În caz de urgență, asediu, mobilizare sau război, rezerviștii pot fi chemați în funcție de nevoile de apărare națională.
Sunt exceptați de la participare personalul religios consacrat (cu excepția preoților militari) și cetățenii care au efectuat serviciul militar în armatele statelor NATO sau UE.
Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată, Senatul fiind for decizional.
CONSTANȚA – „Desert Storm: New Dawn” – eveniment sportiv MIL-SIM cu participarea Armatei Române
Evenimentul are un caracter sportiv, tactic, educativ și MIL-SIM (Military Simulation) și reunește peste 200 de participanți din România și din străinătate, pasionați de airsoft.
Asociația Clubul Sportiv „Airsoft Club Constanța” organizează, în perioada 12–13 iulie 2025, cea de-a V-a ediție a evenimentului sportiv de airsoft „Desert Storm: New Dawn”, desfășurat pe terenul aflat în administrarea Brigăzii 9 Mecanizate „Mărășești”, în municipiul Constanța.
Evenimentul are un caracter sportiv, tactic, educativ și MIL-SIM (Military Simulation) și reunește peste 200 de participanți din România și din străinătate, pasionați de airsoft și simulări militare. Scenariile desfășurate sunt inspirate din misiuni reale și operațiuni militare, fiind menite să dezvolte spiritul de echipă, disciplina, coordonarea și responsabilitatea, anunță organizatorii.
Evenimentul din acest an este organizat cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, iar Ministerul Apărării Naționale va participa cu echipament de prezentare, ceea ce va contribui la promovarea valorilor patriotice, a disciplinei militare și a spiritului de echipă în rândul participanților.
Totodată, va fi promovată imaginea armatei române în rândul tinerilor, oferindu-le acestora o perspectivă realistă, respectuoasă și pozitivă asupra activităților militare și a valorilor instituționale pe care aceasta le susține.
Astfel, susținerea instituțională și implicarea activă a militarilor, evenimentul devine o platformă solidă pentru apropierea dintre cetățeni și Armată, încurajând responsabilitatea și apartenența națională în rândul participanților.
„Desert Storm: New Dawn” este un eveniment cu caracter național și internațional, reunind jucători din întreaga Românie, dar și din afara țării – o inițiativă ce contribuie nu doar la promovarea sportului Airsoft, ci și la consolidarea imaginii județului Constanța ca destinație pentru activități sportive și educative alternative.
În 12 iulie, în intervalul 8-12, sunt așteptați cei care doresc să viziteze baza Desert Storm, iar persoanele care vor să tragă la tina trebuie să poarte echipamentul specific.
La ora 10 încep festivitățile prin alăturarea comandanților facțiunilor și cel bulgar. Ulterior, are loc onorul drapelelor si se intonează imnurile. Festivitățile dar încheie la ora 11, după care participanții sunt invitați să ocupe în teren locurile pentru începerea jocului.
Airsoftul, reglementat în România prin Legea nr. 295/2004, modificată prin Legea 117/2011, este o activitate recreativă și sportivă care dezvoltă reflexe, comunicare eficientă și respect față de reguli și coechipieri.
Brigada 9 Mecanizată Mărășești informează că deplasările pentru exercițiul „MĂRĂȘEȘTI 25” continuă în perioada următoare.
În cadrul exercițiului „MĂRĂȘEȘTI 25”, deplasările de tehnică și personal din cadrul structurilor subordonate Brigăzii 9 Mecanizată,,Mărășești” și partenerilor străini, continuă și în perioada 02 – 27 iunie 2025 pe rețelele rutiere și feroviare din județele Constanța, Tulcea și Dâmbovița.
Recomandăm conducătorilor auto să circule cu atenție sporită pe traseele tranzitate de coloanele militare și să respecte indicațiile polițiștilor militari.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) infirmă cu fermitate informațiile false care circulă în mediul online, referitoare la începerea încorporărilor obligatorii în România.
MApN reamintește publicului că serviciul militar obligatoriu a fost suspendat pe timp de pace începând cu 1 ianuarie 2007, conform Legii 395/2005.
Comunicatul MApN:
NU au început ÎNCORPORĂRILE! Reamintim că executarea serviciului obligatoriu în calitate de militar în termen și militar cu termen redus a fost suspendată pe timp de pace în România, începând cu data de 1 ianuarie 2007, așa cum prevede Legea 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat.
Ministerul Apărării Naționale a comunicat în repetate rânduri că nu ia luat în calcul, în niciun moment, revenirea la serviciul militar obligatoriu, ci are în vedere exclusiv soluții de recrutare a rezerviștilor pe bază de voluntariat.
Circulă în online postări alarmiste ca cea din imagine, care susțin în mod fals începerea încorporării, când de fapt este cel mai probabil ca ceea ce vedem în imagini să fie înmânarea ordinelor de chemare la exercițiul de mobilizare sau de chemare pentru clarificarea situației militare.
Este în desfășurare acum exercițiul MOBEX OT-GR-TR-25, care are loc în perioada 26–30 mai 2025, în județele Olt, Giurgiu și Teleorman, și urmărește evaluarea rezervei de mobilizare. Exercițiile de acest tip sunt planificate și desfășurate periodic și au ca scop verificarea capacității de completare cu personal și tehnică a unităților militare, precum și consolidarea coeziunii între militarii în activitate și rezerviști. Ultima astfel de acțiune de instruire a avut loc în perioada 14 – 18 octombrie 2024, în județele Buzău și Ialomița (Exercițiul MOBEX BZ-IL-24).
Similar, emiterea periodică a ordinelor de chemare pentru clarificarea situației militare de către centrele militare reprezintă o procedură de rutină, prevăzută de Legea nr. 446 din 30 noiembrie 2006 privind pregătirea populației pentru apărare (art. 51).
Aceste documente sunt înmânate, conform art. 45, alin. (1) lit. a) din aceeași lege, de către reprezentanții structurilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne, iar refuzul de a le primi reprezintă contravenție (articolul 80 din legea nr 446/2006).
Ne dorim ca cetățenii să dovedească bună-credință în respectarea obligațiilor legale ce le revin și să nu cadă victime dezinformărilor. Cel mai probabil, intenția din spatele acestor manipulări este de inducere a confuziei, panicii și incertitudinii în rândul populației din țara noastră, pe baza unor speculații și interpretări care nu au legătură cu realitatea.
Președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat, într-o postare pe o rețea socială, că se opune trimiterii de trupe românești în Ucraina, dar că susține alocările bugetare suplimentare în investiții în industria națională de armament.
Declarațiile sale survin discuțiilor avute la Cotroceni cu președintele interimar Ilie Bolojan în vederea pregătirii poziţiei ţării noastre la reuniunea extraordinară a Consiliului European care va avea loc pe 6 martie.
”1. NU trimiterii de trupe românești în Ucraina; 2. DA alocării suplimentare pe apărare, însă doar sub formă de investiții în industria națională de armament și pentru creșterea mobilității militare (modernizare de căi ferate, infrastructură rutieră și portuară care pot fi folosite în regim dual); 3. Excluderea cheltuielilor de apărare din calculul deficitului bugetar. Acestea sunt propunerile cu care am mers, alături de colegii din PSD, la consultările de azi, de la Cotroceni”, a declarat miercuri Marcel Ciolacu într-o postare pe o rețea de socializare.
Propunerile PSD pentru poziționarea României în politica de apărare a UE: fără trupe românești în Ucraina, alocări suplimentare de apărare – doar sub formă de investiții în industria națională de armament și pentru creșterea mobilității militare și excluderea cheltuielilor de apărare din constrângerile bugetare.
Partidul Social Democrat a susținut trei propuneri în cadrul consultărilor organizate de Președintele interimar Ilie Bolojan, menite să definească poziției României la reuniunea extraordinară a Consiliului European din 6 martie, privind politica de apărare a Uniunii Europene și raportarea la situația din Ucraina:
1. România nu va trimite trupe și nu va participa la nicio acțiune care implică trimiterea de contingente în Ucraina. Misiunea principală a României în cadrul NATO este de a asigura protejarea Flancului Estic, prin apărarea teritoriului național, la fel ca celelalte state din această regiune.
2. România poate participa la un program comun european de creștere a cheltuielilor de apărare, doar sub condiția ca fondurile suplimentare alocate de țara noastră să fie investite în industria națională de apărare și pentru creșterea mobilității militare (modernizare de căi ferate, infrastructură rutieră și portuară care pot fi folosite în regim dual). Astfel, ne propunem să creștem economia românească, locurile de muncă și veniturilor salariaților români care vor lucra în acest sector.
3. România trebuie să insiste ca orice cheltuieli suplimentare prevăzute într-un program comun de apărare al Uniunii Europene să fie excluse din constrângerile UE privind disciplina financiară care pot atrage sancțiuni asupra statelor membre.
Delegația PSD care a mers la consultările preşedintelui interimar Ilie Bolojan cu partidele şi formaţiunile parlamentare a fost compusă din șase persoane. Social-democrații care se văd cu președintele Bolojan sunt Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Daniel Băluță, Marian Neacșu, Paul Stănescu și Mihai Tudose.
Cumpărarea a 32 de avioane de luptă F-35 a trecut de votul decisiv al senatorilor
În valoare de 6,5 miliarde de dolari, este cel mai scump program de înzestrare din istoria Armatei Române.
Foto: Pixabay
Publicat de Adina Sîrbu,
13 noiembrie 2024, 10:24 / actualizat: 14 noiembrie 2024, 1:00
Senatul a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, proiectul privind achiziţionarea de către România a 32 de avioane de luptă F-35 din Statele Unite.
Fondurile necesare vor fi asigurate de la bugetul de stat sau prin împrumuturi ori garanţii de împrumuturi oferite de Guvernul SUA, sau printr-o combinaţie a acestora.
Documentul reglementează programul prin care România va achiziţiona 32 de avioane de ultimă generaţie F-35, pentru care va plăti 6,5 miliarde de dolari, fiind cea mai scumpă achiziţie din istoria Armatei Române. Sunt incluse motoare, suport logistic, servicii de instruire a piloţilor şi personalului, simulatoare de zbor, precum şi muniţia aer-aer şi aer-sol.
Programul are două faze. În prima vor fi cumpărate două escadrile, adică 32 de aeronave F-35, iar în faza a doua o escadrilă de 16 avioane.
Avionul F-35 dispune de performanțe tehnologice foarte avansate, în principal caracteristica STEALTH (care asigură o semnătură radar redusă), integrarea senzorilor de ultimă generație, a sistemelor avansate de comunicații și prelucrare a informațiilor, fiind prima platformă aeriană de generația a V-a aflată în producție și disponibilă pentru achiziție, care se preconizează a deveni avionul de generația a V-a standard la nivelul NATO.
Primele avioane F-35 vor ajunge în România după anul 2030. Actul normativ merge acum la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare.
Armata este unul dintre cei mai siguri angajatori din țara noastră, oferind stabilitate și siguranță locului de muncă, ceea ce face din cariera militară o alegere atractivă pentru cei care doresc un trai stabil. Angajarea în armată nu doar asigură această stabilitate, ci și promite pensionarea pentru cei care respectă standardele profesionale și morale ale uniformei militare.
Dacă vă plac provocările și sunteți o fire competitivă și plină de energie, Batalionul 911 Infanterie „Capidava” vă propune o carieră în arma infanterie. „Regina armelor”, infanteria, reprezintă componenta principală a Forțelor Terestre și este destinată să desfășoare operații decisive, independent sau împreună cu celelalte arme, în orice zonă și pe orice direcție. Militarii au parte de fiecare dată de noi provocări, de misiuni diverse, îmbarcat sau pedestru, în parteneriat cu alte structuri, atât pe teritoriul național cât și internațional.
Componenta salarială nu este nici ea de neglijat, astfel că un soldat profesionist la momentul angajării este renumerat cu un salariu atractiv format din soldă lunară și normă de hrană la care se adăugă sporuri în funcție de tipul de activitate desfășurată, a orelor lucrate suplimentar, precum și în funcție de gradul de periculozitate de la locul de muncă. De menționat este și faptul că orele lucrate în zile libere (weekend-uri și sărbători legale) se plătesc cu 75% mai mult decât orele din timpul programului de muncă săptămânal.
De asemenea, nu sunt de neglijat nici drepturile privind indemnizațiile de transport, de chirie, de misiune, decontare transport concediu de odihnă, decontare contravaloare voucher de vacanță, decontare tratament ambulatoriu și servicii medicale etc., specifice instituțiilor din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională.
Persoanele care vor fi declarate admise vor parcurge perioada de formare (aproximativ 10 săptămâni, timp în care vor beneficia de soldă) la sediul unității militare şi vor fi angajate, ulterior absolvirii, în cadrul aceleiași unități.
Un exerciţiu întrunit cu termen scurt de notificare, la care vor participa aproximativ 40 de militari cu 15 mijloace tehnice, inclusiv sisteme de supraveghere şi apărare antiaeriană, se desfăşoară, începând de joi, în judeţul Tulcea.
„Sub coordonarea Comandamentului Forţelor Întrunite, aproximativ 40 de militari din Forţele Terestre, Forţele Aeriene şi Forţele Navale desfăşoară, începând de joi, 18 aprilie, un exerciţiu întrunit cu termen scurt de notificare, în raioane din judeţul Tulcea”, informează un comunicat al Ministerului Apărării Naţionale (MApN).
Militarii vor disloca în zonele planificate pentru desfăşurarea activităţilor de instruire aproximativ 15 mijloace tehnice, inclusiv sisteme de supraveghere şi apărare antiaeriană.
„Exerciţiul are ca scop verificarea timpilor de reacţie şi capacităţii acţionale în situaţii de criză, precum şi antrenarea în procedurile de supraveghere a spaţiului aerian naţional”, arată sursa citată.
Armata israeliană a declarat stare de război în urma atacurilor masive de sâmbătă asupra Israelului din Fâşia Gaza palestiniană.
„Forţele de apărare israeliene declară starea de pregătire pentru război”, a precizat armata (Israel Defense Forces, IDF) într-un comunicat citat de agenţia israeliană de presă TPS.
„Au avut loc tiruri de rachete pe scară largă spre teritoriul israelian din Gaza, iar teroriştii s-au infiltrat pe teritoriul israelian prin diverse puncte de intrare. Locuitorii din sudul şi centrul ţării trebuie să se afle în imediata apropiere a zonelor protejate, iar cei de la periferia Gaza trebuie să rămână într-un spaţiu securizat”, recomandă ministerul.
Cabinetul de securitate se va reuni la ora 13.00, după ce sâmbătă dimineaţă, la ora 9.30, a avut loc o evaluare a situaţiei.
„Hamas este entitatea conducătoare în Fâşia Gaza, responsabilă pentru acest atac şi va suporta consecinţele şi responsabilitatea pentru aceste evenimente”, a comunicat IDF.
Rafalele de rachete au lovit sudul şi centrul Israelului, ucigând un locuitor, în timp ce cel puţin alţi 16 au primit îngrijiri medicale. Conform relatărilor iniţiale, rachetele arabe au lovit oraşe şi comunităţi, inclusiv Tel Aviv, provocând şi pagube materiale.
Sirenele de raid aerian au fost activate în Ierusalim la ora 8:15 şi din nou la ora 8:55, în timp ce rezidenţii căutau adăpost împotriva rachetelor care se apropiau.
Explozii ale sistemului israelian de apărare antirachetă Iron Dome au fost auzite în zona Ierusalimului, în timp ce rachetele Hamas erau interceptate.
Ministerul Apărării Naţionale a anunţat, marţi, că demarează o campanie de angajare a soldaţilor profesionişti pentru structura de forţe a Armatei României.
Potrivit unui comunicat al MApN, la nivelul structurii de forţe a Armatei României se organizează una dintre cele mai ample campanii de recrutare şi selecţie pentru ocuparea a 4.159 de posturi de soldaţi/gradaţi profesionişti.
Astfel, arată sursa citată, în perioada 2 mai – 16 iunie, candidaţii care optează pentru dobândirea calităţii de soldat profesionist pot solicita înscrierea în cadrul centrelor militare zonale, judeţene sau de sector (după caz) pe a căror rază de responsabilitate îşi au domiciliul.
Calendarul de recrutare şi selecţie a candidaţilor este următorul:
* termenul final de întocmire a dosarelor: 21 iulie.
Soldaţii (şi gradaţii) profesionişti (SGP) constituie cel mai numeros corp de personal militar şi îndeplinesc funcţii de execuţie specifice luptătorilor şi specialiştilor militari, în cadrul unor microstructuri de tip echipă, echipaj, post de luptă sau grupă/similare. SGP pot îndeplini şi funcţii de comandă la nivelul acestor microstructuri, spune MApN, care adaugă că SGP participă nemijlocit la procesul de instrucţie individuală şi colectivă, asigură exploatarea şi întreţinerea tehnicii şi armamentului din dotare şi a infrastructurii de instruire şi pot executa misiuni de pază a obiectivelor militare.
„Alături de ceilalţi militari, SGP au misiunea nobilă de păstrare a integrităţii şi suveranităţii statului, a apărării cetăţenilor ţării. De asemenea, sunt chemaţi în orice situaţie care afectează desfăşurarea normală a vieţii (calamităţi, dezastre naturale sau tehnologice etc.)”, se precizează în comunicat.
SGP constituie principala sursă de formare a subofiţerilor în activitate şi pot fi selecţionaţi la programele de formare a maiştrilor militari în activitate, precum şi în vederea participării la cursurile organizate pentru admiterea în învăţământul superior sau la cursul de formare a ofiţerilor în activitate, mai arată Ministerul Apărării.
Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, anunţă că, în acest moment, nu există nicio opţiune pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu, precizând că, în viitor, se intenţionează lansarea proiectului privind stagiul militar voluntar.
El a fost întrebat la Prima TV, dacă în acest moment se pune problema revenirii la stagiul militar obligatoriu.
„În niciun caz, aceasta nu este o opţiune pentru noi în acest moment. Se discută, am discutat-o în zona comisiei de apărare din Parlament, unde mi-au pus această problemă parlamentarii noştri, mi-au pus-o şi alţi rezervişti, de exemplu în întâlnirile mele cu rezerviştii mi-au spus că ar fi necesar, din nou, să se ajungă la asta. Însă, în acest moment, nici din punct de vedere economic şi nici din punct de vedere al nevoilor noastre nu este o opţiune pentru o decizie de genul acesta, de aceea vă spuneam că avem variante de altfel. Acest stagiu militar obligatoriu ar trebui să însemne un buget mult mai mare al Armatei. Sigur că, dacă ar fi să fie, ar fi gândit într-un alt fel, nu ar mai fi un an şi patru luni sau nici pentru ‘TR-işti’ cum era înainte 9 luni, ar fi alt tip de pregătire, modernă. Deja, Armata s-a schimbat foarte mult faţă de acea perioadă. Deci, în acest moment, nu avem în niciun fel o opţiune pentru serviciul militar obligatoriu „, a declarat Vasile Dîncu.
Ministrul a arătat că MApN are în pregătire un proiect alternativă la serviciul militar obligatoriu.
„Nu am lansat-o încă, dar este un proiect de-al nostru, care mi se pare foarte interesant şi foarte frumos, stagiul militar voluntar. Adică, avem o formulă pe care o vom lansa pentru tinerii care vor să facă un stagiu de pregătire militară şi să ştiţi că sunt mulţi. Am primit pe Facebook, după ce am vorbit despre asta, am primit sute de mesaje. Desigur, este un alt tip de armată, este o armată mai pe termen scurt, avem nevoie de specialişti „, a spus Dîncu.
El a precizat că nu s-a stabilit încă durata unui astfel de stagiu.
„S-ar putea să fie şi stagii mai scurte şi mai multe, într-un an sau doi, sau maxim trei luni de zile, vom vedea. Este retribuit în acest timp, beneficiază… şi este şi ofertant financiar. Încercăm să optimizăm, în acest moment, aceste compensaţii financiare pe care le au voluntarii, pentru că am lansat serviciul de voluntariat şi nu am avut o foarte importantă cerere, tocmai pentru că nu era, din punct de vedere financiar, ofertant „, a explicat Dîncu.
El a menţionat că sumele primite de voluntari s-au mărit.
„Erau mai multe sisteme. În perioada de pregătire, de exemplu, aveau o mie şi ceva pe lună, perioada de pregătire de şapte săptămâni, şi după acea aveau, nu ştiu, câteva sute de lei în perioada în care este este în rezervă, dar lucrează în civil. Acum am multiplicat sumele, are în jur de 2.700 pentru perioada de pregătire şi o soldă care, în funcţie de grade şi altele, este în jur de 1.500 pentru perioada când nu este convocat. Deci, a început să devină interesant şi văd că avem înscrieri pentru concursuri destul de bune în acest moment”, a mai spus Vasile Dîncu.
Au trecut 30 de ani de la Revoluție. Ni s-a părut că a fost ieri, cel puțin nouă, celor care am trăit acele momente.
Despre evenimentele petrecute în Dobrogea la acel moment de decembrie din 16 până în 25 decembrie și mai târziu am vorbit cu domnul Remus Macovei, care este președintele Asociației Cultul Eroilor „Regina Maria”, filiala Constanța și cu domnul colonel Corneliu Mocanu, care a fost Șef de Stat Major al Batalionului 162 de Apărare Aeroport.
Domnule Remus Macovei, mă bucur că sunteți aici, în emisiune. Este foarte interesant să vorbim despre ce s-a întâmplat de la lansarea cărții dvs., „La revoluţie se şi moare, nu-i aşa?”, cu 10 ani în urmă!
Remus Macovei – Bună seara! Lansarea cărții mă bucură că a avut un efect! Pe baza acestei cărți, din inițiativa deputatului Amet Aledin, Constanța a fost declarat oraș martir și este o recunoaștere a faptelor, a celor care în decembrie 1989 au murit sau au fost răniți crezând că participă la o revoluție.
Și totuși, dvs. spuneți că nu au existat cu certitudine teroriști și nu trebuia să se moară. Și atunci cum este oraș martir?
Remus Macovei – Este oraș martir datorită celor 33 de morți și 85 de răniți care au apărut în timpul acțiunilor care s-au desfășurat în județul Constanța.
Domnule Corneliu Mocanu, am aflat de dvs. de la domnul Remus Macovei și mi-ar fi plăcut de multă vreme să discut în cadrul emisiunilor dedicate Revoluției cu cineva care a participat la acele evenimente din partea Aviației. Dvs. erați atunci, în 1989, la Aeroportul Mihail Kogălniceanu.
Corneliu Mocanu – Da, e adevărat, eram din partea Aviației, dar eu reprezentam partea terestră, ca să apun așa, a Aviației, în sensul de apărare a aeroportului, care reprezenta apărarea propriu-zisă a aeroportului cu toate problemele pe care le aveau și partea efectivă de Aviație care era în sarcina aviatorilor de profesie.
Aș vrea să aflu întâi povestea unuia dintre dvs.. Aș începe cu domnul Mocanu, pentru că nu ați mai fost în emisiune la Radio Constanța și mi-ați spus câteva lucruri foarte interesante despre care până acum nu am aflat! Ați spune că încep ostilitățile din ziua de 21 sau mai devreme sau doar pe 22 la Aeroportul Mihail Kogălniceanu?
Corneliu Mocanu – Nu, la Aeroportul Mihail Kogălniceanu, putem să începem așa…cum a început, de fapt, Armata în toată țara, cu 17 decembrie. Atunci Armata a intrat în dispozitivul de luptă cu o parte din unități, a fost alarmă de luptă, parțial, adevărat, s-au scos muniții, s-a scos armament, s-au luat măsuri specifice. Începând cu 21, 22, a început adevărata problemă pentru misiunile militare și nu numai!
Care era starea de spirit în garnizoană sau batalion?
Corneliu Mocanu – Da, starea de spirit nu era favorabilă pentru noi, militarii! Ne îngrozisem și ne-am îngrozit, eu mă bucuram, dacă putem să zicem așa, că fiind în dispozitiv permanent de luptă, nu poate să mă scoată în stradă, dar aviatorii, Unitatea de Aviație, erau îngroziți dacă se va da ordin să iasă cu armamentul împotriva propriei populații, împotriva civililor! Normal, aveau rude, frați, cunoștințe și așa mai departe! Și aici vreau, nu să îl contrazic pe domnul Macovei, ci să completez sub altă nuanță! Nu au existat, și părerea mea, teroriști în adevăratul sens al cuvântului și așa este, dar a existat o diversiune pe care eu am împărțit-o în două – o diversiune a profesioniștilor și o diversiune datorită naivității oamenilor care nu și-au dat seama ca sunt manipulați!
Din cauza dezinformării din media, nu?
Corneliu Mocanu – Da, da, da!
Haideți să începem cu această diversiune oficială. Și dvs. aveți date, domnule Macovei? Aveți, da?
Remus Macovei – Aceste date…dau exemplu a trei ofițeri din trei garnizoane diferite. Din Constanța, din Mangalia și din București! Nu se cunoșteau între ei. În declarațiile pe care le-au dat la Parchetul Militar, toți relatează faptul că primirea acestor informații se făcea doar pe firul militar. Deci, primirea acestora parcă de desfășura după un plan existent mai dinainte. Pe timpul aplicațiilor la care participam în perioada anterioară anului 1989, se întocmea un plan de difuzare a informațiilor, plan prin care, participanții trebuiau să fie introduși în situația inițială să ia o hotărâre. Bună sau rea, era apreciată de arbitrii aplicației. Ei, oamenii ăștia, total diferiți între ei, ajung la aceeași concluzie – cineva, de undeva, dirija toată dezinformarea. Și nu trebuie să uităm…și nu îmi vine să cred acum când văd la televizor sau în presă că unul din cei mai mari oameni care au executat dezinformarea, Petre Roman, este dezincriminat! Zilele trecute a apărut vestea asta că el și Brateș, cei care din sediul televiziunii ne-au intoxicat cu veștile alea despre teroriști care veneau din toate părțile, venea coloană de blindate…Cazimir Ionescu și el altă figură emblematică a acelor momente și acum, Procuratura Militară zice că nu sunt probe împotriva lor! Ce probe mai bune decât înregistrările care există? Și sunt nevinovați! Ei, din cauza acestor oameni, care intoxicau, dar să nu îl uităm pe tovarășul Ion Iliescu care imediat ce a apărut ne-a informat că există teroriști care sunt foarte bine instruiți, trag din toate pozițiile, și treburi din astea…Și noi, cu soldații noștri neinstruiți, abia veniți de la muncile agricole, sau cu elevii de la Academia Navală din Constanța…două mii de elevi scoși în stradă care erau total neinstruiți, abia trăseseră la o ședință de tragere…oamenii ăștia în stradă au fost victime sigure a dezinformării aceea care s-a făcut, a psihozei care s-a creat despre teroriști și din cauza aceasta, la Constanța, toți cei care au murit și toți cei care au fost răniți sunt victime ale acelei diversiuni. Nu a existat niciun militar care să tragă voit în vreo persoană.
Aș vrea, însă, să îmi spună și domnul Corneliu Mocanu, despre o întâmplare, o astfel de dezinformare oficială pe care ați primit-o și care a fost marcantă pentru dvs.
Corneliu Mocanu – Da, probabil după 22, nu am datele exacte, dar noaptea a început cu știrile oficiale că la Brăila, teroriștii au intrat…
Vă rog să îmi specificați dacă știrile erau la televiziune sau pe linie militară? E foarte important să specificați aceste lucruri!
Corneliu Mocanu – Pe linie militară și exact erau venite de la Grupa Operativă FSN unde erau și militari…
Remus Macovei – Acolo participa și Ioan Maliciuc, locotenent-colonel la vremea respectivă și care era vicepreședinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale.
Corneliu Mocanu – De la București veneau știrile astea, pe fir operativ, că așa îi spunem noi, și că acești teroriști au făcut victime la Brăila și s-au urcat în trei autobuze, se deplasează către Hârșova, ba ne-au spus că au trecut Dunărea la Hârșova, și ne-a dat dispoziție să mergem să nu ajungă la aeroport, să-i blocăm și să le interzicem accesul către aeroport sau către Constanța. Atunci, comandantul Forțelor care era colonelul Soporan, comandantul Regimentului de Aviație Vânătoare Bombardament, mi-a dat ordin să mă duc cu un transportor blindat , să îmi aleg echipajul și să interzic accesul către zona aeroportului.
Ați ales tineri soldați sau ați luat ofițeri?
Corneliu Mocanu – Nu, nu, numai cadre subofițeri, chiar și un maistru auto, fiind o singură mașină și păstram legătura cu punctul meu de comandă pe aeroport. Când am ajuns în Bălcescu, la intrarea în Bălcescu, primesc de la punctul de comandă: fiți atenți, am primit informația că teroriștii intră în Bălcescu! Într-adevăr, în partea opusă, dinspre Hârșova, intrau două autobuze! Normal, subordonații mei m-au întrebat ce fac? Deschid focul? Eu acum pot să spun multe și nevrute, dar atunci a fost ca un instinct normal, ca la un poligon de tragere. Te gândeai să nu moară oameni nevinovați. Dacă nu sunt ăștia? Și atunci am decis să îi blochez, am înaintat, i-am blocat…
Deci, ați refuzat să ordonați „foc”!
Corneliu Mocanu – Nu am refuzat, am interzis! Eu eram șeful! Le-am interzis și când s-au oprit și autobuzele și am îndreptat mitralierele de pe transportor către aceste autobuze, i-am spus ochitorului de la mitraliere ca nu cumva să se piardă cu firea, să deschidă foc, decât dacă îi fac semn eu sau dacă vede că m-au împușcat, m-au lichidat pe mine.
Deci, dvs. ați plecat singur către aceste autobuze în care puteau să fie teroriști. Ați scos doar un pistol!
Corneliu Mocanu – Echipajul era foarte mic…într-un transportor blindat din ăsta de cercetare, sunt 4-5 locuri, nu sunt mai multe.
V-ați îndreptat către autobuz!
Corneliu Mocanu – Da, m-am îndreptat către autobuz, am cerut documentele la șofer.
Nu v-a fost teamă nicio secundă?
Corneliu Mocanu – Să știți, un militar când este într-o postură ca asta, nu prea se gândește la propria viață!
Ați deschis ușa și ați vorbit cu șoferul!
Corneliu Mocanu – Da, prima cursă de pasageri era Hârșova – Constanța. Asta o rețin. A doua, mi se pare, era Horia – Constanța!
Deci, erau civili care veneau la Constanța!
Corneliu Mocanu – Da, și copii și cei maturi erau îngroziți când au văzut mitralierele, și-au dat seama ca nu e de glumit, dar copiii au văzut tancul, transportorul blindat, râdeau, nu erau stresați. Am cerut câteva buletine. Erau oameni ai locului, mi-am cerut scuze și le-am dat drumul. Când am ajuns la aeroport, colegii, subordonații subofițeri mi-au spus bine că nu s-a întâmplat nimic, că la Otopeni au măcelărit tura de serviciu de la aeroport!
Fusese deja povestea de la Otopeni!
Corneliu Mocanu – Da, diversiunea era reușită la Otopeni!
Remus Macovei – Și compania de copii de la Câmpina! Exact la fel s-a întâmplat și la Medgidia. Cei de la Regimentul Mecanizat au primit o informație că o coloană de teroriști cu autobuze se deplasează de la Cernavodă spre Medgidia pe drumul tehnic la Canalului, adică drumul neasfaltat care e pe marginea Canalului. Au dispus o companie într-un loc care nu mai permitea trecerea coloanei, aveau cu ei inclusiv AG9 – aruncătoare de grenade împotriva blindatelor și se întunecase. A apărut coloana de mașini. Comandantul dispozitivului – maiorul Tomescu Constantin. Le-a dat ordin la ai lui, eu mă duc, îi opresc, îi verific, dacă e ceva executați „foc”! S-a dus, erau muncitori care lucrau la Nucleară și ei fuseseră informați că pe Șoseaua Națională nu pot trece că sunt acțiunile teroriștilor și au fost îndrumați către acel loc.
Vasăzică, de undeva de sus, pe linie oficială militară, nu prin televiziune, dvs. ați primit ordin să vă deplasați că vin teroriștii la Nicolae Bălcescu și autobuzele. Nu știam dacă au vreun semnal că vor fi oprite de militari, dar iată, aici, la Medgidia primiseră dispoziție să devieze drumul. Cineva voia să compromită Armata în acele zile? Sau de ce?
Corneliu Mocanu – Nu, vă spun eu acum după ani de zile, că am stat și am pus cap la cap! Erau două planuri sau mai multe, în orice caz, dar unul din planuri era legat de problema cu sovieticii, cu Gorbaciov, că de aia a și venit în țară ș.a.m.d.. Cap de afiș – Ion Iliescu! El trebuia să justifice venirea sovieticilor în țară, armatei sovietice să intervină, și atunci trebuia să se producă măcelul ăsta! Practic, asta a fost, un măcel și pe baza la acest lucru, că Ion Iliescu i-a cerut generalului Gușă să…
Generalul Gușă e cel care a oprit intrarea! Și cum e posibil să nu permită intrarea, pentru că erau niște directive la Tratatul de la Varșovia.
Corneliu Mocanu – Când a fost invazia în Cehoslovacia, pentru că a ieșit scandalul și cei mai în vârstă cunosc situația, s-a hotărât în cadrul tratatului să nu se mai intervină într-un stat membru, decât la cererea a trei persoane care erau șefii respectivi, adică era organizare la nivelul șefului de stat și în cazul ăsta, Ceaușescu, dar era mort, la nivelul ministrului Apărării Naționale. În cazul ăsta era Milea, dar era mort și mai era generalul Gușă, șeful Marelui Stat Major. Singurul care putea cere intervenția sovietică, pentru că nu mai putea stăpâni situația, cum a spus Iliescu, era generalul Gușă.
Militaru nu intrase în peisaj atunci?
Corneliu Mocanu – Ba da! Armata îl știa dinainte că era KGB-ist și noi îl porecleam „Câinele Negru”. Se purta foarte urât cu soldații! De asta a și fost dat afară din Armată. El a fost dat afară de Ceaușescu. Și generalul Militaru era cu Iliescu, în echipă cu Iliescu. Deci, echipa lui Iliescu, cu generalul Militaru și alții, că nu îi știu pe toți, a avut ca plan să intre Armata Sovietică în România.
Remus Macovei – Dacă îmi permiteți, Cornele, mi-ai ridicat o minge la fileu! Am studiat foarte mult problematica asta…de ce în România a fost nevoie să moară oameni? Se putea întâmpla exact ca în celelalte țări socialiste cu lovituri de Palat și rezolvată treaba! Nu este adevărată varianta lansată de Iliescu și ai lui că erau foarte mulți devotați lui Ceaușescu și era imposibil să îi determine să facă o mișcare pașnică și în România, pentru că și aici nu voiau să cedeze puterea. Adevărata problemă pentru România, și pentru asta s-a murit în decembrie 1989, a fost problema Transilvaniei.
