Calendarul zilei – 5 noiembrie
Publicat de Codrin RAITA, 5 noiembrie 2026, 05:00
S-a întâmplat într-o zi de 5 noiembrie
* Acum 166 de ani (1860) avea loc inaugurarea Grădinii Botanice din Bucureşti, înfiinţată ca instituţie în acelaşi an, pe lângă Facultatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, la iniţiativa doctorului Carol Davila, în urma unui decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Amenajarea acestui spaţiu, ca bază didactică şi de cercetare, a fost realizată sub conducerea botanistului Ulrich Hoffmann, ca prim director al acestei instituţii. În anul 1874, Grădina Botanică a trecut în componenţa Universităţii din Bucureşti, funcţionând pe lângă Facultatea de Ştiinţe şi avându-l la conducere pe remarcabilul Prof. Dr. Dimitrie Brândză. În anul 1994, odată cu prima Sesiune Naţională de Comunicări Ştiinţifice Botanice, Grădina Botanică bucureşteană a primit numele „Prof. Dr. Dimitrie Brândză”
* Cu 146 de ani în urmă (1880) Sergiu Voinescu, reprezentant diplomatic cu misiune specială, era primit în audienţă de secretarul de stat american, William E. Ewarts, pentru a notifica proclamarea Independenţei de Stat a României (5/17)
* Acum 137 de ani (1889) erau deschise oficial cursurile Şcolii Superioare de Război (actuala Academie de Înalte Studii Militare), prima instituţie de învăţământ superior din istoria Armatei române, înfiinţată la 8/20 august acelaşi an, printr-un decret al regelui Carol I
* La Lugoj, avea loc, cu 121 de ani în urmă (1905), o mare întrunire populară la care au participat peste 20.000 de români din 32 de localităţi din Banat şi Transilvania, care cereau recunoaşterea naţionalităţii române şi promovarea limbii şi culturii româneşti. Întrunirea a marcat un moment important în lupta naţională a românilor din Austro-Ungaria
* Cu 93 de ani în urmă (1933), între 5 şi 11 noiembrie, la Salonic, s-a desfăşurat a patra Conferinţă balcanică, în cadrul căreia a fost adoptat, în unanimitate, proiectul Pactului balcanic. La 9 februarie 1934, miniștrii Afacerilor Străine ai României – Nicolae Titulescu, Turciei – Tewfik Rustu-Aras, Iugoslaviei – B. Jetvic și Greciei – Demetrios Maximos, „ferm deciși a asigura respectul angajamentelor contractuale deja existente și menținerea ordinii teritoriale actualmente stabilită în Balcani”, semnau, la Ankara, Pactul Înțelegerii Balcanice. Statele semnatare își garantau, astfel, mutual securitatea tuturor frontierelor lor balcanice și își luau obligația de a nu întreprinde nicio acțiune politică față de alt stat balcanic nesemnatar al Pactului fără avizul mutual prealabil al celorlalți semnatari și de a nu lua nicio obligație față de oricare alt stat balcanic fără cunoștința prealabilă a celorlalte părți. Crearea Înțelegerii Balcanice a reprezentat un pas important pe calea colaborării între popoarele balcanice, a întăririi securității regionale. România a ratificat Pactul Balcanic la 16 iunie 1934
* În urmă cu 86 de ani (1940), sub conducerea dirijorului şi compozitorului Ion Croitoru, se înfiinţa Corul Academic Radio, prima formaţie corală a radioului public. Este cea mai longevivă formaţie vocal-simfonică din România şi s-a impus de-a lungul timpului ca o echipă de elită. A ajuns să îşi însuşească neîncetat partituri noi şi are în prezent în repertoriu oratorii, cantate, madrigale, poeme sau balade. Corul Academic Radio este format din aproximativ 70 de muzicieni profesionişti şi este pregătit şi condus în prezent de Ciprian Ţuţu. De-a lungul anilor a fost condus de: Dumitru D. Botez, Gheorghe Danga, Dumitru D. Stancu, Constantin Petrovici, Emanuel Elenescu, Alexandru Şumski, Carol Litvin, Aurel Grigoraş şi Dan Mihai Goia
