DIALOGURI LA ZI | Europarlamentarul Vasile Dîncu, despre securitatea județului Tulcea, aflat la granița războiului

Dronele care traversează Dunărea și presiunea constantă a conflictului din Ucraina readuc în discuție protejarea frontierei și a comunităților tulcene. De la Bruxelles, europarlamentarul Vasile Dîncu vorbește despre necesitatea unui sistem antidronă și a unei infrastructuri moderne de apărare civilă.

Publicat de Adina Sîrbu, 14 aprilie 2026, 15:13

Securitatea frontierei estice a Uniunii Europene, cu accent pe județul Tulcea aflat în proximitatea războiului din Ucraina, precum și protejarea comunităților care trăiesc lângă zona de conflict și resimt direct efectele acestuia sunt temele abordate în interviul pe care vi-l propunem astăzi cu europarlamentarul Vasile Dîncu.

Într-un context geopolitic tot mai tensionat, în care războiul din Ucraina continuă să genereze riscuri pentru localitățile aflate aproape de linia frontului, se ridică întrebarea cât de pregătite sunt Europa și România să-și apere granițele și ce înseamnă, concret, aceste provocări pentru oamenii care trăiesc aici.

Bubuiturile de peste Dunăre, dronele care pătrund în spațiul aerian al României și sentimentul permanent de incertitudine amplifică îngrijorările. Ce măsuri reale pot fi luate pentru protejarea acestor comunități? Sunt suficiente mecanismele actuale de apărare civilă sau este nevoie de soluții adaptate noilor tipuri de amenințări? Ar putea avea județul Tulcea un sistem eficient de detecție și neutralizare a dronelor?

Andreea Dorobăț a fost la Parlamentul European din Bruxelles, unde a discutat despre toate aceste subiecte cu europarlamentarul social-democrat Vasile Dîncu, membru al Comisiei de Securitate și Apărare, vicepreședinte al Comisiei Speciale pentru Scutul Democrației Europene și vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO.

Iată un fragment.

În zona Tulcea, fiind o zonă de graniță, ar trebui construite adăposturi și un minim arsenal de pregătire pentru apărarea civilă în fiecare localitate. În plus, cred că armata ar trebui să dezvolte un sistem de drone interceptoare în această regiune. Este un concept nou, apărut după experiența Ucrainei, dar avem nevoie de un sistem de apărare antidrone. Nu cu Patriot – e prea scump să folosești un astfel de sistem împotriva unei drone de câteva mii de dolari – ci cu soluții dedicate.

România lucrează împreună cu Ucraina, Polonia și alte state din regiune într-o asociație a producătorilor de drone din Europa Centrală și de Est, creată acum un an. Începem să construim împreună astfel de sisteme și sper ca, inclusiv în județul Tulcea – cel mai apropiat de zona de conflict – să avem un sistem de apărare, un adevărat „zid de drone”. La Bruxelles am susținut câteva decizii care includ sprijinirea României în proiectul DroneWall, pentru dezvoltarea unor sisteme de apărare antidrone.

În același timp, reacția autorităților române nu a fost suficient de fermă și poate transmite un semnal de vulnerabilitate. Rusia, trimițând drone pe teritoriul nostru, a testat articolul 5. A fost parte din războiul psihologic: au vrut să arate că pot trimite drone în România și Polonia fără consecințe.

Ridicăm avioane, cheltuim bani, dar nu acționăm. Asta arată slăbiciune și faptul că nu protejăm suficient cetățenii din zonă. În Tulcea doar am constatat resturile de drone, fără reacție fermă. Am fost prea formaliști, prea temători, fără decizie. În Polonia, dronele rusești au fost doborâte imediat și nu au mai revenit. La noi continuă să testeze, pentru că nu suntem destul de hotărâți. Ne temem că o reacție ar putea declanșa un conflict, dar conflictele nu mai încep ca altădată. Trebuie luate decizii ferme atunci când se întâmplă astfel de incidente.

Întreaga discuție poate fi ascultată aici.

Redactor: Andreea Dorobăț

Raed Arafat: Aproape 900 de milioane de euro pentru apărare civilă prin programul SAFE

Sunt vizate echipamente All-Hazard (pentru toate riscurile), între care: avioane și elicoptere multirol, un tren de intervenție, șalupe și drone de căutare-salvare, roboți CBRN, generatoare electrice mari și sisteme digitale de avertizare.