Asta e opinia dvs.?
Remus Macovei – E opinia mea! Am studiat-o și să vedeți un lucru foarte interesant. În 8 decembrie 1989, dacă nu mă înșel, atașatul militar de la Belgrad trimite o telegramă care cuprindea informații pe care i le-a oferit șeful Informațiilor Militare din Iugoslavia și în care se arăta că în România vor avea loc mișcări, revolte, ale populației maghiare, mișcările vor fi numai în Transilvania și că adevăratul scop este desprinderea Transilvaniei de România, 8 decembrie 1989. Conducătorii noștri și Ceaușescu și la noi, la militari, și pe mine mă doare sufletul când spun lucrul acesta, generalul Milea, nu au luat nicio măsură să contracareze o asemenea activitate. Pentru că militarul, în situația unui pericol, primul lucru pe care îl face e să își analizeze forțele și variantele de acțiune. Ei, la noi, generalul Milea nu a făcut absolut nimic în condițiile în care știa că se va întâmpla lucrul acesta în România. Generalul Milea și generalul Gușă, pe 15 decembrie, venea unul de la Iași, unul de la Buzău, se întâlnesc pe drum spre București cu coloane de mașini sovietice și nu iau nicio măsură sau e posibil să fi luat niște măsuri, dar care nu apar nicăieri…în toate documentele care au apărut după Revoluție.
Există dovezi că ei au văzut aceste mașini pe drum? Unde pe drum?
Remus Macovei – De la Iași spre București și de la Buzău spre București. Sunt mărturii ale generalului Gușă în cartea editată de fiica lui și în toate depozițiile pe care le-a dat la Parchet.
Pe care a apucat să le dea, că după aceea a murit!
Remus Macovei – Da! În asemenea condiții, când se știa că în Cehoslovacia ce au însemnat turiștii sovietici, ei nu iau nicio măsură și ne lasă pe noi, militarii, să ne vedem de ale noastre, fără să avem habar de ceea ce se pregătea.
Corneliu Mocanu – Și să continui legat de problema aceasta, să confirm, pregătirea venirii detașamentului precursor sovietic, a fost așteptat de către o delegație…
Stați să ne lămurim puțin…Dvs. vă aflați la Aeroportul Mihail Kogălniceanu și într-una din zile, după 22, a venit un grup de ofițeri de la Marina Română…
Corneliu Mocanu – Da, în jur de 24 erau. Au spus exact discuția cu Gușă și Iliescu că nu mai stăpânesc situația, probabil, aici nu mai știu exact, generalul Militaru a dat dispoziție la Comandamentul Marinei Militare să trimită o delegație pentru a discuta și coordona detașamentul cu precursor sovietic. Ofițerii au venit chiar în birou la mine. Așteptau ordin de la București, și bineînțeles, și primele forțe care veneau.
Deci, detașamentul precursor sovietic însemna un grup de oameni care venea să ne ajute în apărare sau ce?
Corneliu Mocanu – Nu, detașamentul precursor vine și verifică unde pregătea locul de aterizare a forțelor principale de la sovietici.
Dvs. vorbiți într-un cod, într-un limbaj specific militar. Era vorba de pregătirea sosirii unui detașament precursor sovietic, elicoptere sau altceva.
Corneliu Mocanu – Acest detașament precursor are rolul, ca împreună cu oamenii noștri, să verifice locurile și să dea dispoziție la forțele care debarcă să vină, să aterizeze în ordine și să înceapă misiunea. Acest lucru nu s-a mai întâmplat, pentru că generalul Gușă nu a căzut de acord cu Ion Iliescu și generalul Militaru față de această intervenție și numai el avea dreptul să dea această dispoziție de a veni să ceară această intervenție.
Și generalul Gușă nu a dat această dispoziție! Am studiat presa militară, este site-ul Ministerului Apărării Naționale și chiar aici, pe prima pagină, o referire la doi actori. Este vorba despre actorul și regizorul Sergiu Nicolaescu, dar și de Vladimir Găitan! Mai era vreun alt actor implicat? Știți ceva?
Remus Macovei – Despre actori nu am scris, dar am citit și știu că în foarte multe locuri din țară între cei care au luat conducerea noilor organe care s-au format imediat după 22, sunt foarte mulți actori. E vorba de Arad, Cluj și în mod deosebit la București.
Care sunt acei actori?
Remus Macovei – La Arad, dacă nu mă înșel, era Voicilă, la București sunt foarte, foarte mulți – Mircea Dianconu și soția lui…
Mircea Diaconu și soția lui au fost implicați?
Remus Macovei – Mircea Diaconu a fost implicat și el!
Unde a fost implicat?
Remus Macovei – Deci, Mircea Diaconu a apărut imediat la sediul CC. După sediul CC, nu se știe prin ce împrejurare, el și soția au ajuns la Școala de la Băneasa să coordoneze activitatea trupelor de Securitate, comandate de generalul Ghiță și de acolo a plecat nenorocirea aceea cu compania de la Câmpina care a fost trimisă la Otopeni, când copiii aceia nevinovați au fost omorâți. Mai sunt ca actori implicați, nu mai vorbim de Caramitru, de Vladimir Găitan…Referitor la Vladimir Găitan și Sergiu Nicolaescu. Este o întreagă poveste legată de activitatea căpitanului Ion Niculescu, comandantul Regimentului 7 Mecanizat de la Ploiești. Acesta s-a împrietenit cu Sergiu Nicolaescu, pe timpul filmărilor din octombrie, noiembrie 1989, până în decembrie. În această perioadă, el a permis actorilor și cascadorilor lui Sergiu Nicolaescu să facă niște trageri de antremanet în poligonul unității militare și așa ceva nu trebuia să se întâmple sub nicio formă.
Mai multe detalii referitoare la acest subiect, găsiți aici.
Am și eu un subiect favorit legat de Revoluție și vreau să vă întreb pe dvs., domnule Mocanu, acele simulatoare de elicoptere, de mitraliere, cum, pentru ce erau simulatoare de elicoptere și mitraliere? Par din ce în ce mai reale și am crezut că e o glumă! Ați văzut simulatoare?
Corneliu Mocanu – Nu sunt. Noi le numim ținte false. Peste tot, mai ales într-o diversiune, aceste ținte apar și, pe lângă aceste ținte false, apar pentru veridicitatea acțiunii, și elicoptere sau alte ținte aeriene reale! La Revoluție, majoritatea au fost ținte false, dar au fost și elicoptere la aeroport. Am avut această situație. Chiar cetățenii mi-au confirmat că am fost la locul respectiv, elicopter cum s-a ridicat, cum a aterizat…culmea ironiei a fost că acel elicopter, în momentul în care s-a ridicat pe timp de noapte și am solicitat la Aviație să ne spună dacă pe radar apare vreo țintă, nu apărea nicio țintă. Deci, era foarte bine făcut bruiajul, că așa îi spunem noi, camuflarea, și asta a fost și dilema și nenorocirea când s-au tras foarte multe muniții antiaeriane asupra țintelor, crezând că e invazie aeriană și țintele sunt reale. Apăreau ca spoturi luminoase, se vedeau cu ochiul liber la aeroport, trăgeam au artileria antiaeriană, dispărea lumina și la orizont apărea din nou o lumină. Peste tot, această diversiune aeriană a existat pe tot teritorul României.
Existau proiectile de apărare la Medgidia, undeva?
Corneliu Mocanu – La Medgidia pot să confirm ce mi-a zis un coleg care era șeful de Stat Major al unității, Regimentul de rachete antiaeriene, și mi-a spus că a tras 7 rachete dirijate. Toate 7 au plecat, pentru că rachetele dirijate nu pleacă dacă nu încadrează ținta. Ele se autodistrug la o distanță mult mai mare, dar toate 7 s-au distrus pe țintă.
Au fost doborâte atunci elicoptere?
Corneliu Mocanu – Nu, nu. Erau ținte false. Ce înseamnă țintă falsă? Un avion mic, ca o jucărie care poate fi reperat și pe radar. El zboară ca orice avion!
Și pe radar nu se cunoaște dimensiunea. Asta este problema!
Corneliu Mocanu – E un spot! Așa se fac și tragerile la Capu Midia cu antiaeriene, cu rachete.
Remus Macovei – Problema cu războiul ăsta radio-electronic este foarte dificil de rezolvat, dar celor care se ocupă, eu le-aș recomanda să verifice ce a căutat în punctul de comandă al apărării antiaeriene de la Balotești, generalul Ștefan Kostyal, membru GRU, care, în 22, imediat la Balotești s-a dus.
Stați puțin! GRU înseamnă anii ’50!
Remus Macovei – Nu, GRU mai există și acum. S-a schimbat puțin denumirea.
Adică?
Remus Macovei – Organul de Informație al Armatei Sovietice și în ’89 era în floare. Și culmea, cine îl însoțea pe generalul Ștefan Kostyal la Balotești? Un tânăr de 16 ani, pe numele lui, Victor Ponta. Absolut din întâmplare, din 23 de milioane de români, s-a dus Victor Ponta la punctul de comandă al Aviației. Rămâne să stabilească cine trebuie ce a căutat.
Rămân mască pentru fiecare informație pe care o aflu.
Remus Macovei – Eu am studiat foarte mult problema aceasta. Acum mă preocupă un aspect pe care majoritatea îl evită, în mod deosebit militarii – represiunea 16 – 22 și cum și cine a transformat Armata Română în principala forță de represiune?
Cine?
Remus Macovei – Cine? Generalii Armatei Române, obedienți, în frunte cu generalul Vasile Milea, plus toți generalii trădători. Am văzut acum, într-o seară, și am privit cu mare scârbă imaginilea acelea în care premierul Ungariei prezenta faptul că ei aveau oameni implementați la nivelul de decizie în ministere. Și dă exemplul, bineînțeles, al lordului – generalul Stănculescu, acest om care a făcut atâta rău Armatei Române, dar care, încă, totuși, este apreciat.
Domnule Mavovei, asta este o afirmație…Dvs. spuneți că a declarat cineva că generalul Stănculescu era de taină, ca să zic așa?
Remus Macovei – În imaginile dintr-un film prezentat pe canalul ARTE francez, prim-ministrul Ungariei a afirmat că au avut oameni de influență la nivel de ministere și îl dă exemplu pe Victor Atanasie Stănculescu, lordul Armatei Române! Referitor la perioada aceea, am studiat foarte bine cum a acționat armata în situații de crize interne. De 20 de ori, armata a ieșit și a executat foc împotriva românilor. Singura deosebire față de ’89 este faptul că exista Constituție, existau legi, existau regulamente care reglementau în amănunt ce are de făcut unitatea militară, subunitatea militară, atunci când este silită să acționeze într-o asemenea situație. Dacă se respectau prevederile acestea legale, nimeni nu răspundea și în perioada până în ’45, niciun militar nu a răspuns pentru faptul că au acționat. Au fost acuzați de orori inutile și de multe lucruri din acestea, dar niciodată, niciun militar nu a fost condamnat pentru că existau legi. În 1989, inițial s-a zis că generalul Milea a comunicat lui Ceaușescu la sedința CPX, că a căutat în toate regulamentele și că n-a găsit nicăieri o prevedere care să îi permită să acționeze împotriva demonstranților, să tragă în oameni, dar nu a fost Milea, a fost Postelnicu. El a făcut afirmația aceasta, dar pentru a-i spăla imaginea lui Milea a spus că s-a modificat stenograma și a zis că Milea. Și atunci, în 17, încă nu se știe ora precisă în care generalul Milea a dat cel mai nenorocit ordin care a existat în Armata Română – precizările generalului Milea în 14 puncte în care două sunt deosebit de importante: se va executa împotriva demonstranților se vor face somații puternice și la nesupunere se va trage la picioare. Cum să tragi la picioare în mii de oameni? În condițiile în care legea prevede că nu se va executa foc dacă se pune în pericol viața altor persoane. Și Milea a dat ordin să se tragă și coloanele de manifestanți, să fie manevrate pe flanc și spate, pentru că demonstranții bagă în față bătrâni, femei și copii. Acesta este ordinul în baza căruia au apărut toate victimele dintre 17 și 22, ora 10.45. La 10.45 în 22 decembrie, ultima subunitate militară a mai tras foc de averisment.
Corneliu Mocanu – Referitor la problema asta, să vedeți dvs. ce înseamnă lipsa de a-ți asuma răspunderea, mă refer la forurile conducătoare din Armată. Niciodată n-am primit un ordin de la șefii mari. La noi în Armată sunt documente juridice când începi – jurnalul acțiunilor militare. Ești obligat seara, la terminarea luptei, ca să zic așa, să raportezi tot ce s-a întâmplat și cum s-au desfășurat acțiunile pe timp de zi și dacă este cazul să raportezi, să ceri aprobarea, să continui acțiunile a doua zi. Șeful respectiv este obligat să-ți trimită, să-ți aprobe acțiunea viitoare. Aceste probleme sunt stipulate într-un document juridic – jurnalul acțiunilor militare. Bun! Ce se întâmpla? Și el era obligat să-mi trimită în scris exact ce am vorbit. Nu s-a întâmplat deloc! Ba mai mult, după Revoluție, ce credeți? Ni s-a cerut la unitate, am primit ordin, să trimitem jurnalul acțiunilor militare.
Și a fost distrus?
Corneliu Mocanu – Nu, că e document juridic. Unii nu știau și nu l-au făcut, alții intenționat nu l-au făcut și au dat din burtă vis-a-vis de jurnalul acțiunilor militare.
Remus Macovei – Garantat, toate documentele sau majoritatea documentelor au fost modificate în așa fel încât să nu strice imaginea unor conducători. Și lucru specific întregii perioade 16 – 22 și după aia 22 până în ianuarie este faptul că nu au existat ordine scrise. Doar ordin verbal.
Corneliu Mocanu – La procese, de asta ați văzut că majoritatea care au intrat în pușcărie au fost căpitani, maiori, deci, cei de la execuție, pentru că procurorul cerea date după jurnalul acțiunilor militare, după documentele de care v-am spus. Nu existau așa ceva.
Ministerul Apărării Naţionale a prelungit campania de recrutare şi selecţie pentru cetăţenii care doresc să îndeplinească serviciul militar în rezervă în calitate de rezervist voluntar în Armata României pentru posturile de ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri, informează MApN, într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, procesul de recrutare şi selecţie s-a prelungit până pe 29 septembrie 2019.
Locurile de rezervişti sunt disponibile în unităţi militare din judeţele Bacău, Bihor, Brăila, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Ilfov, Tulcea şi municipiul Bucureşti.
Pentru înscriere, cetăţenii se pot prezenta atât la sediul centrului militar zonal/ judeţean sau de sector pe a cărui rază de responsabilitate îşi au domiciliul, cât şi la oricare alt centru militar zonal/ judeţean sau de sector, în situaţia în care locul de muncă sau reşedinţa temporară diferă de localitatea de domiciliu.
La înscriere, cetăţenii care doresc să îndeplinească serviciul militar în rezervă în calitate de rezervist voluntar în Armata României vor completa o cerere de înscriere. Totodată, vor trebui să aibă asupra lor actul de identitate, în original şi în copie; certificatul de cazier judiciar, eliberat cu maxim şase luni înainte de data depunerii; acte de studii şi/ sau alte documente care atestă alte competenţe dobândite în viaţa civilă, în original şi în copie; permisul de conducere, în original şi în copie, dacă este cazul, pentru candidaţii fără pregătire militară, dacă îndeplinirea atribuţiilor postului pentru care candidează presupune conducerea tehnicii specifice; livretul militar, în original şi în copie, dacă este cazul, numai pentru cei care deţin calitatea de rezervist.
La prezentarea la centrul militar, persoanele vor fi informate cu privire la etapele pe care le presupune procesul de recrutare şi selecţie, respectiv unitatea militară în care urmează să susţină probele de selecţie, unitatea sanitară militară unde urmează să susţină examinarea medicală şi unitatea militară/ centrul de instruire în care se va executa programul de instruire iniţială, în cazul candidaţilor proveniţi din rândul cetăţenilor fără pregătire militară.
De asemenea, candidaţii proveniţi din rândul cetăţenilor fără pregătire militară vor fi consiliaţi în ceea ce priveşte exprimarea opţiunilor, în sensul orientării către arme/ servicii şi specialităţi militare pentru care aceştia prezintă abilităţi şi aptitudini.
Pe perioada programului de instruire iniţială, rezerviştii voluntari beneficiază lunar de o sumă egală cu solda de funcţie corespunzătoare unui soldat profesionist în activitate, la care se adaugă solda gradului minim al fiecărui corp de personal militar pentru care se instruieşte.
Totodată, prima de fidelitate se acordă la semnarea fiecărui contract cu o durată minimă de trei ani şi este egală cu suma reprezentând solda de funcţie pe care sunt încadraţi şi solda gradului deţinut.
La NEVERSEA, se promovează cariera militară – FOTO/VIDEO
Publicat de Doina Sirbu,
4 iulie 2019, 18:45 / actualizat: 5 iulie 2019, 8:02
Aceasta este prima zi a celui mai mare festival de muzică organizat pe plajă, la Constanţa, unde sunt așteptați peste 200 de mii de tineri la concertele susţinute de artiştii români şi internaţionali.
Anul acesta, la NEVERSEA, a fost amplasat şi un stand al Ministerului Apărării cu scopul promovării carierei militare.