* Cu 83 de ani în urmă a fost creată Agenţia de presă iugoslavă „Tanjug”. Fondată la 5 noiembrie 1943 ca agenție de presă oficială a Iugoslaviei, numele său este un acronim al denumirii originale complete Telegrafska Agencija Nove Jugoslavije („Agenția Telegrafică a Noii Iugoslavii”). La 9 martie 2021, Tanjug a încetat oficial să mai existe. De atunci, compania privată Tanjug Tačno, cu sediul în Belgrad, deținută de „Minacord media” (proprietarul majoritar fiind Željko Joksimović) și „Radiotelevizija Pančevo”, a achiziționat drepturile de 10 ani de utilizare a drepturilor de proprietate intelectuală și a mărcilor comerciale ale agenției
* În urmă cu 56 de ani (1970), la Vatican, a fost introdus serviciul divin în limba naţională a fiecărei comunităţi romano-catolice
* Acum 34 de ani (1992) avea loc redeschiderea Ambasadei Vaticanului la Bucureşti (Nunţiatura Apostolică). Relaţiile diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun au fost stabilite în 1920, fiind întrerupte în anul 1950, după instalarea regimului comunist, şi reluate la 15.V.1990, după Revoluţia anticomunistă din Decembrie 1989
* Prin Decretul 192, acum 33 de ani (1993), se înfiinţa Misiunea Permanentă a României pe lângă Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg, condusă de un reprezentant permanent cu rang de ambasador, în vigoare din 17 noiembrie 1993
* Sunt marcați 2 ani (2024) de când a fost lansat experimentul ştiinţific DropCoal, către Staţia Spaţială Internaţională (ISS), reprezentând prima prima misiune spaţială completă, de la faza de concept până la operare şi procesare a datelor ştiinţifice, dezvoltată în România, ca stat membru al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Dispozitivul a fost dezvoltat integral în România de către Romanian InSpace Engineering (RISE), în cadrul unui proiect finanţat de ESA şi propus de o echipă internaţională de cercetători condusă de experţi ai Institutului Naţional pentru Fizica Laserilor Plasmei şi a Radiaţiei INFLPR România. RISE este prima entitate din România care a dezvoltat un experiment validat de comisiile de siguranţă ale ESA şi NASA pentru a fi utilizat la bordul ISS (zbor cu echipaj uman). Experimentul DropCoal, prescurtare de la droplets (picături) și coalescence (coalescență), coalescența picăturilor, studiază contopirea a două picături de lichid în microgravitație, înțelegerea fenomenului putând fi utilă pentru industria farmaceutică, pentru motoarele pe combustie, pentru chimie, pentru sistemele de menținere de vieții de pe SSI și de pe orice vehicul spațial
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Profesiilor Liberale din România”; Uniunea Profesiilor Liberale din România a decis să marcheze această zi începând cu anul 2008, după ce, în anul 2006, Comitetul Economic şi Social European a lansat „Ziua europeană a profesiilor liberale”
– 1836: S-a născut Constantin Esarcu, naturalist, medic şi diplomat; s-a dedicat operelor culturale de interes naţional: a fondat Societatea Filarmonică şi a iniţiat subscripţia publică pentru construirea „Ateneului Român” din Bucureşti (1865); membru corespondent al Academiei Române din 1884 (m. 1898) – 190 de ani
– 1839: S-a născut Mihail (Gheorghiad) Obedenaru, medic (studii antropologice cu caracter de pionierat), publicist şi diplomat (intensă activitate diplomatică între anii 1877 şi 1885: secretar de legaţie la Roma şi Constantinopol, ministru plenipotenţiar la Atena); membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1871 (m. 1885, la Atena)
