Calendarul zilei – 15 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 octombrie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 15 octombrie

* Cu 444 de ani în urmă (1582) această dată devenea prima zi a calendarului gregorian. La 24.II.1582 Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, anunţa că a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care punea de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi). Pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar. Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582. Doar câteva ţări au adoptat imediat noul calendar pe 15 octombrie 1582. Este vorba de Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia. În România, s-a trecut la calendarul gregorian (calendarul de stil nou) în anul 1919, când ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie. Modificarea a fost adoptată prin Decretul-lege din 5/18.III.1919

* Acum 431 de ani (1595), între 15 şi 20 octombrie, a avut loc Bătălia de la Giurgiu. Mihai Viteazul a zdrobit ariergarda lui Sinan-Paşa şi a cucerit cetatea Giurgiu. Robii luaţi de turci au fost eliberaţi. În urma înfrângerilor, Sinan-Paşa a fost destituit din postul de mare vizir. Cu două săptămâni în urmă, la 8 octombrie 1595, după un asalt de două zile, cetatea Târgoviştei (ocupată de trupele lui Sinan-Paşa) fusese recucerită de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li se alăturase şi un corp toscan. O importantă consecință a campaniei din toamna lui 1595, încheiată cu victoria de la Giurgiu, a fost mutarea capitalei Munteniei de la București din nou la Târgoviște, mai departe de Dunăre și astfel de pericolul otoman. Aproape toate actele lui Mihai Viteazu din anii 1596-1599 au fost emise la Târgoviște

* Acum 148 de ani (1878) Rusia recunoștea independenţa României (15/27)

* Cu 104 ani în urmă (1922), la Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia, a avut loc solemnitatea încoronării regelui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, ca rege al tuturor românilor, şi a Mariei, ca regină. Coroanei regale de oţel a regelui Carol I (realizată din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă de la 1877-1878) i s-au adăugat însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh. La festivităţi au participat reprezentanţi din peste 20 de state europene, din SUA şi Japonia, fapt ce semnifica o largă recunoaştere internaţională a noii realităţi statale. Succesor al regelui Carol I, Ferdinand I (n. 1865 – m. 1927), rege al României între anii 1914 şi 1927, a fost monarhul de numele căruia se leagă participarea României la prima conflagraţie mondială de partea Antantei şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 (15 – 17.X.)

* Acum 103 ani (1923) era inaugurată oficial Facultatea de Farmacie, ca instituție separată, în cadrul Universității din București. Legea privind înfiinţarea ei a fost adoptată la 7.VI.1923; primul decan: profesorul Ştefan Minovici

* În urmă cu 102 ani (1924) statuia „Libertatea luminând lumea” (Miss Liberty) a fost declarată monument al Statelor Unite ale Americii. Poporul francez a dăruit Statelor Unite, la 4.VII.1884, ca semn de prietenie între cele două naţiuni, această statuie, realizată de sculptorul francez Auguste Bartholdi; instalată pe Liberty Island, la gura de vărsare a fluviului Hudson în Oceanul Atlantic, statuia domină oraşul New York. Inaugurarea oficială a Statuii Libertăţii din New York, a avut loc la 28 octombrie 1886, în prezenţa preşedintelui Grover Cleveland (1884-1888; 1893-1897) şi a câtorva mii de americani. La 15 octombrie 1924, Statuia Libertăţii a fost desemnată monument naţional, iar din 1984 se află pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. Statuia Libertăţii are o înălţime de 46 metri fără soclu şi de 93 de metri cu acesta, fiind una din zece cele mai înalte statui din întreaga lume. Interiorul statuii se poate vizita acesta fiind accesibil pe mai multe niveluri. Un muzeu este organizat în piedestalul deasupra căruia se află o platformă de observare. O altă platformă de observare există şi în coroana statuii. Statuia Libertăţii primeşte în fiecare an peste 4 milioane de vizitatori

* Cu 101 ani în urmă (1925) apărea, sub auspiciile Asociaţiei Prietenii Radiofoniei, publicaţia bilunară „Radiofonia”. A avut în colectivul de redacţie profesori şi ingineri de prestigiu ca: prof. Dragomir Hurmuzescu, ing. E. Petraşcu, ing. Mihai Konteschveller, inventator şi autor de manuale de specialitate, ing. I. Constantinescu, autor de cursuri de telecomunicaţii pentru studenţi şi alţii. În anul 1928 revista este reeditată ca organ de publicitate al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România