‚‚Ne-am gândit că acest festival e o bună oportunitate de a promova armata sau cariera militară și cu ocazia aceasta, am înființat un stand al MApN-ului unde prezentăm tehnică și armamentul forțelor pentru operații speciale. De asemenea, avem elevi și studenți de la Academiile Navale, precum și un cățel specializat pe materialele explozive’’, a declarat locotenentul Alexandru Cadar.
redactor online – Doina Sîrbu / foto, video – Radio Constanța
Preşedintele american Donald Trump doreşte să majoreze bugetul Pentagonului, de unde ar vrea să extragă fonduri pentru a finanţa zidul la frontiera cu Mexicul, consacrând în acelaşi timp mai puţine resurse financiare pentru diplomaţie, potrivit cifrelor detaliate ale bugetului Ministerului Apărării american date publicităţii marţi şi preluate de AFP.
Dacă ar fi aprobat în forma sa actuală, ceea ce este puţin probabil, având în vedere opoziţia previzibilă a Congresului, cheltuielile militare s-ar ridica la 750 de miliarde de dolari pentru anul fiscal 2020, care începe în octombrie 2019, faţă de 715 miliarde de dolari anul precedent.
Această cifră acoperă bugetul Pentagonului (718,3 miliarde de dolari) şi cheltuielile consacrate de Ministerul Energiei pentru întreţinerea şi alimentarea cu combustibil a arsenalului nuclear american (32 miliarde de dolari), potrivit Ministerului Apărării.
Bugetul prevăzut pentru Departamentul de Stat şi Agenţia Internaţională pentru Dezvoltare (USAID) nu atinge decât 42,8 miliarde de dolari, faţă de 55,8 miliarde acordate de Congres anul trecut.
Bugetul pentru Pentagon este astfel de aproape 17 ori mai mare decât cel alocat Departamentului de Stat al SUA, dar secretarul de stat Mike Pompeo s-a declarat marţi ‘pe deplin convins că are resurse suficiente’ pentru a-şi îndeplini misiunea.
Cu toate acestea, aproximativ cincisprezece foşti generali au protestat împotriva diminuării bugetului diplomaţiei într-o scrisoare deschisă.
‘Ştim că armata nu poate ţine singură ţara noastră în siguranţă’, subliniază semnatarii scrisorii. ‘Diplomaţia şi dezvoltarea sunt esenţiale pentru combaterea ameninţărilor înainte ca ele să ne atingă’, mai avertizează ei.
Proiectul de buget alocă 66,7 miliarde de dolari operaţiunilor externe în curs de desfăşurare (Afganistan, Siria, Irak, Somalia etc), în scădere cu 3% faţă de anul trecut.
Contribuţia financiară americană la coaliţia internaţională împotriva grupării jihadiste Statul Islamic a scăzut cu 22%, dar rămâne robustă la 6,9 miliarde de dolari cu scopul de a ‘continua operaţiunile pentru a asigura înfrângerea durabilă a Statului Islamic şi de a oferi flexibilitate pentru o retragere deliberată, coordonată şi disciplinată din Siria’, precizează Pentagonul.
Pentru Afganistan, suma rămâne stabilă la 18,6 miliarde de dolari (18,5 miliarde în 2019).
O anvelopă de fonduri numite de ‘urgenţă’ conţine 9,2 miliarde de dolari, între care 2 miliarde destinate lucrărilor de reconstrucţie a bazelor militare devastate de uraganele Florence şi Michael în 2018, în Florida şi în Carolina de Nord, a declarat presei o responsabilă a Pentagonului, Elaine McCusker.
Restul din aceste fonduri este consacrat zidului pe care Donald Trump vrea să-l construiască la frontiera cu Mexicul pentru a împiedica imigraţia clandestină.
O linie de 3,6 miliarde de dolari este prevăzută pentru construirea unui ‘gard la frontieră’, iar o a doua linie de 3,6 miliarde este înscrisă cu titlul de rambursare a fondurilor iniţial destinate construcţiei militare şi prelevate de către preşedinte din bugetul apărării pe 2019 cu titlul de procedură de ‘urgenţă naţională’ pe care a decretat-o, a precizat Elaine McCusker.
Trump doreşte de asemenea să reorienteze 5 miliarde de dolari din bugetul Ministerului Apărării Securităţii interne, ceea ce ar putea ridica fondurile consacrate exclusiv ridicării zidului la 8,6 miliarde de dolari.
Dacă se adăugă suma de 3,6 miliarde de dolari prelevată din bugetul precedent pe care Pentagonul doreşte să o recupereze, fondurile alocate zidului se apropie de 12 miliarde de dolari în bugetul pe 2020.
Fondurile destinate domeniului spaţial cresc cu 15% la 14,1 miliarde de dolari, în special pentru a finanţa ‘Forţa spaţială’ dorită de către preşedinte. Securitatea cibernetică va avea un buget de peste 9,6 miliarde de dolari (+10%).
Este prevăzută şi o creştere de 3,1% a salariilor membrilor forţelor armate (2,1 milioane de persoane), ceea ce ar reprezenta cea mai mare creştere în ultimul deceniu.
Cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare ar putea fi ‘cele mai ridicate în ultimii 70 de ani’, potrivit Pentagonului: 3,7 miliarde pentru o navă de război fără pilot, o dronă submarin şi platforme logistice autonome; 927 milioane de dolari pentru inteligenţa artificială, 2,6 miliarde pentru noile rachete hipersonice şi 235 milioane pentru armele cu laser.
În fiecare an, la 10 noiembrie, Armata Română sărbătoreşte Ziua Artileriei. Este ziua în care, în anul 1843, prin Porunca Domnească nr. 198, Gheorghe Bibescu, domnul Ţării Româneşti (1842-1848), a legiferat înfiinţarea primei baterii de artilerie a Ţării Româneşti, act ce simbolizează constituirea Artileriei ca armă de sine stătătoare.
Anterior, în acelaşi an, Gheorghe Bibescu fusese într-o călătorie la Istanbul, de unde adusese în ţară patru tunuri de calibru 80 mm, dăruite de către sultan, pentru ca „să slujească întru paza bunei rânduieli şi liniştei obşteşti”, notează site-ul www.mapn.ro.
După legiferarea acestei arme, în perioada 1843-1850, au fost organizate primele baterii de artilerie în Ţara Românească şi în Moldova şi au fost înfiinţate turnătorii proprii în Munţii Apuseni, se arată în volumul ”Calendarului Tradiţiilor Militare” (2010). Între anii 1853-1854, bateriile de artilerie din Ţara Românească şi din Moldova au luat parte la războiul ruso-turc, distingându-se în luptele de la Brăila, Gura Ialomiţei, Vadul Silistrei, Ostrov etc.
În 1857, au fost achiziţionate din Austria tunuri, obuziere, chesoane şi cai cu harnaşamentul necesar, care au reprezentat materialul necesar pentru constituirea unei baterii de artilerie călăreaţă, singura existentă în Principatele Române până în anii Unirii. După 1859, s-au constituit încă trei baterii de artilerie: una pedestră, în Moldova, şi două în Ţara Românească, una călăreaţă şi una pedestră. Cele două baterii din Ţara Românească au format primul divizion de artilerie al Armatei Române, la comanda căruia s-a aflat colonelul Scarlat Ciocârlan. Conform unui decret dat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la 21 decembrie 1860, cele patru baterii existente s-au contopit, constituindu-se, astfel, primul Regiment de artilerie al Armatei Române moderne.
O serie de momente importante au marcat, în anii următori, dezvoltarea acestei arme complexe, atât sub aspectul organizării, cât şi al dotării, reglementării şi instrucţiei. Prin Înaltul Ordin de Zi nr. 254 s-au centralizat atelierele, fabricile de pulbere, capsulăria etc. din diferite părţi ale ţării, sub denumirea de ”Direcţia stabilimentelor de materiale ale artileriei”, care, la 23 noiembrie 1861, a fost organizată pe trei secţii: Pirotehnie, Arsenalul de construcţii al armatei şi Fabrica de pulbere. În septembrie 1860, a fost publicat, în ”Monitorul Oastei”, primul regulament de trageri pentru artileria română, intitulat ”Teoria dării” şi întocmit de maiorul George Manu. În decembrie 1860, a fost publicată ”Legea organizării puterii armate”, care prevedea constituirea, în cadrul Armatei Române, a Corpului de Artilerie, compus din statul major al armei şi unităţile de artilerie. Nucleul statului major al artileriei a luat fiinţă abia în anul 1862, după unificarea ministerelor de război din ambele Principate, când s-a centralizat evidenţa personalului şi a muniţiei. În octombrie 1862, a fost înfiinţat Inspectoratul Armelor Speciale, care avea ca sarcină conducerea instrucţiei în unităţile de artilerie şi supravegherea activităţii productive, inspectorat desfiinţat în septembrie 1875, când a luat fiinţă Inspectoratul Artileriei, sub conducerea colonelului George Manu.
În ceea ce priveşte organizarea şi înzestrarea unităţilor de artilerie, acestea au fost divizate în artileria de câmp, artileria de munte, artileria de cetate şi artileria antiaeriană, care a luat fiinţă la 15 august 1916, odată cu constituirea Corpului Apărării Antiaeriene.
Înaintea Primului Război Mondial, Armata Română dispunea de 294 baterii de artilerie. În anul 1939, România avea capacitatea de a mobiliza 31 de brigăzi şi 79 de regimente de artilerie. La 3 septembrie 1939, Marele Stat Major a ordonat sporirea efectivelor până la nivelul celor de război.
După cel de-al Doilea Război Mondial, refacerea armatei s-a realizat prin contopirea marilor unităţi întoarse de pe front cu marile unităţi de recruţi, cu subunităţile şi unităţile de marş, realizându-se mari unităţi operative cu o încadrare şi înzestrare corespunzătoare. Între anii 1948-1960, a sporit continuu ponderea artileriei în cadrul marilor unităţi de arme întrunite, aşa încât, în 1965, această pondere era de 1,5 ori mai mare faţă de perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
Pentru a asigura o conducere competentă a artileriei, la 1 septembrie 1948, a fost înfiinţat Comandamentul Artileriei. Începând cu anul 1949, o bună parte a armamentului de artilerie a fost înlocuit cu guri de foc, având caracteristici superioare. În 1961, au luat fiinţă unităţile de rachete cu diferite destinaţii, iar între 1956-1965, artileria a fost dotată cu armament nou, au fost sporite şi diversificate mijloacele antitanc în cadrul tuturor eşaloanelor, au intrat în dotare, alături de autotunurile şi tunurile existente, aruncătoarele de grenade antitanc şi rachetele antitanc dirijate.
Direcţiile strategice de înzestrare ale artileriei române, pe lângă cele pe termen scurt şi mediu, sunt trasate până în orizontul anului 2020 şi, într-o perspectivă mai îndepărtată, până în anul 2030, se arată în volumul menţionat anterior.
Sâmbătă, 27 octombrie 2018, Consiliul Județean Tulcea, Brigada 9 Mecanizată „Mărășești“, Primăria Municipiului Tulcea și Garnizoana Tulcea vor organiza un ceremonial cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la înființarea Diviziei Active Dobrogea, manifestare care va avea loc în Piața Tricolorului, începând cu ora 14.30.
Brigada 9 Mecanizată „Mărășești“ este continuatoarea tradițiilor de luptă ale Diviziei Active, înființată la 1 noiembrie 1878. Marea unitate a avut inițial reședința la Tulcea până în anul 1882, când a fost mutată la Constanța și a primit denumirea de Divizia Activă Dobrogea. Sub acest nume, divizia a participat la toate campaniile militare ale Armatei Române din secolul XX. Contribuția cu totul specială la succesul unor confruntări de anvergură a desemnat-o drept una dintre marile unități terestre de bază ale Armatei Române.
Manifestarea din Piața Tricolorului va fi precedată de o acțiune care va avea loc la Palatul Copiilor, între orele 10.00 – 12.00, respectiv un program artistic dedicat Centenarului Marii Uniri, susținut de elevi din cadrul unităților de învățământ din municipiu sub genericul „100 de ani de la Marea Unire, 140 de ani de la alipirea Dobrogei la Patria – Mamă“.
Începând cu ora 14.30, în Piața Civică se va desfășura ceremonialul militar și religios după următorul program:
14.30 – 14.30 Primirea oficialităților, prezentarea onorului și a raportului, salutul drapelului de luptă
14.35 – 14.40 Intonarea Imnului Național al României
14.40 – 14.50 Citirea mesajelor aniversare
14.50 – 15.00 Oficierea serviciului religios
15.00 – 15.30 Alocuțiuni ale oficialităților centrale și locale
15.30 – 15.40 Defilarea gărzii de onoare (strada Babadag)
15.40 – 17.00 Expoziție de tehnică și armament, drill show, concert de fanfară, reconstituiri istorice – moment artistic organizat de Asociația Culturală „Tomis“
17.00 – 19.00 Concert de muzică populară susținut de Ansamblul Artistic „Baladele Deltei“.
Un ceremonial militar similar va avea loc și la Babadag, în intervalul orar 8.00 – 12.30.
Începând cu ora 19.00, la Teatrul „Jean Bart“, vor avea loc o serie de momente artistice sub genericul „Dobrogea sărbătorește Marea Unire“, susținute de Corala Seminarului Teologic Ortodox „Sfântul Ioan Casian“, reconstituiri istorico-militare din timpul Primului Război Mondial, precum și o conferință susținută de prof. univ. dr. Sorin Cristescu, de la Universitatea Hyperion București, și o prelegere susținută de pr. Felix Neculai, consilier cultural al Episcopiei Tulcii.
Întreaga manifestare de sâmbătă, 27 octombrie este organizată cu sprijinul Centrului Cultural Jean Bart, al Bibliotecii Județene Panait Cerna, Episcopiei Tulcii, Inspectoratului Școlar Județean, Asociației Social Culturale „Emanoil St. Bogatu“, Asociației Culturale „Tomis“ și al Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I“ Filiala Constanța.
Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, a declarat miercuri că România este una dintre puţinele ţări din cadrul Alianţei Nord-Atlantice care în momentul de faţă „îndeplineşte toţi cei trei ‘C’: cash, contribution, capabilities” (numerar, contribuţie, capabilităţi).
„Suntem în al doilea an consecutiv de alocare a 2%, suntem în faza în care armata României are în derulare opt programe majore de investiţii pentru modernizarea structurilor sale, suntem în faza în care pot spune că România este una dintre puţinele ţări din cadrul Alianţei care în momentul de faţă îndeplineşte toţi cei trei ‘C’: cash, contribution, capabilities. Cash: 2%; contribution: 700 de militari în Afganistan şi măsuri întreprinse deja pentru a creşte numărul militarilor noştri începând cu anul viitor, până la 900 de militari pe care îi putem duce în teatrul de operaţii; capabilities, adică programele pe care ni le-am asumat şi pe care le derulăm, spun eu, în cei mai buni parametri în momentul de faţă. Poate tocmai de aceea România a reuşit să aibă o voce foarte serioasă şi în cadrul summitului NATO din această vară„, a spus Fifor, la şaptea ediţie a Bucharest Forum.
În acest sens, Fifor a precizat că România a reuşit, alături de Georgia şi Ucraina, să genereze în cadrul summitului o discuţie despre „situaţia complexă de la Marea Neagră”. De asemenea, ţara noastră a reuşit să obţină găzduirea unei componente de comandă şi control terestre de nivel de corp de armată, ca parte a structurii de forţe a NATO.
„În felul acesta, după luni de negocieri, România reuşeşte să echilibreze şi să balanseze, aşa cum trebuie, flancul estic al NATO, împreună cu Polonia reprezentând doi piloni de stabilitate şi securitate pentru întărirea flancului estic„, a declarat ministrul.
El a mai precizat că în contextul în care România va prelua de la 1 ianuarie preşedinţia Consiliului UE, există aşteptări ca una dintre temele abordate în timpul mandatului să fie relaţia transatlantică.
„România nu vede posibilitatea unei apărări europene fără întărirea relaţiei transatlantince, cu atât mai mult cu cât, după ieşirea Marii Britanii din UE, peste 82% din bugetul NATO va fi constituit din state non-membre UE. Prin urmare, ne aşteaptă un an complicat, dar sunt absolut convins că împreună vom reuşit să arătăm că România poate gestiona fără niciun fel de problemă dosare extrem de complicate în cadrul preşedinţiei Consiliului UE„, a precizat Fifor.
Ministrul a vorbit de asemenea despre poziţia geo-strategică a României şi despre schimbările care s-au produs în zonă după anul 2014.
„De fiecare dată când vorbim despre noi, la orice întâlnire pe care o avem, discutăm despre România ca principal furnizor de securitate la Marea Neagră şi despre România ca pilon de stabilitate în sudul flancului estic. O ţară situată între Marea Neagră şi Balcanii de Vest, adică între două zone extrem de complicate şi extrem de complexe, pe care într-un fel sau altul trebuie să le gestionăm în egală măsură. Pot spune fără niciun fel de rezervă că după 2014, atunci când Federaţia Rusă a anexat ilegal Peninsula Crimeea, situaţia de securitate în zonă s-a schimbat dramatic şi putem vedea lucrul acesta în fiecare zi, modul în care Federaţia Rusă se întăreşte în Peninsula Crimeea, postura pe care o are şi care nu mai este deloc una defensivă, ci mai degrabă ofensivă, modul în care se construieşte – aşa cum spune general Nicolae Ciucă, şeful Statului Major al Apărării – o curea de conflicte îngheţate în jurul Mării Negre. Toate acestea nu pot decât să ne dea de gândit, să ne facă să gândim politici foarte serioase, astfel încât să putem să avem un cuvânt important de spus în asigurarea securităţii în această regiune„, a menţionat Fifor.