Publicat de Adina Sîrbu, 26 ianuarie 2026, 20:45

Suma alocată apărării şi protecţiei civile în cadrul Programului SAFE este de aproximativ 900 de milioane de euro, iar România este una dintre foarte puţinele ţări europene care a inclus acest domeniu între beneficiarii programului, a declarat, luni, secretarul de stat în Ministerul de Interne Raed Arafat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

El a precizat că se are în vedere achiziţia de echipamente care vizează mai multe riscuri.

„Conceptul nostru de intervenţie sau de dotare este All-Hazard, All Risk Approach, adică pentru orice situaţie care poate să producă un impact sau anumite consecinţe. Asta înseamnă că echipamentele ne vor servi în mai multe situaţii”, a afirmat Arafat, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Potrivit acestuia, unul dintre proiectele promovate prin SAFE prevede capabilităţi de transport al victimelor multiple pe diferite căi.

„Aici vorbim de autospeciale de transport personal şi multiple victime care sunt prevăzute pentru 9 victime deodată, în stare critică. Ambulanţe de transport înalt contagioşi, 5, care completează cele pe care le avem acum regional. Un tren de intervenţie (…) care este prevăzut pentru 200 până la 300 de persoane pentru transport”, a precizat şeful DSU.

El a menţionat şi intenţia de achiziţie a unor avioane multirol care vor fi folosite pentru transport multiple victime, dar, în acelaşi timp, pot fi folosite pentru transport de materiale, de personal, pentru căutare-salvare şi pentru stingerea incendiilor de pădure şi a unor elicoptere.

„Vorbim de 7 elicoptere de categoria mediu-greu, care vor fi 3 destinate ordinii publice şi 4 destinate protecţiei şi apărării civile, dar cu capabilităţi multirol. Şi vorbim aici, cel puţin pe cele de la protecţia civilă, de posibilitatea de transport multiple victime, posibilitatea de stingere incendii de pădure, căutare-salvare”, a explicat Raed Arafat.

Conform acestuia, urmează să fie achiziţionate şi 5 elicoptere de nivel uşor-mediu, care vor fi folosite cu scop medical, cu transport de minim două persoane, dar şi cu posibilitatea executării altor categorii de misiuni.

Totodată, şeful DSU a menţionat achiziţia unui simulator de zbor pentru categoriile de elicoptere existente în dotarea MAI, scopul fiind creşterea calităţii resurselor umane şi scăderea costurilor de pregătire a piloţilor.

Alte achiziții vizează 2 şalupe de căutare-salvare fluviale și echiparea sub conceptul de protecţie chimic-biologic-radionuclear.

„Vorbim aici de corturi de protecţie colectivă faţă de ameninţările chimice, biologice şi radionucleare, containere de management pentru pompieri, de intervenţie – 15 containere. Diferite categorii de echipamente de protecţie pentru pompieri, pentru a interveni în astfel de medii ostile, containere de decontaminare a populaţiei – 15 şi containere de decontaminare a infrastructurii şi tehnicii – alte 15. (…) Pe lângă asta, alte categorii de detectoare care vor fi folosite de pompieri în activitatea lor”, a completat secretarul de stat în MAI.

El a adăugat că achiziţiile vizează şi 8 roboţi pentru intervenţie în medii CBRN şi sisteme de drone pentru stingerea incendiilor la înălţime, alături de drone destinate identificării posibilelor victime şi a focarelor ascunse.

Un alt concept avut în vedere se referă la gestionarea continuităţii utilităţilor publice ale sistemului energetic.

„Aici vorbim de diferite categorii de generatoare electrice, pe care le vom avea în dotare peste ce avem la acest moment. Vorbim de generatoare de 250 kVA – 100, generatoare de 450 kVA – 50 şi generatoare de 700 de kVA – 50. (…) Este pentru prima dată în care vom obţine şi generatoare de 700 de kVA, care ne vor permite să asigurăm curentul pentru o zonă mai mare pe o anumită perioadă până la remedierea unei situaţii de urgenţă”, a transmis Raed Arafat.

El a precizat că, în domeniul comunicaţiilor critice, comandă, control şi sisteme de avertizare ale apărării civile, se are în vedere achiziţia a 20 de autospeciale de comunicaţii specializate şi a unui sistem naţional integrat de avertizare şi alarmare, care înlocuiască dotările învechite – sirene de avertizare – şi trecerea la sisteme digitale.

Șeful DSU a mai spus că se are în vederea şi achiziţia unor autospeciale operative pentru a creşte mobilitatea militară şi mobilitatea personalului, precum 150 de autospeciale 4×4, 42 de vehicule de transport 16+1, echipamente de sprijin logistic pentru toate tipurile de acţiuni, ateliere mobile de reparaţii şi cisterne de combustibil.

Sursă: AGERPRES