* Cu 62 de ani în urmă (1964) erau stabilite relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă între România şi Republica Islamică Pakistan. După stabilirea relaţiilor diplomatice, în anul 1964, România şi Pakistanul au dezvoltat relaţii puternice în domeniile economic şi politic. În anii ’70, inginerii români au contribuit semnificativ la construirea rafinăriei din cel mai important centru economic pakistanez, şi fostă capitală a ţării, oraşul Karachi. De asemenea, până în anii ‘80, specialiştii români au construit fabrici de ciment pe teritoriul pakistanez, două dintre localităţi fiind Kohat şi Lasbella. În decembrie 1998, la Islamabad, a fost înfiinţat Forumul de prietenie Pakistan-România, care reuneşte oameni de afaceri aflaţi în raporturi comerciale şi de cooperare economică cu parteneri români, oameni de cultură, reprezentanţi ai societăţii civile, absolvenţi de studii superioare în România şi foşti diplomaţi pakistanezi acreditaţi la Bucureşti

* Acum 41 de ani (1985) era adoptată, la Strasbourg, Carta Europeană a Autonomiei Locale. România a ratificat Carta prin Legea 199 din 17.XI.1997

* Cel mai faimos fost prizonier din lume și fostul său temnicer – președintele Congresului Național African, Nelson Mandela (1918 – 2013), respectiv, președintele Africii de Sud Frederik W. de Klerk (1936 – 2021) – au primit, la data de 15 octombrie 1993, acum 33 de ani, în comun, Premiul Nobel pentru Pace 1993, pentru eforturile lor de a desființa apartheid-ul țării. sistem de separare rasială. Comitetul Nobel i-a onorat pe cei doi pentru că au trecut peste secole de opresiune rasială pentru a negocia o tranziție fragilă și încă neterminată la o democrație non-rasială. Acesta a numit angajamentul lor față de negocieri un model pentru rezolvarea conflictelor rasiale și etnice din întreaga lume. „Destinatarii” nu s-au consultat înainte de a ține conferințe de presă separate – relația lor personală nu s-a dezvoltat niciodată dincolo de cordialitatea încordată – dar, totuși, și-au exprimat sentimente aproape identice. Mandela, în vârstă de 75 de ani, a numit onoarea o „experiență profund umilitoare”. De Klerk, în vârstă de 57 de ani, a spus că este „practic un om modest și i-a fost rușine într-un anumit sens al cuvântului”. Ambii au spus că au acceptat premiul ca încurajare din partea comunității mondiale pentru a finaliza sarcina de a construi o Africă de Sud non-rasială

* Acum 29 de ani (1997) era lansată (de la Cape Canaveral/Florida), spre Titan (cel mai mare satelit al planetei Saturn), sonda spaţială americano-europeană „Cassini-Huygens”. Aceasta a ajuns pe orbita lui Saturn în iulie 2004 şi, timp de patru ani (până în 2008), a avut misiunea de a studia planeta Saturn, celebrele ei inele, dar mai ales cel mai mare satelit al acesteia, Titan

* Shenzhou 5 a fost prima misiune spațială cu echipaj uman lansată de China pe 15 octombrie 2003, cu 24 de ani în urmă. La bordul navetei Shenzhou, astronautul chinez Yang Liwei (taikonaut) a încojurat Pământul de 14 ori pe parcursul a 21 de ore. Naveta a fost lansată la 9:00 (UTC +8) de la centrul spațial din Jiuquan, o bază din Deșertul Gobi, cu o rachetă purtătoare Marșul Lung CZ-2F. La 9:10 (UTC +8) a ajuns pe orbită la o altitudine de 343 km deasupra Pământului. Pe 16 octombrie, naveta a reintrat în atmosferă și parașuta s-a deschis fără probleme. Aterizarea a avut loc la 6:28 (UTC +8) la doar 5 kilometri de locul prevăzut. La lansare au asistat președintele chinez de la acea vreme, Hu Jintao, precum și fostul președinte Jiang Zemin