Bucharest Forum 2018 este organizat de Institutul Aspen România şi biroul din Bucureşti al German Marshall Fund of the US, cu sprijinul Guvernului României, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naţionale, Cercului Militar Naţional, Ministerului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat şi Băncii Naţionale a României.
Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, a declarat luni că a discutat cu oficialii americani despre programul de achiziţie a aeronavelor F-16 în vizita pe care a făcut-o în Statele Unite, precizând că a primit asigurări că România va fi sprijinită în acest demers. De asemenea, el a precizat că noile avioane F-16 achiziţionate deja vor fi folosite începând cu luna februarie de Poliţia Aeriană.
„S-a discutat şi despre programul F-16 pe care dorim să continuăm să le achiziţionăm. În primă instanţă sunt cele cinci aeronave pe care urmează să le achiziţionăm tot din Portugalia, aşa cum s-a întâmplat şi cu celelalte 12. E adevărat, am cerut sprijin şi Secretarului Apărării, pentru că fie că se cumpără din Portugalia, fie că se cumpără din altă ţară aliată, procedura e aceeaşi şi este nevoie de un acord al Guvernului SUA pentru ca această procedură să aibă loc. Vă asigur că secretarul Jim Mattis ne-a dat toate asigurările că va exista sprijin pentru acest program. Pe de altă parte, am discutat în continuare despre cele 36 de aeronave pe care intenţionăm să le achiziţionăm, astfel încât să putem completa nevoia de înzestrare a armatei”, a declarat ministrul Mihai Fifor.
Fifor a spus că noile avioane F-16 achiziţionate deja vor fi folosite începând cu luna februarie de Poliţia Aeriană.
„Statul Major al Forţelor Aeriene dă asigurări că începând cu luna februarie vom putea ieşi la Poliţia Aeriană cu F-16. Atunci se termină toată procedura, toată pregătirea necesară pentru a opera aceste avioane în condiţii de maximă siguranţă şi operativitate”, a precizat Fifor.
România a încheiat, în 2013, un contract cu Portugalia, de 628 milioane euro cu TVA, care viza achiziţia a 12 avioane F-16.
Armata americană a recurs joi, pentru prima oară, la noul său avion invizibil F-35 într-o situaţie de luptă, a declarat un responsabil american, un eveniment important pentru acest aparat stealth, considerat cel mai scump din istoria militară a SUA, potrivit France Presse.
Cel puţin unul dintre aceste noi avioane americane, considerate o bijuterie tehnologică destinată să treacă nedetectată de cele mai avansate radare, a decolat de pe nava amfibie USS Essex şi a bombardat poziţii talibane în provincia afgană Kandahar, a indicat acelaşi oficial, sub rezerva anonimatului. ‘Lovitura a reuşit’, a adăugat el.
Aparatul utilizat este un F-35B, o variantă cu decolare scurtă şi aterizare pe verticală a F-35 destinată Corpului de puşcaşi marini ai SUA.
Israelul a anunţat în luna mai că este prima ţară care a utilizat un F-35 în condiţii de luptă.
Lansat la începutul anilor 1990, F-35 este cel mai scump dintre programele de armament din istoria militară a SUA, cu un cost total estimat la aproape 400 de miliarde de dolari pentru Pentagon, cu un obiectiv de aproape 2.500 de aparate care urmează să fie produse în deceniile următoare.
Cu tot cu întreţinerea tehnică, costul total al F-35 este estimat la 1.500 miliarde de dolari pe întreaga durată a programului până în 2070.
Susţinătorii săi laudă tehnologia sa stealth, care îi permite să treacă nedetectat de radare, viteza supersonică, agilitatea şi senzorii care oferă pilotului un acces de neegalat la o gamă largă de informaţii.
Dar dezvoltarea acestui aparat a fost marcată de întârzieri de calendar şi depăşiri de buget.
În iunie 2014, întreaga flotă americană de F-35 a fost consemnată la sol la decizia autorităţilor americane cu scopul de a continua o anchetă privind circumstanţele unui misterios incendiu survenit la bordul unuia dintre aparate.
Anul trecut, aproximativ 50 de avioane F-35A ale Forţelor aeriene ale SUA au fost consemnate la sol la baza aeriană din Luke (Arizona, sud) din cauza unei probleme privind oxigenul piloţilor.
Secretarul de stat Nicolae Nasta, şef al Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul şi calitatea vieţii personalului, s-a întâlnit, joi, la sediul Ministerului Apărării Naţionale (MApN), cu reprezentanţi ai structurilor asociative ale personalului militar în rezervă şi în retragere, se arată într-un comunicat de presă transmis de MApN.
Potrivit sursei citate, în cadrul discuţiilor au fost trecute în revistă teme de interes comun şi proiectele pe care MApN intenţionează să le promoveze în domeniul social în beneficiul personalului militar şi civil, cu referire atât la cadrele în activitate, cât şi la militarii în rezervă, retragere şi veteranii de război, ale căror asociaţii vor fi consultate în continuare pe parcursul etapelor de elaborare a actelor normative.
Secretarul de stat Nicolae Nasta a dat asigurări cu privire la disponibilitatea instituţiei militare la consultări şi dialog eficient pe teme de interes comun, pe baza unui calendar agreat în comun.
„S-a stabilit ca pe pentru anul 2019 să fie elaborat un plan de măsuri cu activităţile ce se vor organiza şi desfăşura de către MApN pentru îmbunătăţirea cooperării cu structurile asociative ale personalului militar în activitate, rezervă, retragere, veterani de război, precum şi cu cele care activează în domeniul cultului eroilor. Membrii structurilor asociative vor transmite propunerile lor în cursul lunii octombrie, urmând ca în luna noiembrie acestea să fie analizate şi aprobate în cadrul întâlnirilor dintre aceştia şi reprezentanţii conducerii MApN”, se precizează în comunicat.
Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, a vorbit, în SUA, la Forumul Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA), „despre maturitatea strategică de care România dă dovadă în regiunea Mării Negre”, precizează MApN.
Mihai Fifor a fost invitat special la Forumul CEPA, unde a susţinut o prezentare în cadrul panelului „Beyond 2%: Quantity and Quality in European Defense Investments”.
Intervenţia ministrului Apărării s-a axat asupra angajamentelor Guvernului României în ceea ce priveşte partajarea echitabilă a responsabilităţilor în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi dimensiunii de apărare a Parteneriatului strategic dintre România şi SUA, arată sursa citată.
„Am discutat despre maturitatea strategică de care România dă dovadă în regiunea Mării Negre, dar şi în interiorul Alianţei din care face parte. Am demonstrat că ţara noastră este un aliat solid care îndeplineşte toate cele trei condiţionalităţi NATO referitoare la cash – alocarea de 2% pentru bugetul Apărării, contribuţii cu trupe şi capabilităţi. În acest context, am punctat nevoia unei coerenţe în planificarea apărării, subliniind că eforturile întreprinse de România în ultimul an înseamnă deopotrivă cantitate şi calitate. Aşadar, am insistat asupra faptului că întreaga logică a achiziţiilor în domeniul apărării are o componentă importantă de investiţii serioase în industria naţională de apărare, transfer de tehnologie şi know-how, cooperare industrială şi offset, toate acestea dovedind că Ministerul Apărării Naţionale este un stimulator pentru creşterea şi dezvoltarea economiei naţionale”, a declarat Mihai Fifor.
Totodată, ministrul Mihai Fifor s-a întâlnit, luni, cu generalul Joseph Lengyel, comandantul Gărzii Naţionale a Statelor Unite ale Americii, la reşedinţa oficială a acestuia. La convorbiri au fost prezenţi şi alţi oficiali americani – generalul-maior Sheryl Gordon, comandantul Gărzii Naţionale a Statului Alabama, Thomas Goffus, adjunctul asistentului secretarului american al Apărării pentru Europa şi NATO, reprezentanţi ai Congresului SUA, ai Departamentului Apărării şi Departamentului de Stat al SUA.
„Discuţiile s-au concentrat pe modalităţile concrete de cooperare dintre România şi SUA în domeniul apărării, precum şi rolul important pe care România şi l-a asumat în regiunea Mării Negre”, mai arată MApN.
Mihai Fifor efectuează o vizită oficială în Statele Unite ale Americii, în cadrul căreia va avea o întâlnire la Pentagon cu omologul său american, secretarul Apărării, James Mattis, a anunţat Ministerul Apărării Naţionale. Agenda discuţiilor de la Pentagon include subiecte referitoare la intensificarea cooperării pe dimensiunea apărării, atât în context bilateral, cât şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.
Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, a declarat duminică, pentru AGERPRES, că la acest moment nu se discută despre posibilitatea reintroducerii în România a stagiului militar obligatoriu.
„Aşa după cum am mai spus cu ceva vreme în urmă, în România serviciul militar obligatoriu este suspendat. În acest moment, nu putem discuta despre reluarea serviciului militar obligatoriu. Nu ne-am propus acest lucru şi nu l-am discutat niciun moment. În România ne dorim în continuare ca spre armată să vină tineri care doresc să îmbrace haina militară şi să servească sub drapelul patriei”, a afirmat Mihai Fifor.
El a spus că în majoritatea garnizoanelor sunt organizate Zile ale Porţilor Deschise, astfel încât tinerii pot afla ce înseamnă milităria şi o unitate militară.
„Avem programul ‘Cadet pentru o zi’, program pe care din anul acesta îl vom extinde şi vom avea programul ‘Cadet pentru o săptămână’, astfel încât, pe bază de voluntariat, tinerii să poată să trăiască alături de militarii români, să vadă cum este viaţa într-o unitate militară. Dar nu ne propunem reintroducerea serviciului militar obligatoriu care, aşa cum am mai spus, în prezent este suspendat”, a menţionat Fifor.
Potrivit acestuia, MApN îşi doreşte ca prin programele pe care le oferă, prin colegiile militare, prin universităţile militare, să atragă cât mai mulţi tineri spre viaţa militară, în Armata României.
„Pentru că dincolo de orice, Armata României cred eu asigură în momentul de faţă un plan de carieră stabil, asigură educaţie la cel mai înalt nivel. Doresc să menţionez că din colegiile militare gradul de promovabilitate a Bacalaureatului este de 100%, universităţile noastre de asemenea au rezultate de excepţie, lucru pe care îl comunicăm tinerilor şi sperăm în continuare ca aceştia să fie interesaţi de a îmbrăca haina militară”, a adăugat ministrul Mihai Fifor.
Programul „Cadet pentru o zi“, prin intermediul căruia tinerii pot petrece o zi în cazărmi pentru a vedea cum este într-o unitate militară şi astfel să poată decide dacă vor urma o carieră în domeniu, va fi extins de Ministerul Apărării Naţionale la o săptămână, după cum a anunțat, duminică, la Arad, ministrul Mihai Fifor.
Ministrul afirmă că, în momentul de faţă, Armata asigură „un plan de carieră stabil“ şi „educaţie la cel mai înalt nivel“. Fifor a reamintit că în România „nu se poate discuta în acest moment despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu“.
Mihai Fifor, a declarat, duminică, la Arad – întrebat despre lipsa de interes a tinerilor pentru cariera militară -, că unul dintre programele de promovare în rândul tinerilor, „Cadet pentru o zi“, va fi extins la o săptămână.
„Armata României are un program foarte complex de promovare în rândul tinerilor (…) Avem şi programul «Cadet pentru o zi», care începând de anul acesta îl vom extinde şi vom avea «Cadet pentru o săptămână», astfel încât pe bază de voluntariat tinerii să poată să trăiască alături de militarii români, să vadă cum este viaţa într-o unitate militară. Desigur, ne dorim ca prin programele pe care le oferim prin colegiile şi universităţile militare să atragem cât mai mulţi tineri în Armata României, care, cred eu, în momentul de faţă asigură un plan de carieră stabil, asigură educaţie la cel mai înalt nivel. În colegiile noastre, gradul de promovare a Bacalaureatului este de 100%“, a spus Fifor.
Ministrul a ținut să subliniez faptul că în România nu se poate discuta, în acest moment, despre reintroducerea stagiului militar obligatoriu.
„Nu ne-am propus lucrul acesta, nu l-am discutat în niciun moment. În România ne dorim ca, în continuare, către Armată să vină tineri care doresc să îmbrace haina militară“, a spus Mihai Fifor.
Programul actual al MApN „Cadet pentru o zi“ îşi propune să realizeze schimburi de experienţă între instituţii militare şi civile de învăţământ, contribuind la extinderea celor mai bune modele şi practici didactice, la valorificarea valenţelor formativ-educative ale interacţiunii elevilor din diferite şcoli, în sprijinul conturării opţiunilor profesionale ale acestora.
Ceremonia de certificare a detașamentului Forțelor Aeriene Regale Canadiene, ce va executa, alături de aeronave MiG-21 LanceR și militari ai Forțelor Aeriene Române, misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing – eAP) sub comanda NATO în următoarele patru luni, va avea loc joi, 13 septembrie, începând cu ora 9.00, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu.
Aeronavele CF-18 Hornet ale Forțelor Aeriene Regale Canadiene au aterizat în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu în urmă cu aproximativ două săptămâni, pentru a participa la executarea unor misiuni de Poliție Aeriană Întărită sub comandă NATO, cu preluarea responsabilității de la Forțele Aeriene Regale ale Marii Britanii.
Forțele Aeriene Canadiene se află la a treia misiune similară în România, după cele executate în perioadele august-decembrie 2017 și aprilie-august 2014. În timpul misiunilor anterioare, detașamentul canadian a fost angajat în exerciții multinaționale de antrenament care au contribuit la dezvoltarea interoperabilității între Forțele Aeriene ale României și Canadei.
Misiunile de Poliție Aeriană desfășurate în comun vor contribui la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii dintre Forțele Aeriene Române și Forțele Aeriene Regale Canadiene.
Ministrul Apărării, Mihai Fifor, a participat, miercuri şi joi, la Viena, la Reuniunea informală a miniştrilor Apărării din statele membre ale Uniunii Europene, prilej cu care a exprimat sprijinul ţării noastre pentru procesele aflate în derulare în Balcanii de Vest vizând dezvoltarea şi înscrierea partenerilor din această zonă pe parcursul european.
„În prima zi a activităţii, discuţiile s-au focalizat pe Balcanii de Vest, cu accent pe angajamentele politicii de securitate şi apărare comună (PSAC) faţă de această regiune, precum şi pe implicarea partenerilor regionali în proiectele şi iniţiativele PSAC. La sesiune au participat adjunctul Secretarului General al NATO şi adjunctul pentru operaţii de menţinere a păcii al Secretarului General al ONU, care au expus eforturile depuse la nivelul celor două organizaţii în contextul demersurilor de stabilizare şi dezvoltare a Balcanilor de Vest, precum şi perspectivele de cooperare cu UE. În acest context, ministrul Mihai Fifor a exprimat sprijinul ţării noastre pentru procesele aflate în derulare în Balcanii de Vest ce au ca finalitate stabilizarea regiunii, consolidarea securităţii, dezvoltarea şi înscrierea partenerilor din aceasta zonă pe parcursul european”, precizează un comunicat al MApN transmis astăzi.
Ministrul Apărării a reconfirmat angajamentul României privind susţinerea eforturilor operaţionale derulate sub egida UE în cadrul operaţiei ALTHEA din Bosnia-Herţegovina şi a evidenţiat interesul ţării noastre pentru includerea Balcanilor de Vest în rândul priorităţilor pe durata mandatului ţării noastre la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.
În context, Mihai Fifor a reiterat rolul important pe care România îl asumă în regiune, având în vedere angajamentul substanţial şi contribuţia militară constantă atât pe palierul UE – în misiunea EUFOR Althea din Bosnia-Herţegovina, dar şi pe linia NATO – în cadrul KFOR din Kosovo.
„România susţine eforturile de realizare a reformelor şi etapele pe care statele din regiune trebuie să le parcurgă pentru a avansa cât mai rapid în aderarea la structurile europene şi euro-atlantice”, a spus ministrul Apărării Naţionale, citat în comunicat.
Potrivit sursei menţionate, în cadrul sesiunii de joi, discuţiile miniştrilor Apărării au vizat iniţiativele în derulare la nivel european pentru consolidarea securităţii şi apărării la nivelul UE, în perspectiva pregătirii agendei reuniunii Consiliului Afaceri Externe, care va avea loc în luna noiembrie. Au fost abordate subiecte referitoare la constituirea Facilităţii europene pentru pace (FEP), revizuirea Capabilităţii militare de planificare şi conducere a operaţiilor UE (MPCC), respectiv la implementarea Cooperării structurate permanente (PESCO) şi asigurarea coerenţei cu celelalte iniţiative din domeniul apărării promovate la nivelul UE (CARD, EDF).
„Cu acest prilej, Mihai Fifor a exprimat deschidere pentru continuarea evaluărilor privind lansarea Facilităţii europene pentru pace şi identificarea celor mai bune soluţii pentru creşterea eficienţei operaţiilor conduse de Uniunea Europeană. Referitor la revizuirea Capabilităţii, ministrul român al Apărării a exprimat aprecierea pentru activitatea MPCC şi a susţinut continuarea demersurilor în vederea înregistrării de progrese privind atingerea capabilităţii operaţionale a acestei structuri”, informează MApN.
