Eugen Ion, președintele ACoR Tulcea: Localitățile din Delta Dunării ar trebui exceptate de la comasare

Peste jumătate dintre comunele județului Tulcea ar trebui comasate, dar reforma trebuie să țină cont de realitățile localităților înconjurate de ape, unde drumul la primărie se face cu barca și populația este dispersată, spune Eugen Ion, primarul comunei Jurilovca și președinte ACor Tulcea.

Publicat de Adina Sîrbu, 12 noiembrie 2026, 09:03

Județul Tulcea are un specific aparte: are cea mai mică densitate a populației din țară, iar în Deltă, distanțele nu se măsoară doar în kilometri, ci și în ore petrecute în barcă. Este și motivul pentru care președintele Asociației Comunelor, filiala Tulcea, Eugen Ion, cere exceptarea de la comasare a primăriilor din Deltă și o analiză clară, înainte de punerea în aplicare a proiectului de reformă administrativ-teritorială.

Care este situația în localitățile înconjurate de ape, ce soluții există pentru reducerea cheltuielilor, dar și câte comune ar trebui comasate, aflăm de la președintele ACoR Tulcea, primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion.

În județul Constanța, potrivit proiectului de reformă administrativ-teritorială, dacă se folosește pragul de 3.000 de locuitori, jumătate din comune ar trebui comasate. Care este situația în județul Tulcea?

Și în județul Tulcea vom avea aceeași situație. Poate mai mult de jumătate în județul Tulcea va trebui să intre în această reorganizare. Dar nu trebuie să uităm că județul Tulcea este un județ atipic din foarte multe puncte de vedere, dar principalul punct de vedere pentru care județul Tulcea intră la excepții este că avem destul de multe primării, ca să înțelegem cu toții, în interiorul Rezervației Biosferei Deltei Dunării. Ceea ce înseamnă că aceste primării, chiar dacă au populație mică, sunt la distanțe destul de mari din punct de vedere administrativ. Și mai mult decât atât, știm că în general accesul în aceste zone se face în principal pe apă, ceea ce va fi foarte greu de analizat cum să comasezi UAT-urile din Delta Dunării.

În momentul de față, în Delta Dunării, din datele pe care le am la modul general, ca să nu scap ceva, discutăm de aproximativ 9 comune, cu populație evident sub 3.000 de locuitori și unele chiar sub 1.500, că discutăm în aceste zile de două lucruri cu același subiect – comunele cu comasare voluntară până în 1.500 de locuitori și comunele până în 3.000 prin modificările legislative, să spun așa.

Câte comune s-ar încadra la pragul de 1.500 și câte la 3.000?

Pe simularea de 1.500, din cele 46 de UAT-uri pe care le avem în județul Tulcea, 15 comune ar intra în această comasare voluntară, să zicem, adică s-ar încadra. La pragul de 3.000, dacă ne-am referi la cele 46 de comune, undeva la 60%.

Care considerați că ar fi soluția pentru comunele din Delta?

Din punctul meu de vedere, și nu numai al meu, noi am avut o ședință de lucru cu toți colegii primari săptămâna trecută, s-a desprins un lucru foarte clar și aici vreau să fim bine percepuți de populație. Noi tot ceea ce facem nu facem că primarii vor să-ți țină scaunele, ci ne gândim la cetățeni cum să rămână cu măcar ce au la momentul de față, vis-a-vis de serviciile pe care le oferă o administrație publică locală. De la eliberarea unei adeverințe pentru cartea de identitate, până la orice solicitare pentru anchetă socială pentru bursa unui copil, și până la plata impozitelor,  se pune problema cum trebuie să ne organizăm ca cetățeanul să nu fie și mai mult afectat.

Ce trebuie să înțelegem cu toții: nu suntem împotriva reorganizării, ca să ne înțelegem foarte clar, dar am spus și spunem de fiecare dată că fiecare județ are tipologia și excepțiile lui și trebuie să găsim o soluție la un moment dat pentru toate aceste situații. Că nu trebuie să uităm un lucru. Noi plecăm în această discuție vis-a-vis de reorganizare din mai multe motive. Principalul motiv este acela de a da posibilitatea tuturor cetățenilor și din comunele cele mai mici să beneficieze de cât mai multe investiții în apă, canalizare, drumuri, iluminat, școli, cabinete medicale, plecând de la această premiză, până la, că nu este un subiect nesensibil, până la reducerea cheltuielilor cu aparatul bugetar.

Cele două lucruri trebuiesc bine analizate. Că dacă luăm în calcul să plece dintr-o primărie 5 inși, e foarte bine, așa per ansamblu dă bine la populație. Dar oare deplasarea serviciilor cu benzină pe apă nu ne costă de 3 ori mai mult când ne costau într-un an salariile cu cei 5? E o întrebare la care nimeni nu poate să răspundă până nu facem analiză. Oare nu pe cetățean îl vor costa mai mult din buzunar per total față de impozitele pe care le plătește deplasările către o altă zonă unde să-și obțină ceea ce își obținea până nu de curând în comunitatea lui?

Care este propunerea dumneavoastră? Cum vedeți aplicarea acestei reforme administrative? Toată lumea este de acord că este necesară o astfel de reformă, dar cum trebuie pusă în practică?

Foarte simplu, trebuie să analizăm, repet, din punctul nostru de vedere în ceea ce înseamnă UAT-urile din Delta Dunării, eu cred că trebuie să facă excepții din acest punct de vedere, în sensul în care noi nu trebuie să uităm că și în momentul de față, administrațiile locale din Delta Dunării au un deficit de personal și, din datele pe care le am eu, organigramele așa cum erau până acum nu sunt ocupate, lipsa specialiștilor în cadrul primăriilor va duce sub o formă sau alta la o gândire de reorganizare.

Dar în același timp nu trebuie să uităm că avem în momentul de față Asociația Comunelor cu filiale în fiecare județ, motiv pentru care deja noi lucrăm pe anumite activități din cadrul primărilor prin cooperare. Vă dau aici unul din exemplele cele mai importante, serviciul de urbanism în momentul de față, din cele 46 de comune din județ, deja 22 lucrează prin serviciul de urbanism al ACoR-ului. Adică găsim soluții de a ne organiza cu cheltuială cât mai mică pentru a presta servicii către populație de o eficiență sau de o calitate bună cu costuri cât mai mici.

Redactor: Cătălina Radu