– 1854: S-a născut Emanoil Riegler, medic, farmacolog şi profesor; a acordat o deosebită importanţă colaborării dintre clinică şi laboratorul de chimie biologică; membru corespondent al Academiei Române din 1904 (m. 1929)
– 1880: S-a născut Mihail Sadoveanu, scriitor, povestitor, nuvelist, romancier şi om politic; membru titular al Academiei Române din 1921 (m. 1961)
– 1888: S-a născut Mihail Bârcă, dirijor şi compozitor, prozator şi profesor (m. 1973)
– 1895: S-a născut sculptorul şi pictorul Vasile Blendea (m. 1988)
– 1909: S-a născut Octav Şuluţiu, prozator, traducător şi critic literar (m. 1949)
– 1911: S-a născut Elena Vianu, critic şi istoric literar, eseist; soţia lui Tudor Vianu (m. 1965) – 115 ani
– 1918: A murit Victor Anestin, scriitor de literatură ştiinţifico-fantastică, publicist şi editor (în 1899 publică primul roman ştiinţifico-fantastic cunoscut din literatura română: „În anul 4000 sau O călătorie la Venus”); fondatorul şi redactorul primei reviste româneşti de astronomie, Orion (1907-1912); în 1908 înfiinţează Societatea Astronomică Română „Camille Flammarion”; în 1912, împreună cu chimistul C.I. Istrati, pune bazele Universităţii Populare din Bucureşti (n. 1875)
– 1921: S-a născut părintele arhimandrit Mina Dobzeu; statornic mărturisitor al credinței în perioada comunistă, când a făcut închisoare 6 ani; la Jilava l-a botezat în credința ortodoxă pe marele cărturar Nicolae Steinhardt (m. 2018) – 105 ani
– 1921: A murit tenorul Ioan Băjenaru (n. 1863) – 105 ani
– 1933: S-a născut Ilie Purcaru, publicist şi poet (m. 2008)
– 1935: S-a născut Radu Selejan, poet şi prozator, reporter (la ziarul „Tribuna” din Sibiu, din 1978) (m. 2000)
– 1937: S-a născut compozitorul Mihai Moldovan; a lucrat, ca redactor, la Radiodifuziunea Română, la Casa de Discuri „Electrecord” şi la revista „Muzica” (m. 1981)
– 1937: A murit Orest Tafrali, istoric şi prozator; specialist în istorie veche, arheologie şi bizantinologie; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1876)
– 1939: S-a născut Teodor Dima, filosof, logician şi profesor; specialist în logică deductivă și inductivă, epistemologie, filosofia științei, filosofie românească; inventatorul disciplinei filosofice Logica gândirii creative; director al Institutului de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane“ al Academiei Române, Filiala Iași (1995-2018); membru titular al Academiei Române din 2011 (m. 2019)
– 1940: A murit Mihail Berezovschi, preot, compozitor, dirijor, profesor și pictor; celebru animator al vieții culturale naţionale în Basarabia interbelică; creatorul primei formații corale profesioniste din Basarabia (n. 1868, Cetatea Albă, Imperiul Rus, astăzi în Ucraina)
– 1942: S-a născut matematicianul şi profesorul Ioan Tomescu, specialist in teoria grafurilor şi combinatorică; a pregătit, o lungă perioadă de timp, lotul olimpic român pentru Olimpiada Internaţională de Matematică şi pentru Balcaniada de Matematică; membru corespondent al Academiei Române din 2000
– 1942: S-a născut Mihai Sin (pseudonim: Mihai Bruda), prozator, eseist, publicist şi profesor; a realizat la Radio România Tîrgu-Mureş rubrica de actualitate culturală (m. 2014)
– 1942: S-a născut artista decoratoare şi profesoara Elena Iulia Dinescu (m. 2017)
– 1943: S-a născut Angela Tomaselli, artist plastic, pictoriță, muzeograf și profesoară; membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România și a Filialei de Pictură a Uniunii Artiştilor Plastici din Bucureşti