Cu privire la Cooperarea Structurată Permanentă, ministrul Fifor a reiterat sprijinul ferm al României pentru implementarea PESCO şi continuarea eforturilor pentru asigurarea coerenţei acestei iniţiative cu CARD şi EDF.
De asemenea, ministrul a susţinut adoptarea, în acest an, a unei decizii privind condiţiile de participare a statelor terţe la proiectele PESCO şi a evidenţiat susţinerea pentru eforturile de detaliere a angajamentelor Cooperării structurate permanente, dar cu sublinierea importanţei menţinerii caracterului inclusiv al iniţiativei.
În contextul reuniunii ministeriale, Mihai Fifor a avut o întrevedere bilaterală cu Contele Howe, ministru adjunct al apărării al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi vicelider adjunct al Camerei Lorzilor din Parlamentul britanic. Consultările s-au focalizat pe intensificarea cooperării dintre cele două ţări, precum şi asupra perspectivelor evoluţiei relaţiei dintre România şi Marea Britanie în etapa post-Brexit, mai precizează MApN.
Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, a declarat sâmbătă că Forţele Navale se pregătesc să finalizeze concepţia legată de cele trei submarine pe care Armata României le doreşte în dotarea sa.
„Discuţia despre submarine este în continuare pe rol. Forţele Navale se pregătesc să finalizeze concepţia legată de cele trei submarine pe care Armata României le vrea în dotarea sa, submarine pe care ni le dorim construite tot într-un şantier naval din România, aşa cum se întâmplă şi în cazul corvetelor. Probabil că multă lume a zis că avem idei science-fiction. Eu vă spun că nu. Am fost în urmă cu câteva luni în Grecia, la colegii noştri. Am văzut acolo capacităţile de construcţie a submarinelor pe care ni le dorm şi noi la Marea Neagră în dotarea Forţelor Navale româneşti. Este un proiect industrial care cred eu că se poate pune în practică fără niciun fel de problemă şi în România. De îndată ce Forţele Navale vor finaliza concepţia pentru înzestrarea cu submarine vom înainta acest proiect de înzestrare cu submarine către Parlamentul României şi către CSAT pentru avizele necesare şi va trebui să identificăm şi resursa bugetară pentru realizarea acestui obiectiv. Nu discutăm despre un proiect pe termen scurt sau mediu, discutăm de un proiect pe termen lung, pentru că deocamdată principalele programe de înzestrare sunt deja pe rol”, a spus Fifor la un eveniment organizat la Vaslui.
El a subliniat că în contextul în care România este principalul furnizor de securitate şi de stabilitate la Marea Neagră trebuie să aibă o capacitate de descurajare şi de asigurare a acestei părţi din Flancul estic foarte bine pusă la punct.
„În contextul ocupării ilegale de către Federaţia Rusă a Peninsulei Crimeea în 2014, lucrurile s-au tensionat foarte mult la Marea Neagră. Există provocări şi am tot discutat despre lucrurile acestea. Este firesc, prin urmare, ca România, care este principalul furnizor de securitate şi de stabilitate la Marea Neagră, să poată să aibă o capacitate de descurajare şi de asigurare a acestei părţi din Flancul estic foarte bine pusă la punct. Pentru asta practic avem şi această alocare (n.r. – 2% din PIB) şi pentru asta Guvernul României face toate eforturile astfel încât programele majore de înzestrare a Armatei României să poată să fie duse la îndeplinire. Numai anul acesta deja în februarie am achitat primul sistem de rachete HIMARS, suntem în faza în care ne pregătim să achităm cel de-al doilea sistem de rachete Patriot, avem în plină derulare procedura de achiziţie pentru cele patru corvete multifuncţionale din offset-ul cărora se vor moderniza cele două fregate pe care le-am cumpărat de la Marina britanică în urmă cu ceva ani şi iată săptămâna aceasta un nou program, cel legat de bateriile de coastă sau sistemele mobile de lansare rachete antinavă”, a precizat ministrul Apărării.
Mihai Fifor participă la manifestările organizate la Vaslui cu prilejul aniversării Centenarului Marii Uniri şi a comemorării a 75 de ani de la moartea mareşalului Constantin Prezan.
Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, ar urma să prezinte în şedinţa Executivului de săptămâna viitoare proiectul de Hotărâre de Guvern privind programul de înzestrare a Armatei Române cu baterii de artilerie de coastă.
„Suntem pregătiţi ca marţi, pentru că înţeleg că marţi va fi şedinţa de Guvern, să ducem în şedinţa de Guvern hotărârea privind bateriile de coastă, aşa cum spunem noi, un program pe care, de asemenea, sperăm să îl derulăm fără probleme şi, la finele anului, să încheiem procedura de achiziţie şi să putem semna contractul pentru bateriile de coastă„, a declarat Mihai Fifor, vineri, într-o conferinţă de presă la sediul MApN.
El a subliniat că programele de înzestrare a Armatei avute în vedere se află în parametrii fixaţi, adică „în desfăşurare, cu programe majore de achiziţii”, dând ca exemplu pe cele privind transportoarele blindate Piranha, corvetele multifuncţionale şi platformele multifuncţionale pe roţi, pe cel referitor la avioanele Şoim, precum şi pe cel privind dotarea cu avioane F16.
Deciziile aliate cu privire la domeniul apărării, care au fost luate la Summitul NATO de la Bruxelles, reflectă de „o manieră substanţială” obiectivele naţionale, cu accent pe întărirea prezenţei aliate pe Flancul estic, inclusiv la Marea Neagră, se arată într-un comunicat al MApN.
Sursa citată precizează că un alt subiect important a fost reprezentat de găzduirea unui comandament militar NATO de nivel corp de armată pe teritoriul naţional, pentru consolidarea capacităţii de planificare aliată în regiunea Mării Negre.
Danemarca, Estonia şi Letonia au anunţat intenţiile de întărire a relaţiilor de comandă-control în regiunea Mării Baltice, prin înfiinţarea unui nou comandament de divizie, iar Italia s-a oferit să asigure un comandament similar în sprijinul activităţilor desfăşurate în sudul Alianţei, potrivit MApN.
Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, prezent la summit, le-a prezentat miniştrilor aliaţi ai apărării perspectiva naţională asupra coerenţei posturii de apărare şi descurajare şi a procesului de adaptare a Alianţei Nord-Atlantice la noile condiţii ale mediului de securitate, conform sarcinilor trasate la Varşovia în 2016 şi a raportului de evaluări politico-militare aprobat în cadrul Summitului NATO recent încheiat.
Potrivit MApN, el a subliniat, de asemenea, importanţa unei apărări aliate coerente dintr-o perspectivă integrată, de 360 de grade, astfel încât NATO să îşi poată dezvolta capacitatea de răspuns în faţa ameninţărilor de orice natură. În context, ministrul Fifor a evidenţiat că o parte importantă a acestui proces o reprezintă implementarea în totalitate a prezenţei înaintate pe Flancul estic aliat, deopotrivă în segmentele nordic şi sudic.
„Este absolut necesar ca în perioada imediat următoare să discutăm mult mai aplicat despre coerenţa posturii de apărare şi descurajare, astfel încât să ne asigurăm că nu există elemente de planificare strategică neacoperite în implementarea prezenţei înaintate pe întregul Flanc estic aliat„, a precizat ministrul român al Apărării, în cadrul cinei de lucru a miniştrilor aliaţi ai apărării.
Summitul NATO a oferit oportunitatea de intensificare a dezbaterilor Alianţei pe tema situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre, împreună cu Ucraina şi Georgia, discuţiile acoperind o gamă largă de preocupări precum: importanţa geostrategică a regiunii pentru securitatea euroatlantică pe fondul consolidării capacităţilor militare ale Rusiei în regiune şi intensificarea tacticilor hibride, se mai arată în comunicat.
La sediul Alianţei, ministrul Mihai Fifor a avut un foarte bun schimb de opinii cu secretarul american al apărării, James Mattis, despre importanţa implementării, în perioada imediat următoare, a deciziilor luate la Summitul NATO, inclusiv iniţiativele ce vizează România şi regiunea noastră, precizează MApN.
În contextul prezenţei sale la Bruxelles, ministrul Apărării Naţionale a avut o întrevedere cu generalul american în rezervă James Jones, şef al Comandamentului Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR) în perioada 2003 – 2006, cu care a avut un schimb de opinii cu privire la evoluţiile de securitate din regiunea Mării Negre, precum şi stadiul iniţiativelor aliate din această zonă şi de pe teritoriul României, mai informează sursa citată.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că în cadrul Alianţei Nord-Atlantice nu există „un conflict”, subliniind că ţările aliate s-au angajat să cheltuiască „un pic mai mult” pentru a face NATO şi mai puternică.
„Nu există un conflict, există o discuţie şi aceste chestiuni pot să spun că au fost aduse în discuţie de preşedintele Trump. Preşedintele Trump nu a iniţiat un conflict, a spus lucrurilor pe nume. NATO este unită, unică, cea mai puternică alianţă care a existat pe Pământ, dar împreună ne-am angajat să cheltuim un pic mai mult ca să facem NATO şi mai puternică„, a spus Iohannis, la sediul NATO.
El a susţinut că discuţiile pe acest subiect vor continua cel mai probabil la summitul de anul viitor.
Ministrul Mihai Fifor a evocat, în prima zi a reuniunii miniştrilor Apărării din statele membre ale NATO de la Bruxelles, importanţa implementării în totalitate a deciziilor adoptate în cadrul aliat, făcând referire în special la necesitatea unei abordări coerente, la nivel strategic, a prezenţei înaintate de pe întregul flanc estic, inclusiv în regiunea Mării Negre, din perspectiva planificării, instruirii, desfăşurării exerciţiilor, precum şi a exercitării actului de comandă.
Potrivit unui comunicat al MApN, prima zi a reuniunii miniştrilor Apărării din statele membre NATO de la Bruxelles a constituit un prilej de evaluare a progresului înregistrat în procesul de adaptare a Alianţei la provocările complexe ale mediului actual de securitate, ca urmare a deciziilor Summit-urilor din Ţara Galilor şi Polonia.
„Deciziile adoptate de miniştrii Apărării reprezintă o etapă decisivă în pregătirea Summit-ului NATO din luna iulie, în vederea fundamentării unei apărări coerente a întregii Alianţe, de o manieră omnidirecţională. Acestea vizează realizarea unei posturi de descurajare şi apărare eficiente, coerente şi credibile pe baza adaptării Structurii de Comandă a NATO, consolidarea capacităţii de reacţie a forţelor ţinând cont de Iniţiativa de creştere a gradului de operativitate şi răspuns, întărirea posturii maritime, precum şi îmbunătăţirea abordării strategice a dimensiunii sudice a Alianţei”, se arată în comunicat.
Totodată, o importanţă deosebită a fost acordată întăririi graduale a posturii de apărare, ca rezultat al implementării unei game largi de măsuri de asigurare, de creştere a capacităţii operaţionale a Alianţei, precum şi de consolidare a profilului de descurajare prin intermediul prezenţei aliate înaintate şi a Forţei de Răspuns a NATO.
„În perspectiva Summit-ului din luna iulie, ministrul Mihai Fifor a evocat importanţa implementării în totalitate a deciziilor adoptate în cadrul aliat, făcând referire în special la necesitatea unei abordări coerente, la nivel strategic, a prezenţei înaintate de pe întregul flanc estic, inclusiv în regiunea Mării Negre, din perspectiva planificării, instruirii, desfăşurării exerciţiilor, precum şi a exercitării actului de comandă”, se precizează în comunicat.
De asemenea, un alt subiect al agendei a fost reprezentat de partajarea echitabilă a responsabilităţilor în cadrul NATO (burden-sharing), în termeni de cheltuieli pentru apărare, capabilităţi şi contribuţii la operaţiile şi misiunile Alianţei.
„Cu acest prilej, ministrul Fifor a evidenţiat contribuţiile semnificative ale României la efortul comun de menţinere a solidarităţii şi unităţii transatlantice, pe toate cele trei paliere de efort”, menţionează sursa citată.
În cadrul reuniunii, în contextul proiectării stabilităţii – o altă dimensiune majoră în procesul de adaptare a Alianţei, ministrul român al Apărării a evocat necesitatea utilizării mecanismelor nou create, inclusiv pentru partenerii din Estul Europei şi Balcanii de Vest.
„De asemenea, pe timpul discuţiilor referitoare la eforturile NATO de creştere a capacităţilor de apărare şi de instruire a Forţelor de Securitate Irakiene, ministrul român a evidenţiat importanţa sprijinului subsumat proiectării stabilităţii, pe care Alianţa îl poate acorda, şi a exprimat încrederea că acest obiectiv va fi implementat în urma unei decizii favorabile, cu ocazia Summit-ul NATO din 11 – 12 iulie”, potrivit aceluiaşi comunicat.
În marja ministerialei de la Bruxelles Fifor a participat la reuniunea miniştrilor Apărării din statele contributoare la Conceptul Naţiunii Cadru (Framework Nation Concept), prezidată de omologul din Germania, Ursula von der Leyen.
„În context, ministrul Apărării a reconfirmat angajamentul României pentru dezvoltarea de capabilităţi militare necesare Alianţei pentru conducerea misiunilor şi operaţiilor NATO şi a exprimat importanţa asigurării interoperabilităţii forţelor aliate”, se mai arată în comunicat.
Ești în căutarea unui loc de muncă stabil pe piața muncii din România? Îți dorești o carieră plină de provocări, cu posibilități multiple de dezvoltare profesională și personală? Vino alături de noi, în marea familie a Marinei Militare Române!
Cea mai rapidă modalitate de a deveni militar în Forțele Navale Române este alegerea profesiei de „Soldat/ gradat profesionist”. Patru luni durează parcurgerea unui modul de pregătire militară generală și de specialitate, la Școala de Aplicație a Forțelor Navale de la Mangalia, după care repartiția este asigurată într-o structură militară, în funcție de opțiunea fiecărui candidat. Salariul este aproximativ 1.500 lei, la care se adaugă 1.000 lei pentru norma de hrană și alte sporuri specifice.
Înscrierile se fac până vineri, 15 iunie 2018, la birourile informare – recrutare din țară (vezi lista aici: https://goo.gl/XXqVdp), iar candidații trebuie să fie absolvenți ai învățământului minim obligatoriu (10 clase), să aibă vârsta cuprinsă între 18 și 50 de ani, să fie într-o formă fizică bună, pentru a nu fi eliminați la probele sportive, să fie declarați „Apt” medical și psihologic. Cursurile încep în luna octombrie 2018 și se termină în luna februarie 2019 (mai multe detalii aici: http://bit.ly/2LBgs6I și aici: http://bit.ly/2IVjrcQ).
În toată țara, sunt disponibile 1.210 posturi de soldat/ gradat profesionist, din care 203 posturi în județul Constanța, 66 de posturi în județul Brăila, 12 posturi în județul Galați și 45 de posturi în județul Tulcea. Se poate opta pentru orice post, indiferent de județul de domiciliu.
Tot în această lună, până vineri, 29 iunie, se fac înscrierile pentru transferul elevilor civili la Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” de la Constanța. Sunt disponibile 30 de locuri în clasa a X-a și 20 de locuri în clasa a XI-a. Înscrierile se realizează la sediul birourilor informare-recrutare din cadrul centrelor militare județene sau de sector pentru municipiul București, iar una dintre condițiile de recrutare este să fie absolvenți din acest an ai claselor a IX-a, respectiv a X-a, la specializarea „Matematică-informatică”. Mai multe detalii aici: http://bit.ly/2L3ScsZ
Reporterul Radio Constanța Adrian Băncilă a stat de vorbă despre acest subiect cu şeful Biroului Recrutare-Informare din cadrul Centrului Militar Zonal, lt.col. Adrian Hodorogea:
Ministerul Apărării Naţionale a prelungit perioada de recrutare şi selecţie a rezerviştilor voluntari pentru anul 2018. Astfel, termenul limită pentru depunerea dosarelor va fi la 22 iunie, față de 8 iunie, cum era până în prezent, se arată într-un comunicat al MApN.
Procesul de recrutare a rezerviştilor voluntari se desfăşoară în baza Legii nr. 270/ 2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari şi a Normelor metodologice de aplicare a acesteia. MApN a iniţiat un proiect de lege pentru completarea respectivului act normativ, document aflat în dezbatere publică pe site-ul instituţiei militare, în vederea creșterii atractivității serviciului militar în calitate de rezervist voluntar.
Reamintim că, pentru înscrierea în procesul de recrutare şi selecţie, precum şi pentru alte detalii, persoanele interesate se pot adresa centrelor militare judeţene sau de sector pe a căror rază îşi au domiciliul, unde vor fi informaţi cu privire la noutăţile în domeniu.
Adresele poştale şi datele de contact ale centrelor sunt disponibile pe pagina de internet destinată recrutării, accesând http://recrutare.mapn.ro/index.php.
Numărul de posturi disponibile pentru rezerviştii voluntari în acest an este de peste 3.400, dintre care aproximativ 380 pentru ofiţeri, 140 pentru maiştri militari, aproximativ 680 pentru subofiţeri şi peste 2.200 pentru soldați gradați profesioniști.
Rezerviştii voluntari reprezintă o categorie de personal militar în rezervă, distinctă faţă de cea a personalului militar în activitate.
Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, a vizitat marţi Comandamentul Flotei de la Salamina, unde i-au fost prezentate facilităţile de pregătire şi instruire ale Forţelor Navale Elene, precum Şcoala de echipaje, simulatorul de antrenament pentru submarine, echipamente şi tehnică aflate în dotarea marinarilor militari eleni.