Aniversări – Comemorări

– Sf. Magdalena de la Mălainița (Calendarul Creştin-Ortodox 2026). NOTĂ: Măndălina (Magdalena) de la Mălainița (n. 22.XI./3.XII.1895 – m. 2/15.X.1962) a fost o mărturisitoare a credinței, sfătuitoare înțeleaptă și ocrotitoare a românilor (vlahilor) și sârbilor. La vârsta de 19 ani, în ziua Întâmpinării Domnului (2 februarie 1914), s-a măritat în satul românesc Mălainița, dar soțul ei, Miloș, murind în Primul Război Mondial, a lăsat-o văduvă cu un copil mic. Măndălina s-a întărit în credință, zicând mereu: „Vede Dumnezeu”, cuvânt care i-a devenit pecete sufletească. În timpul ocupației bulgare (1915-1918), preoții au fost arestați și uciși, iar biserica din Șciubic a rămas fără păstori. Atunci, Sfânta Măndălina, prin harul lui Hristos, a ținut strana bisericii, păstrând flacăra credinței aprinsă. În vremuri de întuneric spiritual, când mulți se rătăceau la vrăjitoare din cauza limbii neînțelese la slujbe, ea, cunoscând bine atât româna, cât și sârba, a fost punte între popoare și mângâiere pentru credincioși, făcându-se pe sine punte între pământ și Cer, ca o aleasă a lui Dumnezeu. A fost canonizată ca sfântă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința sa din 1 iulie 2025, prăznuirea sa fiind în ziua de 15 octombrie; proclamarea locală a canonizării sale a avut loc la 13 septembrie 2026, la Mănăstirea Mălainița din Serbia

– Sf. Tereza din Avila, fecioară învăţătoare a Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– „Ziua Națională a Comerțului Electronic”, stabilită prin Legea 144/22.VII.2020, „reprezintă recunoaşterea digitalizării activităţilor economice şi în România, precum şi alinierea la conceptul „economie digitală”, asigurând un cadru legislativ pentru conştientizarea, informarea şi încurajarea unui motor al fenomenului digital, astfel cum a fost conceput şi dezvoltat comerţul electronic”. Iniţiatorii proiectului legislativ precizează de asemenea că, „în sensul prezentei legi, prin comerţ electronic se vor înţelege prevederile Legii nr. 365/2002 privind comerţul electronic”

– „Ziua Națională de Comemorare a Copiilor Decedați în timpul Sarcinii, la Naștere sau până la Împlinirea Vârstei de 18 ani”, intitulată și „Ziua Părinților de Îngeri”, a fost stabilită prin Legea 186/12.VI.2024. Tot prin această Lege s-a reglementat ca părinții care pierd un copil în timpul sarcinii sau de la naștere și până la împlinirea vârstei de 18 ani să beneficieze de sprijin pentru consiliere psihologică (10 ședințe de consiliere psihologică, efectuate într-un termen de 6 luni de la data decesului copilului), ținând cont de trauma emoțională astfel apărută

– 1451: Uciderea domnului Moldovei Bogdan al II-lea, la Reuseni, de către Petru Aron, cu complicitatea unei părţi a boierimii moldovene; tatăl lui Ştefan cel Mare, Bogdan al II-lea, a dus numeroase lupte împotriva polonezilor (n. 1409) – 575 de ani

– 1800: S-a născut Mihai Zotta, medic şi naturalist; unul dintre primii medici români; împreună cu Iacob Cihac a întemeiat, în 1833, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi (m. 1864)

– 1874, 15/28: S-a născut medicul Constantin I. Parhon, întemeietorul şcolii româneşti de endocrinologie; unul dintre protagoniştii endocrinologiei mondiale în perioada constituirii ei ca disciplină de sine stătătoare; membru titular al Academiei Române din 1939 şi preşedinte de onoare al acestui for (1948-1969); om politic, preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române între anii 1948 – 1952; preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune între anii 1945 – 1947 (m. 1969)