– 1949: S-a născut Angela Nache-Mamier, poetă, critic literar și profesor, stabilită în Franţa din 1987; membră stagiară a Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România din 2012 și membră a Asociației Scriitorilor de Limbă Română din Québec
– 1951: A murit scriitorul Ion C. Vissarion (n. 1879) – 75 de ani
– 1952: A murit astronomul şi profesorul Nicolae Coculescu, fondatorul Observatorului Astronomic din Bucureşti (1908); lucrări de mecanică cerească (n. 1866)
– 1954: S-a născut instrumentistul Nelu Dumitrescu, fondator şi toboşar al formaţiei „Iris”
– 1954: S-a născut Laurian Stănchescu, jurnalist, poet, eseist, critic literar și publicist
– 1956: A murit actriţa Maria Filotti; Teatrul din Brăila, oraşul unde s-a născut, poartă numele marii actriţe (n. 1883) – 70 de ani
– 1968: S-a născut interpreta Nicola (Nicoleta Alexandru)
– 1977: S-a născut Mihai Covaliu, scrimer (campion mondial în 2005) și antrenor; președintele Comitetul Olimpic și Sportiv Român (din 2016, reales în 2020 și în 2024); campion olimpic la sabie individual la Jocurile Olimpice de Vară 2000, campion mondial la sabie individual la Campionatele Mondiale de Scrimă 2005 și campion european cu echipa României la Campionatele Europene de Scrimă 2006
– 1978: A murit N. Crevedia (pseudonimul lui Nicolae Ion Cârstea), poet, prozator şi publicist (n. 1902)
– 1979: A murit Lucia Dem.(etriade) Bălăcescu, pictor, grafician și cronicar plastic (n. 1895)
– 1979: A murit Matei Alexandrescu, poet, prozator şi cronicar literar (n. 1906)
– 1984: A murit Ştefan Bârsănescu, reprezentant de seamă al pedagogiei româneşti; lucrările sale ştiinţifice acoperă tematici fundamentale ale ştiinţei educaţiei – pedagogie generală, istoria pedagogiei, pedagogia culturii, epistemologie pedagogică; Ştefan Bârsănescu a fost şi a rămas cel mai remarcabil istoric al educaţiei şi pedagogiei, prin lucrarea din 1941 („Istoria pedagogiei româneşti”) oferind prima sinteză a istoriei şcolii şi gândirii pedagogice din ţara noastră; este considerat şi întemeietorul politicii educaţiei ca domeniu de cercetare în România; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1895)
– 1988: A murit lingvistul, foneticianul şi profesorul Dimitrie Macrea; a condus lucrările de elaborare a „Dicţionarului limbii române” (1958) şi a „Dicţionarului enciclopedic român” (4 volume, 1962-1964); membru corespondent al Academiei Române din 1965 (n. 1907)
– 1995: A murit numismatul şi arheologul Bucur Mitrea (n. 1909)
– 1999: A murit Radu G. Ţeposu, critic literar, eseist, cronicar literar şi ziarist; figură proeminentă a grupării clujene „Echinox” (n. 1954)
– 2007: A murit Ion Păvălache, dirijor şi maestru de cor (n. 1927)
– 2009: A murit pictorul Nicolae Spirescu (n. 1921)
– 2010: A murit Adrian Păunescu, poet, jurnalist şi om politic; a iniţiat şi a condus, în perioada când a fost redactor-şef al revistei „Flacăra” (1973 – 1985), „Cenaclul Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care a susţinut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1 615 manifestări de muzică, poezie şi dialog; membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (n. 1943)
– 2011: A murit Ion I. Inculeţ, inginer şi profesor canadian de origine română; stabilit în Canada din 1946; preocupările ştiinţifice şi profesionale s-au axat pe domeniul electricităţii statice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (n. 1921) – 15 ani
– 2014: A murit Dorel Dorian, dramaturg, prozator şi eseist; fost deputat din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (1996-2004) (n. 1930)