Potrivit unui comunicat al MApN transmis, astăzi, în cadrul discuţiilor cu echipa de conducere a Bazei Navale de la Salamina, ministrul Apărării Naţionale a evidenţiat interesul părţii române de a consolida cooperarea dintre forţele navale din cele două state şi a prezentat programele majore de înzestrare pe care România le are în vedere în domeniul naval.
De asemenea, ministrul Fifor a vizitat Şantierul naval Skaramagas, ocazie cu care partea elenă a prezentat instalaţiile şi procesul tehnologic de construcţie a diferitelor tipuri de nave, inclusiv submarine.
În cadrul discuţiilor avute cu reprezentanţii Şantierului naval au fost evidenţiate oportunităţile de cooperare ce se deschid în acest context, adaugă sursa citată.
Militari ai unităților ce compun Brigada 9 Mecanizată „Mărășești“ sunt prezenți astăzi în parcarea unui cunoscut mall de pe bulevardul Aurel Vlaicu din Constanța, unde are loc celebrarea Zilei Forțelor Terestre.
Tradițional, militarii din Forțele Terestre își serbează ziua pe data de 23 aprilie, odată cu sărbătoarea creștină a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință, considerat patronul spritual și ocrotitorul militarilor din forțele terestre.
Astăzi, soldații din județul Constanța au pus la punct o expoziție de tehnică de luptă și îi așteaptă pe constănțeni cu mic cu mare în parcarea de la mall pentru a le prezenta armamentul și vehiculele din dotare, aceleași cu care participă și la misiuni reale de război și să le facă tuturor demonstrații de tehnici de luptă.
Această prezentare necesită JavaScript.
Asta nu este însă tot! Expoziția de tehnică militară este acompaniată și de o suită de ateliere și de reprezentanții artistice. Astfel, de la ora 14:00 sunt programate spectacole de cântece și dansuri, Grupul Divergent, Grupul Codanele, interprete de muzică populară Ionelia Lefterică și Elena Croitoru. Începând cu ora 16.00 – concert de muzică de fanfară, corală şi instrumentală susţinut de Muzica Militară a Forţelor Navale dedicat Zilei Forţelor Terestre.
Astăzi, în toate garnizoanele din ţară şi în teatrul de operaţii din Afganistan se vor organiza manifestări dedicate acestei sărbători, ce vor cuprinde expoziţii, vizionări de filme documentare, prezentări de tehnică, armament şi echipamente militare, exerciţii de mânuire a armamentului, ceremonii militare de depuneri de coroane şi jerbe de flori la monumentele eroilor, concerte ale muzicilor militare şi spectacole artistice susţinute de către formaţiile cercurilor militare.
Luni, 23 aprilie, de la ora 10.00, ceremonie militară de depuneri de coroane de flori la Monumentul Eroilor Regimentului 34 Infanterie căzuţi în primul război mondial, amplasat pe Strada Traian. La ceremonie vor participa şi militari ai Forţelor aeriene şi navale.
Ziua NATO în România este marcată, din anul 2005, în prima duminică a lunii aprilie, în baza unei propuneri legislative, potrivit www.mae.ro. În 2018, Ziua NATO în România este sărbătorită duminică, 1 aprilie.
La alegerea acestei zile s-a ţinut seama de apropierea de data oficială a aderării României la Alianţa Nord-Atlantică (29 martie 2004) şi de data arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO de la Bruxelles (2 aprilie 2004).
Ziua Alianţei Nord-Atlantice este sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate în toate localităţile unde există unităţi militare, în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militari români. Statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentele, marile unităţi şi unităţile militare de pe întreg teritoriul ţării organizează, cu acest prilej, ceremonii militare, Ziua Porţilor Deschise, activităţi cultural-artistice şi sportive, simpozioane şi expoziţii.
Summitul NATO de la Praga, desfăşurat pe 21 şi 22 noiembrie 2002, a marcat un important pas în evoluţia celei mai puternice organizaţii de apărare colectivă din istorie. Participarea României la operaţiuni de menţinerea păcii şi de stabilizare în regiuni de conflict din Balcani şi Afganistan şi angajamentul ferm de a se alătura luptei împotriva terorismului au constituit argumente puternice pentru invitarea României să adere la NATO.
La Summitul de la Washington din aprilie 1999, NATO şi-a reafirmat angajamentul de a invita state din Centrul şi Estul Europei în viitorul apropiat. De asemenea, Alianţa a prezentat „Membership Action Plan”, care punea bazele unui mecanism de pregătire şi evaluare individuală a ţărilor candidate.
Eforturile conjugate ale factorilor de decizie din România de îndeplinire a obiectivelor Planului Naţional de Aderare la NATO şi eforturile active ale diplomaţiei române au condus la adoptarea deciziei de la Praga a liderilor statelor membre NATO. Oficialii Alianţei au remarcat eforturile României în planul asigurării stabilităţii şi securităţii Balcanilor, în misiuni ale Alianţei.
După atentatele teroriste din Statele Unite, Parlamentul României a decis, cu o majoritate covârşitoare, participarea ţării noastre, ca aliat de facto al NATO în lupta împotriva terorismului internaţional cu toate mijloacele, inclusiv cele militare. De asemenea, România oferea NATO acces la spaţiul său aerian, maritim şi terestru.
La 8 octombrie 2002, Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat cu o largă majoritate Rezoluţia 486 privind securitatea transatlantică şi extinderea NATO, prin care se recomanda explicit extinderea Alianţei, în cadrul Summitului de la Praga, din noiembrie, cu cele şapte state din Centrul şi Sud-Estul Europei.
Cel de-al 16-lea summit al NATO s-a deschis prin invitaţia de a adera la organizaţie, lansată de către Consiliul Nord-Atlantic pentru cele şapte state: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia. Statele candidate au semnat Protocoalele de Aderare, la Bruxelles, în cadrul unei ceremonii extraordinare a Consiliului Nord-Atlantic, la 26 martie 2003.
Preşedintele Ion Iliescu a promulgat, la 1 martie, Legea nr. 22/2004 de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord. La aceeaşi dată, secretarul general al NATO, Jakob Gijsbert de Hoop Scheffer, a trimis ministrului român al Afacerilor Externe, Mircea Geoană, o scrisoare prin care transmite Guvernului României, în numele Părţilor la Tratat, invitaţia de aderare a României la NATO.
La 3 martie, Legea 22/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea I.
Ministerul Afacerilor Externe a pregătit instrumentul de aderare al României la Tratatul Atlanticului de Nord, document care a fost semnat de preşedintele Ion Iliescu, după care acesta a fost depus la depozitarul Tratatului, Guvernul Statelor Unite ale Americii. După acel moment, România a devenit membru cu drepturi depline al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.
Între 2 şi 4 aprilie 2008, Bucureştiul a găzduit pentru prima dată o reuniune la nivel înalt a NATO cu o participare impresionantă de delegaţii, dar şi cu o agendă cu subiecte sensibile, precum aderarea Albaniei, Macedoniei şi Croaţiei la organizaţie, scutul antirachetă, susţinerea misiunii ISAF şi problematica ce a vizat o posibilă acordare a Planului de Acţiune pentru Aderare pentru Ucraina şi Georgia.
Dăncilă, de Ziua NATO: Vrem să demonstrăm în continuare că suntem un aliat credibil şi stabil în regiunea Mării Negre
Prim-ministrul Viorica Dăncilă a transmis un mesaj cu ocazia marcării Zilei NATO în România, în care afirmă că autorităţile vor să demonstreze în continuare că ţara noastră este „un aliat credibil şi stabil” în regiunea Mării Negre.
„Marcăm astăzi Ziua NATO în România, pentru a 14-a oară, cu aceeaşi încredere ca la început în garanţia de securitate pe care ne-o oferă apartenenţa la Alianţa Nord-Atlantică. Toţi aceşti ani au însemnat o transformare profundă a Armatei Române într-o armată cu adevărat profesionistă, dar şi contribuţii substanţiale ale României la operaţiile şi misiunile NATO. Este un parcurs pe care ni l-am asumat cu toată responsabilitatea, ne bucurăm de încrederea şi respectul partenerilor noştri nord-atlantici şi vrem să demonstrăm în continuare că suntem un aliat credibil şi stabil în regiunea Mării Negre. Îmi exprim respectul pentru toţi cei care au contribuit la acest lucru, uneori, din păcate, chiar cu preţul sacrificiului suprem”, a spus Viorica Dăncilă, potrivit unui comunicat al Guvernului, transmis duminică.
Totodată, şefa Guvernului a precizat că România îşi respectă angajamentul faţă de NATO privind alocarea a 2% din PIB pentru înzestrarea armatei.
„Apărarea reprezintă un sector prioritar, ţinând cont de contextul geopolitic complicat şi de provocările de securitate cu care ne confruntăm în ultima vreme. România îşi respectă angajamentul faţă de NATO privind alocarea a 2% din PIB pentru înzestrarea armatei, iar investiţiile pe care le avem în proiect pentru perioada următoare vor viza achiziţiile necesare de tehnică militară, dar şi relansarea industriei de apărare româneşti. Sunt măsuri cu caracter defensiv, nu împotriva cuiva, prin care România înţelege să contribuie la promovarea rolului Alianţei Nord-Atlantice pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale”, a mai afirmat Dăncilă.
Mihai Fifor: La 14 ani de la aderare, românii beneficiază de cele mai puternice garanţii de securitate şi stabilitate
La 14 ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică, românii beneficiază de cele mai puternice garanţii de securitate şi stabilitate din întreaga noastră istorie naţională, a declarat duminică, de Ziua NATO, ministrul Apărării, Mihai Fifor.
Cu ocazia Zilei NATO în România, duminică a avut loc, la sediul Ministerului Apărării Naţionale, o ceremonie militară de înălţare pe catarg a drapelului naţional şi a drapelului NATO. De asemenea, la solicitarea autorităţilor locale, ceremonii asemănătoare dedicate aderării României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord s-au desfăşurat şi în municipii reşedinţă de judeţ şi în garnizoanele locale, conform Legii nr. 390/2004.
”Este o sărbătoare importantă pentru noi ca naţiune, prin semnificaţia sa profundă, deoarece marchează aderarea României la NATO, cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie. Obiectiv strategic al României, integrarea în comunitatea euroatlantică a însemnat asumarea apartenenţei la o comunitate a valorilor şi a principiilor, bazată pe respect faţă de democraţie şi statul de drept pentru toate cele 29 de ţări membre. La 14 ani de la aderarea ţării noastre, românii beneficiază de cele mai puternice garanţii de securitate şi stabilitate din întreaga noastră istorie naţională. (…) Cu ocazia Zilei NATO, aduc un omagiu tuturor celor care şi-au jertfit viaţa, în teatrele de operaţii ori în misiuni executate pe teritoriul naţional, în numele ţării şi pentru ţară. Sacrificiul lor nu va fi nicicând uitat. Asigur familiile eroilor noştri că vor avea în Armata României permanent sprijin”, a arătat ministrul, în mesajul transmis cu acest prilej.
Potrivit ministrului, România şi-a câştigat, prin accederea cu drepturi depline în Alianţă, şansa de a-şi valida ireversibil vocaţia democratică şi pro-occidentală.
El spune că apartenenţa la NATO şi Uniunea Europeană, respectiv materializarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii reprezintă pilonii solizi ai fundamentului securităţii naţionale şi repere de bază în afirmarea pe scena relaţiilor diplomatice ale ţării noastre ca o voce puternică în Europa şi în lume.
„Apărarea colectivă în cadrul aliat înseamnă astăzi, mai mult decât oricând, conştientizarea faptului că securitatea fiecărui stat poate fi asigurată mai eficient împreună decât separat. La Summitul NATO din 2016 de la Varşovia, am decis să consolidăm capacitatea noastră de apărare colectivă pe Flancul Estic al Alianţei, astfel încât să fim mai bine pregătiţi în a genera simultan descurajarea şi apărarea, în paralel cu asigurarea deschiderii către dialog şi parteneriate cu statele care împărtăşesc valorile şi principiile comunităţii euroatlantice. Am participat pe 22 martie, în calitate de ministru al Apărării naţionale, la ceremonia semnării actului de declarare a capacităţii finale pentru Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est din Bucureşti. Evenimentul, cu o semnificaţie deosebită pentru România, desfăşurat la Centrul de Instruire Întrunită Getica, demonstrează încă o dată contribuţia substanţială pe care o aduce România la întărirea flancului estic al Alianţei“, subliniază demnitarul.
Guvernul României îşi respectă angajamentul asumat prin programul de guvernare, acordând o maximă importanţă consolidării capacităţii de apărare a ţării şi acţionând pentru îndeplinirea obiectivelor majore atât în domeniul înzestrării, cât şi în cel al pregătirii şi instruirii trupelor, afirmă Fifor.
Astfel, începând cu anul 2017, România alocă Apărării două procente din PIB şi va continua să facă acest lucru până în 2026, a dat asigurări Mihai Fifor.
„În raportul anual al secretarului general NATO sunt evidenţiate performanţele României în ceea ce priveşte alocările pentru Apărare în anul 2017. Procentul cheltuit pentru înzestrare, în cadrul bugetului total, situează ţara noastră pe primul loc în cadrul Alianţei, cu 33%. Tot pe primul loc România se află şi în ceea ce priveşte rata creşterii bugetului apărării, comparativ cu anul precedent“, arată acesta.
Prin aceste măsuri active, se reconfirmă angajamentul de substanţă pentru îndeplinirea obligaţiilor ce revin României pe toate temele importante de pe agenda NATO, fundamentat pe decizia naţională de asigurare a resurselor bugetare necesare pentru modernizarea şi consolidarea capabilităţilor de apărare, menţionează el.
”Acordăm maximă prioritate respectării angajamentului asumat în Ţara Galilor în acest domeniu – Defence Pledge. Prin finanţarea adecvată a programelor de achiziţii de echipamente/tehnică esenţiale pentru înzestrarea structurii de forţe şi revitalizarea unor sisteme de echipamente şi tehnică militară existente, abordate cu prioritate anul trecut şi pe parcursul acestui an, ţara noastră demonstrează că îşi îndeplineşte obligaţiile ca membru al NATO şi că este un aliat credibil şi predictibil în această regiune a Europei. Suntem, la nivel aliat, în plin proces de pregătire a viitorului Summit de la Bruxelles. Astăzi, prezenţa aliată avansată este materializată pe întreg Flancul Estic al Alianţei, atât în nord-est (arealul baltic), cât şi în sud-est, pe teritoriul naţional şi la Marea Neagră. Continuăm să ne focalizăm major asupra implementării sale şi, în acest context, aşteptăm în iulie decizii importante, cu relevanţă pentru postura de apărare şi descurajare aliată”, se mai arată în mesajul ministrului.
El a dat asigurări că ţara noastră va fi alături de aliaţi în structurile politico-militare, acolo unde se pun bazele securităţii colective pentru toţi cetăţenii ţărilor aliate şi partenere, în structurile de comandă şi în centrele de pregătire şi, nu în ultimul rând, în teatrele de operaţii, ”acolo unde militarii români reprezintă cu mândrie ţara noastră, fiind cei mai importanţi ambasadori ai României în lume”.
Comisia Europeană va prezenta miercuri un plan de acţiune pentru crearea unui „Schengen militar“ cu scopul de a facilita transportul de trupe şi de echipamente în cadrul Uniunii Europene, în prezent îngreunat de o multitudine de formalităţi administrative şi de lipsa infrastructurii. Planul de acţiune consultat marţi de către AFP prevede în special identificarea nevoilor pentru transportul de trupe şi inventarierea infrastructurii utilizabile, potrivit Belga.
„Aceste propuneri au o dimensiune practică, dar finalitatea lor este evidentă într-un moment în care tensiunile cu Rusia se acutizează“, a explicat un diplomat european. „Nu mai putem spune că un conflict în Europa este imposibil“, afirmă şi numeroşi responsabili europeni în particular.
„Avem nevoie de un spaţiu Schengen militar. Ruşii au libertate de mişcare totală pe teritoriul lor. Noi trebuie să putem să ne mişcăm la fel de rapid, dacă nu mai repede, pentru a comasa forţe împotriva unui potenţial inamic cu scopul de a-l descuraja“, declarase recent generalul american Ben Hodges, fost comandant al forţelor americane în Europa.
În timp ce cele 26 de state membre ale Spaţiului Schengen au eliminat controalele la frontierele lor interne, „avem nevoie de aceeaşi libertate de mişcare în cadrul UE ca un camion care transportă o încărcătură de mere din Polonia în Franţa“, a explicat el.
Statele baltice (Estonia, Lituania şi Letonia) au constituit deja între ele un mini-Schengen militar, argumentează Elisabeth Braw, analistă la Atlantic Council, un think tank specializat în relaţii internaţionale.
Or, Uniunea Europeană este departe de acest obiectiv. „În caz de conflict, nu am avea astăzi timp să localizăm rutele practicabile, nici să efectuăm procedurile birocratice pentru a deplasa un blindat din Olanda până în Estonia“, explică în privat un înalt responsabil european.
Birocraţia excesivă, legislaţia constrângătoare pentru tranzitul de materiale explozive şi periculoase, absenţa unei infrastructuri rutiere sau feroviare adaptate nevoilor militare, obstacolele sunt numeroase în cadrul UE pentru a permite mişcări de trupe rapide.