– 1884: S-a născut inginerul Ion (Iancu) Constantinescu; contribuţii în fondarea învăţământului de telecomunicaţii din România; a brevetat (1919) aparatul teletipografic, care stă la baza teleimprimatoarelor moderne (m. 1963)

– 1885: S-a născut Dimitrie N. Ciotori, jurist, om politic și diplomat; bun cunoscător al limbii engleze, a ajutat la scrierea unor lucrări despre România pentru a face cunoscute peste hotare realităţile româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (m. 1965)

– 1889: A murit Gheorghe Adrian (Andreescu) general, teoretician militar, revoluţionar paşoptist şi membru de onoare al Academiei Române din 1875 (n. 1820). NOTĂ: Unele surse (Rosetti, Dim. R. – Dicţionarul Contimporanilor, Editura Lito-Tipografiei „Populară”, Bucureşti, 1897) dau ca dată a morţii 14 decembrie 1889

– 1897: S-a născut inginerul Ioan A. Dimitriu; contribuţii originale în domenii ca automobilele, aviaţia, radioul şi televiziunea (m. 1975)

– 1908: S-a născut, la Corabia, actriţa Pola Illéry (Paula Iliescu), stabilită în Statele Unite ale Americii; considerată una din ultimele vedete feminine ale erei filmelor mute (m. 2012)

– 1918, 15/28: A murit Constantin Giurescu, istoric, istoriograf, editor de texte vechi și profesor; a publicat numeroase ediţii critice ale unor cronici şi studii privind vechea istoriografie românească; membru titular al Academiei Române din 1914 (n. 1875)

– 1921: S-a născut sportiva Angelica Rozeanu (după căsătorie și Adelstein), considerată una dintre cele mai valoroase jucătoare de tenis de masă din istorie, datorită unor recorduri care greu mai pot fi egalate: a fost de şase ori consecutiv campioană mondială pentru România, între anii 1950 – 1956, iar la ediţia din 1953 a câştigat toate probele din concurs – echipe, simplu, dublu-fete şi dublu-mixt; de asemenea, a fost de 20 de ori campioană naţională a României şi de 3 ori campioană a Israelului; în cei peste 20 de ani de activitate competiţională internaţională (1936-1960) a obţinut 29 de medalii la Campionatele Mondiale (17 de aur, 5 de argint şi 7 de bronz) şi 7 medalii la Campionatele Europene, situându-se pe locul doi în topul celor mai valoroase jucătoare, ea fiind inclusă şi în Guinness Book of Records în 1988; a fost prima sportivă din România care a cucerit un titlu mondial (1950) şi european (1958) (m. 2006) – 105 ani

– 1923: S-a născut actorul Sandu Sticlaru (m. 2006)

– 1924: S-a născut arhimandritul Dometie Manolache, un mare părinte duhovnicesc român al secolului XX, duhovnic la Mănăstirea Râmeț și preot misionar jertfitor în satele mocanilor din Munții Apuseni, supranumit de evlavia populară „apostolul moților” (m. 1975)

– 1928: S-a născut pictoriţa Simona Vasiliu-Chintilă (m. 2009)

– 1928: S-a născut Grigore N. Posea, specialist în geografie, unul din cei mai cunoscuți geomorfologi români, profesor universitar; președintele Societății de Geografie din România în perioada 1990-2000 și președinte de onoare al acesteia, din 2000; președinte – fondator al Asociației Geomorfologilor din România (1990-1999) (m. 2023)

– 1941: A murit Dan Serafim, unul dintre cei mai apreciați antrenori din atletismul românesc; multiplu campion național la aruncarea greutății (m. 2020) – 85 de ani

– 1945: S-a născut Dorina Grăsoiu, istoric şi critic literar, jurnalist; cercetătoare la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române între 1968 şi 2004

– 1949: S-a născut poetul Ioan Voicu; catalogat de criticii literari drept „poetul baladist”, din opera căruia s-au inspirat numeroşi artişti de muzică folk, dar şi de muzică populară (m. 2020)

– 1967: A murit medicul Ştefan S. Nicolau; fondatorul şi directorul Institutului de Inframicrobiologie din Bucureşti (1950-1967); creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1896)

– 1976: A murit poetul de descendenţă simbolistă Traian Tr. Lalescu; fiul matematicianului Traian Lalescu (n. 1920) – 50 de ani