– 2020: A murit poetul, jurnalistul şi senatorul maghiar Géza Szöcs, preşedinte al filialei PEN Club din Ungaria (n. 1953, la Târgu Mureș)
– 2021: A murit prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei, istoric, reputat cercetător al istoriei românești interbelice și a Basarabiei; decan al Facultății de Istorie și Filosofie din Iași (1985-1990), conducător de doctorat din 1990, îndrumător și formator al câtorva zeci de promoții de studenți; director al Direcţiei Judeţene Iaşi a Arhivelor Naţionale (1993-1997) (n. 1936) – 5 ani
– 2025: A murit Emeric (Emerich) Alexandru Ienei, fotbalist și unul din cei mai valoroși antrenori români din toate timpurile; antrenor al Stelei București (artizanul câștigării Cupei Campionilor Europeni în 1986), al Echipei naționale de fotbal a României (a readus România la o Cupă Mondială după două decenii, în Italia, în 1990, și la turneul final EURO 2000), al Echipei naționale de fotbal a Ungariei și al altor echipe; ca fotbalist al Stelei (1957-1969) a cucerit de trei ori campionatul și de patru ori Cupa României (n. 1937) – 1 an
EVENIMENTE EXTERNE
-Franța: Apel intersindical la demonstrații și greve pentru salarii și locuri de muncă
-Londra: Procesul în apel al ucigașului studentului Henry Nowak
-Bruxelles:Verdictul în procesul lui Antonio Ferrara și a nouă presupuși complici pentru un jaf planificat în Germania în 2025
– Tokyo: Nintendo – rezultate trimestrul II pentru anul fiscal 2026-27
– Tokyo: Toyota – rezultate trimestru II pentru anul fiscal 2026/27
– Frankfurt: Commerzbank – rezultatele trimestrului III
– Copenhaga: Maersk – rezultatele trimestrului III
– Lagos, Nigeria: Târgul de artă contemporană ArtX Lagos – la Palatul Federal (5 – 8 nov.)
– Sydney: Prezentare de modă Chanel Cruise 2026/27
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Internațională împotriva Violenţei şi a Bullying-ului în Școli, inclusiv a Cyberbullying-ului” a fost stabilită, din 2019, de UNESCO în prima zi de joi din luna noiembrie a fiecărui an. Potrivit site-ului UNICEF, https://www.unicef.org/, bullying-ul se poate identifica, în mod normal, prin următoarele trei caracteristici: intenţie, repetiţie şi putere. Bullying-ul este mai degrabă un tipar de comportament şi mai puţin un incident izolat. Tema de anul acesta este: „Fiecare elev sigur și bine: De la promisiune la fapte”. NOTĂ: Pe 30 ianuarie este marcată „Ziua internațională pentru nonviolenţă în școli”, apărută în 1964, ca o iniţiativă de pionierat, mondială, neguvernamentală, neoficială, independentă şi voluntară a educaţiei pentru nonviolenţă şi pace, care se desfăşoară acum în şcoli și centre de educaţie din întreaga lume. Data a fost aleasă ca fiind ziua morţii lui Mahatma Gandhi, supranumit părintele independenţei Indiei şi iniţiatorul mişcărilor de revoltă neviolente, cel care spunea: „Nonviolenţa este arma celor puternici”
– „Ziua Mondială pentru Turismul Responsabil” este marcată în ultima zi a Târgului Internațional de Turism de la Londra (3 – 5 nov.) și în întreaga lume, prin organizarea unor evenimente menite să promoveze dezvoltarea turismului, colaborările între companiile de turism, organizațiile sau chiar persoanele interesate de aplicarea unor practici durabile în turismul mondial; evenimentele prilejuite de marcarea acestei zile au loc cu sprijinul Organizației Mondiale a Turismului (World Tourism Organization — UNWTO), agenția Națiunilor Unite care coordonează promovarea la nivel internațional a turismului responsabil, durabil și accesibil. NOTĂ: „Ziua mondială a turismului” este marcată la 27 septembrie, ziua când, în 1970, a fost adoptat Statutul Organizaţiei Mondiale a Turismului. Anul 2027 a fost proclamat, de Adunarea Generală a ONU, drept „Anul Internațional al Turismului Durabil și Rezilient”