„Trebuie să ne asigurăm că există infrastructura necesară, că tunelurile sunt practicabile, că drumurile au o lăţime suficientă, că podurile pot suporta greutatea materialelor transportate“, explică un diplomat.
„Uniunea Europeană poate ajuta prin construirea infrastructurii acolo unde este nevoie“ în special în ţările din Europa de Est, subliniază în acest context un responsabil militar.
UE a prevăzut cofinanţări pentru 12 coridoare transnaţionale. Dar decizia de a le realiza, precum şi utilizarea lor în scopuri militare ţine de suveranitatea statelor membre.
„Atitudinea Rusiei ne cere să ne concentrăm din nou asupra apărării teritoriului. Dar putem avea toate echipamentele posibile, dacă nu le putem aduce acolo unde este necesar pentru a fi eficiente, atunci aceasta este absolut inutil“, susţine Elisabeth Braw, potrivit Belga.
Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a afirmat, sâmbătă, că de la Târgu Mureş vor fi coordonate, din punct de vedere militar, toate structurile forţelor pentru operaţii speciale din ţară.
„Pentru municipiul Târgu Mureş este un eveniment deosebit, în sensul că, în procesul de transformare, dezvoltare şi modernizare a Armatei, pentru prima dată funcţionează în municipiul Târgu Mureş o structură centrală a Ministerului Apărării Naţionale, respectiv comandamentul forţelor pentru operaţii speciale care a fost operaţionalizat cu data de 1 martie 2003. De aici, de la Târgu Mureş, de la acest comandament, vor fi coordonate, din punct de vedere militar, toate structurile forţelor pentru operaţii speciale, inclusiv cei de la forţele terestre, forţele aeriene şi forţele navale”, a declarat Mircea Duşa, făcând referire la recenta decizie de înfiinţare a acestui comandament la Târgu Mureş.
Mircea Duşa a participat la ceremoniile organizate la împlinirea a 15 ani de la înfiinţarea Batalionului 610 operaţii speciale „Vulturii” din Târgu Mureş. La eveniment a fost prezent şi vicepremierul Paul Stănescu, care a remarcat gradul ridicat de pregătire al militarilor mureşeni.
„Mă bucur foarte tare, întâmplător am fost astăzi aici, am vorbit cu domnul secretar de stat Mircea Duşa şi am venit cu multă plăcere şi mult interes, fiind 15 ani de la înfiinţarea corpului de armată operaţiuni speciale. Cred că militarii sunt foarte bine pregătiţi, îşi asumă foarte multe riscuri, am venit cu drag astăzi”, a spus Paul Stănescu.
Cu ocazia aniversării a 15 ani de la înfiinţarea Batalionului 610 operaţii speciale „Vulturii” şi a sărbătoririi Zilei Forţelor pentru Operaţii Speciale, Brigada 6 Operaţii Speciale „Mihai Viteazul” a organizat sâmbătă o serie de manifestări, prin care a prezentat tehnica militară din dotarea militarilor din forţele speciale.
Astfel, în centrul municipiului Târgu Mureş sâmbătă a avut loc o expoziţie de tehnică militară, un ceremonial urmat de o paradă militară de amploare. În programul manifestărilor figura şi o demonstraţie a forţelor aeriene însă, din cauza vremii nefavorabile, avioanele militare nu au mai decolat de la baza din Câmpia Turzii.
Spania intenţionează să îşi majoreze cu 73% în şapte ani cheltuielile militare care vor creşte de la 10,4 miliarde de euro în 2018 la 18 miliarde în 2024, spre indignarea opoziţiei socialiste care a criticat reducerea prestaţiilor sociale, relatează AFP.
„Efortul bugetar programat reflectă o creştere netă a cheltuielilor pentru apărare care s-ar situa la aproximativ 1,53% din PIB”, a anunţat miercuri ministrul spaniol al apărării, Maria Dolores de Cospedal, în faţa membrilor Comisiei pentru apărare din Congresul Deputaţilor.
În numele primei formaţiuni a opoziţiei, Partidul Socialist (PSOE), deputata Ana Botella a cerut imediat „explicaţii referitoare la angajamentul luat de guvernul spaniol faţă de NATO” de a majora bugetul militar.
Opozanta a vorbit despre „familiile a căror viaţă de zi cu zi este marcată de dificultăţi şi lipsă de siguranţă”, acuzând că, în timp ce cheltuielile pentru apărare cresc, politicile de austeritate au afectat prestaţiile sociale şi serviciile publice.
Partidul Popular (conservator) al premierului Mariano Rajoy nu a putut până în prezent să treacă prin parlament legea bugetului pentru 2018 din cauza lipsei de sprijin.
Bugetul a fost prorogat, ducând la menţinerea cheltuielilor militare la nivelul din 2017 – 10,4 miliarde de euro şi 0,86% din PIB -, a precizat pentru AFP Ministerul Apărării de la Madrid.
Alianța dintre Polonia și România este una dintre cele mai strânse din Europa și relațiile dintre cele două țări sunt excelente, a apreciat Pawel Soloch, șeful Biroului Securității Naționale (BBN) al Poloniei, care s-a întâlnit la Varșovia cu Ion Oprișor, consilier pe probleme de securitate națională al președintelui român Klaus Iohannis, relatează agenția poloneză de presă PAP.
Nivelul ridicat al relațiilor bilaterale „este atestat și de faptul că forțele armate ale României sunt staționate în Polonia sub auspiciile NATO cu o prezență avansată întărită, iar forțele armate poloneze participă similar la o prezență avansată a NATO în România”, a subliniat oficialul polonez în declarații acordate miercuri agenției PAP, referindu-se la programele Alianței Nord-Atlantice de întărire a flancului estic. El a amintit că Polonia și România au semnat o declarație de parteneriat strategic în octombrie 2009, în timpul președinției lui Lech Kaczynski.
Șeful Biroului Securității Naționale al Poloniei a precizat că discuțiile cu consilierul prezidențial român, care s-a aflat în vizită oficială la Varșovia între 4 și 6 decembrie, la invitația BBN, au abordat și „subiecte deosebit de importante pentru președintele (polonez) Andrzej Duda, cum sunt summitul de anul viitor al NATO de la Bruxelles și reuniunile prealabile în așa-zisul format București, adică ale celor nouă țări din flancul estic al NATO”.
Pawel Soloch a menționat că acest proiect a fost inițiat în comun de președinții Poloniei și României în 2015 și că reuniunile „celor nouă” vor ajuta la consolidarea poziției statelor din regiune înaintea summitului Alianței.
„În evaluarea noastră comună, summitul trebuie să reprezinte un pas înainte către adaptarea NATO la noua situație de securitate din Europa și să ia decizii privind continuarea întăririi capacităților alianței de a-și apăra flancul estic. Astăzi, estimez că există mari șanse să fie luate astfel de decizii”, a spus oficialul polonez.
Potrivit lui Soloch, „la fel de important este că România va găzdui următorul summit al Inițiativei Celor Trei Mări în 2018, un alt proiect strategic inițiat de președintele Andrzej Duda”.
Este vorba de forumul de cooperare dintre 12 state membre ale Uniunii Europene situate în spațiul dintre Marea Neagră, Adriatică și Baltică, inclusiv Polonia și România, menționează PAP.
Ministrul Apărării Naţionale, Adrian Ţuţuianu, participă astăzi la ceremonia de certificare a Forţelor Aeriene Regale Canadiene dislocate în Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu pentru următoarele 4 luni.
Reamintim, un detaşament format din 135 de militari şi patru aeronave de tip Hornet ale Forţelor Aeriene Canadiene au sosit în baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, pentru a participa la misiuni de poliţie aeriană sub comandă NATO, alături de aeronavele MiG-21 LanceR şi militarii Forţelor Aeriene Române.
Cu acest prilej, Ministrul Apărării va vizita unităţi militare constănţene, precum Comandamentul Flotei, Spitalul Militar, Centrul 39 Scafandri, Academia Navală ”Mircea cel Bătrân” şi Batalionul de Infanterie Marină din Babadag.
Adrian Ţuţuianu va discuta cu militarii şi conducerea unităţilor despre problemele pe care le au şi cum îi poate sprijini ministerul.
Ministerul Apărării Naționale a fost înștiințat de către Agenția de Cooperare pentru Apărare și Securitate (Defense Security Cooperation Agency) cu privire la faptul că Departamentul de Stat al SUA a finalizat procesul de evaluare a cererii României privind disponibilitatea achiziționării de sisteme tip Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare (High Mobility Artillery Rocket Systems – HIMARS) și a notificat în acest sens Congresul SUA, conform procedurilor standard americane.
Opțiunea pentru înzestrarea Armatei României cu sistemul HIMARS derivă din necesitatea asigurării unor echipamente de artilerie moderne care să contribuie la întărirea capacității de apărare a teritoriului național și la creșterea gradului de interoperabilitate cu armatele aliate, prin furnizarea unei capabilități de descurajare credibile.
Achiziția sistemului HIMARS face parte din cele opt programe esențiale de înzestrare prevăzute în Planul de înzestrare a Armatei României 2017-2026, pentru care Parlamentul României a transmis, în luna mai 2017, aprobarea prealabilă de inițiere a procedurilor de atribuire a contractelor aferente.
În cadrul programului de înzestrare cu sistemul HIMARS, Romania a solicitat SUA achiziția a 54 de instalații de lansare și elemente auxiliare pentru dotarea a trei batalioane luptătoare. Programul se află într-o etapă intermediară, după aprobarea Congresului SUA urmând a fi desfășurate discuții și negocieri de natură tehnică, pentru stabilirea configurației finale a achiziției, dar și opțiunile de transfer tehnologic și implicarea industriei naționale de apărare în furnizarea de echipamente necesare producției și mentenanței.
Ministrul Adrian Țuțuianu subliniază determinarea Ministerului Apărării Naționale de a implica activ industria națională de apărare în procesul de înzestrare al Armatei României, evidențiind că „dezvoltarea industriei naționale de apărare atrage, după sine, și crearea de noi locuri de muncă, contribuind în mod direct la dezvoltarea economică a țării și, implicit, la atingerea obiectivelor strategice de securitate”.
HIMARS este unul dintre cele mai fiabile sisteme de sprijin de luptă testate și utilizate în misiuni reale de Forțele Terestre și Corpul de Infanterie Marină ale SUA și oferă o capacitate de luptă superioară, asigurând structurilor militare un avantaj substanțial, oferind comandanților opțiuni pentru succesul misiunii în operațiile specifice.
Rata de fiabilitate HIMARS și gradul de interoperabilitate între forțele SUA și Aliate reduc costurile finale operaționale și de întreținere.
Administrația Prezidențială amintește că Planul de înzestrare a Armatei României 2017 — 2026 a fost retras de pe ordinea de zi a ședinței CSAT din 4 iulie, întrucât nu fusese adaptat la prevederile Acordului politic național de alocare a 2% din PIB pentru Apărare, asumat, la începutul anului 2015, de către toate partidele politice, la inițiativa șefului statului.
Forma revizuită a acestui plan, care respectă implementarea acordului, i-a fost prezentată președintelui Klaus Iohannis de către ministrul Apărării Naționale, Adrian Țuțuianu, pe 26 iulie.
„Planul de înzestrare a Armatei României 2017 — 2026 este documentul prin care se realizează o planificare multianuală a programelor de înzestrare, în concordanță cu prevederile Strategiei de înzestrare a Armatei României și ale Programului privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă. Programele de înzestrare reprezintă totalitatea activităților derulate pentru dotarea Armatei României cu tipuri de armament, tehnică de luptă și echipamente militare, fundamentate pe baza aprobării Consiliului de Supraveghere a Cerințelor și care cuprind derularea procedurii de achiziție, livrare, testare și intrare în dotare a produselor planificate, în cantitățile necesare și la cerințele calitative solicitate”, se arată în comunicatul citat.
În mai, Parlamentul a aprobat inițierea procedurilor de atribuire a contractelor aferente pentru opt programe de înzestrare, care depășesc 100 de milioane de euro fiecare, iar pentru realizarea acestor programe, cu fonduri multianuale planificate în valoare de 9,8 miliarde euro, se va avea în vedere implicarea industriei naționale de apărare, care trebuie să își modernizeze și să își dezvolte capacități militare de producție adecvate.
„Armata României trebuie să beneficieze de alocare coerentă și susținută a resurselor întrucât subfinanțarea în Apărare ar afecta într-un mod grav îndeplinirea misiunilor de bază și capacitatea operațională a Armatei noastre”, mai precizează Administrația Prezidențială.
Camera Deputaților și Senatul au adoptat recent o Hotărâre prin care aprobă înființarea, pe teritoriul României, a Detașamentului NATO de Contrainformații, ce va purta denumirea de ACCI BUCHAREST DETACHMENT — BuDET și nu va avea indicativ de unitate militară.
Hotărârea a fost publicată săptămâna aceasta în Monitorul Oficial. Prin textul aprobat de cele două camere ale Legislativului se dă undă verde pentru intrarea, staționarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, conform Legii 291/2007. Actul normativ a primit aviz favorabil și din parte a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Pe 27 martie, președintele Klaus Iohannis adresase Parlamentului o solicitare privind aprobarea înființării Detașamentului NATO de Contrainformații. Înființarea structurii militare în țara noastră a fost convenită în timpul summitului Nord-Atlantic de la Varșovia, de anul trecut și se înscrie în planul de măsuri gândite de alianță pentru consolidarea securității pe flancul estic.
Conform articolului 2 din Hotărârea Parlamentului, Detaşamentul îşi desfăşoară activitatea pe lângă Comandamentul Diviziei Multinaţionale de Sud-Est din Bucureşti, în conformitate cu prevederile Legii nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Detaşamentul beneficiază de prevederile art. 2 din Legea nr. 126/2016 pentru ratificarea Acordului suplimentar la Protocolul de la Paris dintre Guvernul României şi Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa şi Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare, semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2015.
Foto/BUCUREŞTI, CONSTANŢA, TULCEA: Armata, implicată în deszăpeziri
Publicat de ,
11 ianuarie 2017, 18:57
Aproximativ 170 de militari, cu aproape 40 de mijloace tehnice, au acţionat miercuri, 11 ianuarie, în 11 misiuni pentru diminuarea efectelor căderilor de zăpadă din București și din localități din judeţele Constanţa și Tulcea.
Remorcherul fluvial 328 al Secției 325 Logistică din Tulcea continuă misiunea de a asigura transportul persoanelor între municipiul Tulcea și suburbia Tudor Vladimirescu.
De asemenea, militari din forţele terestre şi din unități de sprijin logistic desfăşoară intervenţii în sprijinul populației din localitățile Negru Vodă și Ovidiu, din județul Constanţa.
De altfel, presedintele Consiliului Judetean Constanta a solicitat interventii operative pentru a mentine deschise punctele de frontiera Vama Veche si Negru Voda. Pe drumurile care fac legatura cu aceste puncte s-a lucrat permanent, inclusiv cu ajutorul armatei.
În București, în cursul după-amiezii, aproximativ 100 de militari au fost solicitați de autoritățile locale, pentru deblocarea spațiilor pietonale din jurul unor instituții publice, a Arcului de Triumf și a altor obiective din Capitală.
Pe timpul intervențiilor, militarii au acționat cu tehnică auto de mare putere, autocamioane 6×6, autofreze și nave fluviale militare.
MApN: Aproape 3.000 de tineri ar putea deveni rezerviști voluntari anul viitor
Foto: BABADAG TRAINING AREA, Romania During foreign weapons familiarization for Romanian troops, Cpl. Nicholas D. Porter, Amarillo, Texas native and a rifleman with Black Sea Rotational Force 11, shows the safety features of the M16A4 Assault Rifle to a Romanian soldier before a combat marksmanship range. U.S. Marines and Romanian soldiers trained, learned and lived together at BTA while practicing counterinsurgency and peacekeeping operations including combat marksmanship, convoy operations, Improvised-Explosive Device awareness and Marine Corps Martial Arts.
Aproximativ 2.900 de rezervişti voluntari vor încheia contracte cu MApN din 2017.
Ministrul apărării, Mihnea Motoc, a anunţat că, în următorele zile, vor fi prezentate normele metodologice de aplicare a legii privind statutul rezerviştilor voluntari.
El spune vor avea prioritate cei mai tineri care nu au făcut stagiul militar.
Ministrul Mihnea Motoc a precizat că nu se pune în prezent problema reintroducerii serviciului militar obligatoriu.
„Este absolut necesar ca în perioada imediat următoare să discutăm mult mai aplicat despre coerenţa posturii de apărare şi descurajare, astfel încât să ne asigurăm că nu există elemente de planificare strategică neacoperite în implementarea prezenţei înaintate pe întregul Flanc estic aliat„, a precizat ministrul român al Apărării, în cadrul cinei de lucru a miniştrilor aliaţi ai apărării.
Ziua Alianţei Nord-Atlantice este sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate în toate localităţile unde există unităţi militare, în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militari români. Statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentele, marile unităţi şi unităţile militare de pe întreg teritoriul ţării organizează, cu acest prilej, ceremonii militare, Ziua Porţilor Deschise, activităţi cultural-artistice şi sportive, simpozioane şi expoziţii.
Mihai Fifor: La 14 ani de la aderare, românii beneficiază de cele mai puternice garanţii de securitate şi stabilitate
„Aceste propuneri au o dimensiune practică, dar finalitatea lor este evidentă într-un moment în care tensiunile cu Rusia se acutizează“, a explicat un diplomat european. „Nu mai putem spune că un conflict în Europa este imposibil“, afirmă şi numeroşi responsabili europeni în particular.