– 1981: A murit Taşcu Gheorghiu, traducător, poet, publicist şi grafician (n. 1910) – 45 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 17/18.IX.1981

– 1982: A murit prozatorul Nicolae Jianu (nume real: Nicolae Popescu) (n. 1916)

– 1989: A murit Paul Georgescu, critic literar, romancier, eseist şi jurnalist; între anii 1945 şi 1948 a făcut cronică literară săptămânală la Radiodifuziunea Română (n. 1923)

– 1991: A murit Petre Solomon, poet, traducător şi eseist (n. 1923) – 35 de ani

– 1993: A murit actriţa Irina Răchiţeanu-Şirianu (n. 1920)

– 1998: A murit actriţa Leopoldina Bălănuţă (n. 1934)

– 2016: A murit meşterul ceramist Nicolae Diaconu, supranumit şi „părintele ceramicii figurative” (n. 1955) – 10 ani

– 2019: A murit Tamara Buciuceanu Botez, „Doamna comediei româneşti”, una dintre cele mai apreciate actriţe de teatru, film şi televiziune, aparţinând „Generaţiei de Aur”; timp de 65 de ani a jucat pe scenele mai multor teatre din Bucureşti, precum Giuleşti (azi Odeon), Comedie, Bulandra, Naţional sau Teatrul de Operetă, în numeroase filme, spectacole radiofonice şi de televiziune; „figură reprezentativă a Teatrului Naţional Radiofonic, o voce de patrimoniu a tezaurului cultural” al Radio România (n. 1929)

– 2023: A murit Carmen Petra Basacopol, una dintre marile compozitoare ale „generației de aur” a muzicii românești și profesoară; creația sa componistică cuprinde toate genurile, un repertoriu bogat dedicându-l harpei (n. 1926)

– 2024: A murit (la Stockholm) Gabriela Melinescu, poetă, prozatoare, eseistă, jurnalistă, traducătoare și graficiană; stabilită în Suedia din anul 1975; „a fost o neobosită promotoare a literaturii române în Suedia timp de aproape cinci decenii, precum şi o adevărată ambasadoare culturală a Suediei în România, după căderea comunismului” (n. 1942)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului European (15 – 16 oct.)

– Dublin: Reuniunea informală a miniștrilor educației din UE (15 – 16 oct.)

– Ljubljana: Reuniunea informală a Grupului Arraiolos al șefilor de stat europeni (15 – 16 oct.)

– Bangkok, Thailanda: Reuniunea miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din G20

– Luxembourg: Joi, 15 octombrie, Curtea de Conturi Europeană va publica un raport special care examinează în ce măsură prioritatea „Poziția de lider în sectorul industrial” din cadrul programului Orizont 2020 s-a ridicat la înălțimea ambiției pe care o reflectă denumirea sa. Orizont 2020 a fost al optulea program-cadru al UE pentru cercetare și inovare. S-a derulat în perioada 2014-2020 și a avut un buget de aproximativ 79 de miliarde de euro. Prioritatea sa „Poziția de lider în sectorul industrial” a beneficiat de un buget de aproximativ 17 miliarde de euro, din care aproape 80 % au fost alocați pentru dobândirea unei poziții de lider în șase domenii: TIC, nanotehnologii, materiale avansate, biotehnologie, sisteme de producție și prelucrare avansate și spațiu. Restul bugetului a fost destinat îmbunătățirii accesului la finanțare de risc pentru întreprinderile inovatoare și sprijinirii capacității de inovare a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).