– „Ziua Mondială a Limbii Romani”, adoptată în 2015, la data de 7 noiembrie, de Adunarea Generală a UNESCO, la iniţiativa Croaţiei. NOTĂ: 16 iunie este „Ziua limbii romani” în România, instituită în 2019, pe 8 aprilie este marcată „Sărbătoarea etniei romilor din România” și pe 20 februarie „Ziua dezrobirii romilor”
– „Ziua Mondială de Conştientizare a Tsunami-urilor”, marcată anual pe 5 noiembrie, din anul 2016 (- 10 ani), și instituită de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 2015, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la pericolele tsunami-urilor și pentru a promova strategii de atenuare a impactului lor
– Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord: „Ziua focurilor de artificii”; Noaptea Guy Fawkes, cunoscută și sub numele de Ziua Guy Fawkes, este una dintre cele mai populare sărbători britanice (marchează eşuarea unui complot din 1605 vizând incendierea Parlamentului, atribuit unui grup de catolici)
– 1494: S-a născut Hans Sachs, maestru cântăreţ, compozitor şi poet german (m. 1576)
– 1714: A murit Bernardino Ramazzini, medic italian, considerat fondatorul medicinei muncii; în anul 1700 a scris prima carte importantă despre bolile profesionale şi industria igienică (n. 1633)
– 1854: S-a născut chimistul francez Paul Sabatier; importante contribuţii la studiul catalizei eterogene; Premiul Nobel pentru chimie pe 1912; membru de onoare străin al Academiei Române (1925) (m. 1941)
– 1879: A murit James Clerk Maxwell, fizician teroretician şi matematician britanic de origine scoţiană; contribuţii la teoria cinetico-moleculară a gazelor şi în electromagnetism (n. 1831)
– 1883: S-a născut Ricardo Miró, considerat cel mai mare poet naţional panamez (m. 1940)
– 1895: S-a născut pianistul german Walter Gieseking (m. 1956)
– 1911: S-a născut Roy Rogers (numele la naştere: Leonard Franklin Slye), cântăreţ de muzică country şi actor american; supranumit „regele cowboy-lor” (m. 1998) – 115 ani
– 1913: S-a născut actriţa britanică de teatru şi film Vivien Leigh (numele adevărat: Vivian Mary Hartley); soţia actorului Laurence Oliver, cu care a format unul dintre cele mai celebre cupluri din lumea cinematografică anglo-americană a anilor ‘30-‘40 ai secolului XX (m. 1967)
– 1914: A murit biologul german August Weismann, unul dintre fondatorii geneticii; a formulat ipoteza separării substanţei ereditare din celulele sexuale („germenul”) de „soma” şi a continuităţii plasmei germinative; a negat posibilitatea eredităţii caracterelor dobândite (n. 1834)
– 1920: S-a născut economistul american Douglass North, laureat al Premiului Nobel pentru economie în 1993, împreună cu Robert W. Fogel, „pentru înnoirea cercetării economice prin folosirea teoriei economice şi a metodelor cantitative, pentru a explica schimbările economice şi instituţionale” (m. 2015)
– 1921: S-a născut pianistul francez de origine maghiară Georges (György) Czyffra (m. 1994) – 105 ani
– 1923: S-a născut jurnalistul, editorul și publicistul german Rudolf Augstein, fondatorul revistei săptămânale „Der Spiegel” (m. 2002)
– 1926: S-a născut John Peter Berger, artist prolific, autor a numeroase cărţi şi piese de teatru, scenarist, eseist, critic de artă, pictor, poet și traducător englez; cunoscut pentru romanul său „G.”, pentru care a câştigat premiul Booker în 1972 (m. 2017) – 100 de ani