– Paris: Date privind inflația din septembrie (rezultate finale) – INSEE

– Washington, DC: Indicele prețurilor de producție (IPP) septembrie

– Washington, DC: Vânzările cu amănuntul din septembrie

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Comemorării Bebeluşilor şi a Copiilor”; mişcarea de sprijinire a celor care trec prin pierderea unei sarcini sau a unui copil a început în Statele Unite în anul 1988, când preşedintele Ronald Reagan a declarat oficial luna octombrie ca fiind luna comemorării bebeluşilor şi copiilor decedaţi. În 2002, la iniţiativa unui grup de părinţi, ziua de 15 octombrie a fost declarată în toate statele americane „Zi oficială pentru comemorarea bebeluşilor şi copiilor”. An de an mişcarea s-a extins ajungând să acopere toate continentele. În România, cu prilejul acestei zile, s-au organizat evenimente pentru prima dată în anul 2010, la iniţiativa Biancăi Brad, fondatoarea Organizaţiei EMMA (Eternul Miracol Materna Alinare). Prin Legea nr. 186 din 12 iunie 2024 a fost instituită în România „Ziua națională de comemorare a copiilor decedați în timpul sarcinii, la naștere sau până la împlinirea vârstei de 18 ani”, intitulată „Ziua Părinților de Îngeri”

– „Ziua Mondială a Femeii din Mediul Rural” a fost stabilită de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 62/136 din 18 decembrie 2007. Ideea celebrării acestei zile s-a conturat cu prilejul unei Conferinţe a ONU pentru femei, care a avut loc la Beijing în septembrie 1995. Femeile din mediul rural reprezintă mai mult de un sfert din populaţia lumii, ele contribuind decisiv la bunăstarea familiilor lor şi la dezvoltarea economiei rurale. Din cauza rolului lor cheie privind producţia de alimente şi a siguranţei acestora s-a decis ca „Ziua internaţională a femeilor din mediul rural” să fie aniversată cu o zi înainte de „Ziua mondială a alimentaţiei”

– „Ziua Internaţională a Nevăzătorilor” (denumită şi „Ziua bastonului alb”), instituită de Organizaţia Europeană pentru Bunăstarea Nevăzătorilor, în 1993 (de fapt, data de 15 octombrie a fost proclamată „Ziua bastonului alb” în anul 1964, de către preşedintele SUA, Lyndon Johnson, ulterior fiind sărbătorită în întreaga lume). NOTĂ: La data de 13 noiembrie se marchează „Ziua internaţională a educaţiei copiilor nevăzători”

– „Ziua Mondială a Spălatului pe Mâini”, creată iniţial pentru copii şi elevi, este celebrată în prezent în peste 100 de ţări din întreaga lume, fiind axată pe creşterea gradului de conştientizare şi înţelegere a importanţei spălatului pe mâini. Ziua este promovată şi susţinută de Parteneriatul Global Public-Privat pentru spălarea mâinilor (The Global Public-Private Partnership for Handwashing — PPPHW), care este o coaliţie internaţională de părţi interesate (organizaţii naţionale şi internaţionale) ce lucrează în mod explicit pentru promovarea spălării mâinilor cu săpun pe o scară largă şi recunoaşterea igienei ca pilon al dezvoltării internaţionale şi a sănătăţii publice. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2008, anul care a fost declarat de Naţiunile Unite — Anul Internaţional al Stării de Salubrizare. NOTĂ: Organizația Mondială a Sănătății marchează „Ziua mondială a igienei mâinilor” la 5 mai

– „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Oboselii la Volan”; în România acţiunea se desfăşoară din anul 1996 – 30 de ani. NOTĂ: În cea de-a treia duminică a lunii noiembrie este marcată „Ziua mondială de comemorare a victimelor traficului rutier”

– 70 î.Hr: S-a născut Publius Vergilius Maro, cunoscut în limba română ca Virgiliu, poet latin, autor al epopeii în versuri Aeneis („Eneida”), considerată epopeea naţională a romanilor. Multe din datele biografice nu sunt sigure, cele mai multe informaţii datează din perioada antică târzie sau provin din legende ale evului mediu timpuriu (m. 19 î.Hr.)

– 1608: S-a născut Evangelista Torricelli, fizician şi matematician italian; a pus în evidenţă existenţa presiunii atmosferice (1643), construind primul barometru (”tubul T”) (m. 1647)

– 1775: S-a născut compozitorul finlandez Bernhard (Henrik) Crussel (m. 1838)

– 1817: A murit generalul Tadeusz Kósciuszko, erou al luptei pentru independenţă naţională în Statele Unite, Polonia, Lituania şi Belarus (n. 1746)

– 1829: S-a născut astronomul american Asaph Hall III, celebru pentru descoperirea celor două Luni ale lui Marte – Deimos şi Phobos – în anul 1877 (m. 1907)