– 1931: S-a născut muzicianul american Ike Turner (m. 2007) – 95 de ani
– 1931: S-a născut „Reese” (Maurice Wolfe) Schonfeld, jurnalist american de televiziune, preşedinte fondator al Cable News Network (CNN), reţea de televiziune prin cablu, creată în colaborare cu antreprenorul media Ted Turner, la începutul anilor ’80 ai secolului XX (m. 2020) – 95 de ani
– 1934: S-a născut regizoarea şi scenarista ucraineană Kira Muratova (m. 2018)
– 1937: S-a născut pictorul francez de origine haitiană Hervé Télémaque, asociat cu suprarealismul şi curentul artei figurative narative; a trăit și a lucrat la Paris din 1961 (m. 2022)
– 1938: S-a născut Joe Dassin (Joseph Ira Dassin), cântăreţ francez (m. 1980)
– 1938: A murit Georges Urbain, chimist francez şi profesor la Sorbona; studii de chimie termodinamică; în 1907 a descoperit, independent de Auer von Welsbach, luteţiul şi yterbiul (n. 1872)
– 1941: S-a născut Art Garfunkel (nume complet: Arthur Ira Garfunkel), cântăreţ, poet și actor american; cunoscut mai ales ca membru al trupei de muzică folk „Simon & Garfunkel” – 85 de ani
– 1943: S-a născut actorul și dramaturgul american Sam Shepard (m. 2017)
– 1944: A murit Alexis Carrel, chirurg și biolog francez, cunoscut pentru descoperirile sale în domeniul vaselor de sânge şi al transplantului de organe; pe tot parcursul carierei sale, a urmărit şi constatat influenţa covârşitoare pe care credinţa o are asupra sănătăţii sufleteşti şi trupeşti şi a ajuns să creadă în miraculoasa putere de vindecare a rugăciunii; laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1912 (n. 1873)
– 1948: S-a născut William Daniel Phillips, fizician american; Premiul Nobel pentru Fizică în 1997, împreună cu fizicienii Steven Chu și Claude Cohen-Tannoudji, pentru dezvoltarea metodelor de răcire și captare a atomilor cu ajutorul laserilor
– 1955: A murit pictorul francez Maurice Utrillo (n. 1883)
– 1959: S-a născut Bryan Adams, cântăreţ rock, compozitor, producător muzical, activist social, actor şi fotograf canadian
– 1960: S-a născut actriţa scoţiană Tilda Swinton (nume complet Katherine Mathilda Swinton)
– 1963: A murit poetul spaniol Luis Cernuda (n. 1902)
– 1989: A murit pianistul și compozitorul american de origine rusă Vladimir Horowitz (n. 1903). NOTĂ: Pentru evitarea serviciului militar tatăl său a declarat ca an al naşterii 1904
– 1991: A murit britanicul Robert Maxwell, magnat al presei internaţionale; a creat un imperiu cu două mari companii publice „Maxwell Communication Corporation” şi „Mirror Group Newspaper” şi 400 de firme private (n. 1923, în Cehia) – 35 de ani
– 1997: A murit Sir Isaiah Berlin, istoric şi scriitor britanic, cunoscut pentru lucrările sale de filosofie politică (n. 1909, în Lituania, într-o familie de evrei)
– 2005: A murit scriitorul englez John Fowles (n. 1926)
– 2010: A murit actriţa americană Jill Clayburgh (n. 1944)
– 2012: A murit compozitorul american Elliott Carter (n. 1908)
– 2012: A murit Leonardo Favio (numele real – Fuad Jorge Jury), regizor de film, compozitor şi interpret argentinian (n. 1938)
– 2019: A murit Eleonora Romanescu, artistă plastică din Rep. Moldova (n. 1926)
– 2019: A murit actorul american William Wintersole; cunoscut pentru rolurile din serialele „Tânăr și neliniștit” și „Spitalul General” (n. 1931)
– 2019: A murit romancierul afro-american Ernest J. Gaines (n. 1933)
– 2025: A murit Andrea de Adamich, pilot italian de Formula 1 și comentator de televiziune; a concurat timp de cinci ani pentru Ferrari şi McLaren, printre alte echipe (n. 1941) – 1 an
Sursa: RADOR