– 1844: S-a născut Friedrich Nietzsche, scriitor şi filosof german; cel mai important filosof al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influență remarcabilă, adesea controversată, asupra gândirii filosofice a generațiilor ce i-au urmat (m. 1900)

– 1855, 15/27: S-a născut Ivan V. Miciurin, horticultor şi genetician rus; a obţinut peste 300 de soiuri de plante pomihorticole, în special pomi fructiferi; a experimentat controlul ştiinţific al creşterii plantelor (m. 1935)

– 1858: A murit chimistul şi mineralogul suedez Carl Mosander; a descoperit metalele rare lantan şi terbiu (n. 1797)

– 1870: S-a născut Gaetano de Sanctis, istoric şi arheolog italian; a lăsat o sinteză a istoriei poporului român; membru de onoare străin al Academiei Române (1924) (m. 1957)

– 1881: S-a născut scriitorul britanic Sir P. G. Wodehouse (numele complet: Pelham Grenville Wodehouse) (m. 1975) – 145 de ani

– 1884: A murit publicistul francez Jean Honoré Ubicini; în 1848 a venit în Ţara Românească, unde abia se declanşase Revoluţia, căreia i s-a alăturat (a fost numit chiar secretar al Guvernului provizoriu); după înfrângerea Revoluţiei şi întoarcerea sa în Franţa a dus o permanentă activitate de sensibilizare a opiniei publice europene în favoarea idealurilor româneşti; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1818)

– 1905: S-a născut Sir Charles Percy Snow, scriitor şi fizician britanic; a fost o lungă perioadă consilier ştiinţific al guvernului britanic (m. 1980)

– 1906: A murit Samuel Isaac Joseph Schereschewsky (cunoscut sub numele de Joseph Schereschewsky), episcop anglican din Shanghai, China (1877 – 1884), misionar și renumit traducător (timp de 25 de ani a stat paralizat într-un scaun cu rotile, nu putea vorbi fără eforturi supraomenești și nu putea mișca decât două degete, dar i-a fost însă de ajuns pentru a duce la bun sfârșit o misiune incredibilă: traducerea Bibliei în limba chineză); a fondat Universitatea Sf. Ioan din Shanghai; în tradiţia episcopaliană și cea anglicană este aniversat la 15 octombrie ca unul dintre cei mai mari teologi ai Orientului (n. 1831, în Lituania) – 120 de ani

– 1908: S-a născut (în Canada) economistul american John Kenneth Galbraith; teoretician al fenomenului managementului; adept al teoriei societăţii industriale conduse de o tehnostructură (m. 2006)

– 1917: S-a născut Arthur Meier Schlesinger Jr., istoric, scriitor şi profesor american; fost consilier special al preşedintelui John Kennedy (m. 2007)

– 1917: A murit (a fost executată) Mata Hari (Margaretha Geertruida Zelle), dansatoare olandeză, învinuită de Franţa de spionaj în favoarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial (n. 1876)

– 1919: S-a născut Sándor Asztalos (cel tânăr), scriitor, poet, muzicolog și critic muzical maghiar (m. 1970)

– 1920: S-a născut Mario Puzo, scriitor şi scenarist american de origine italiană; cunoscut mai ales pentru romanele sale despre Mafia, în special „Naşul” (1969), roman care l-a consacrat şi pe care l-a adaptat cinematografic împreună cu regizorul Francis Ford Coppola (m. 1999)

– 1920: S-a născut regizorul de film şi scenaristul francez de origine armeană Henri Verneuil (m. 2002)

– 1922: S-a născut romanciera portugheză Agustina Bessa-Luis; a publicat circa patruzeci de romane, dintre care cel mai cunoscut este „La Sybille” (m. 2019)

– 1923: S-a născut Italo Calvino, ziarist și scriitor italian (m. 1985)

– 1923: S-a născut jurnalistul american Eugene Patterson, militant pentru drepturile civile în statele americane sudice, în anii ’60 ai secolului XX (m. 2013)

– 1926: S-a născut Michel Foucault, istoric şi filosof francez; a cercetat modul în care ştiinţa şi raţiunea au fost folosite în diverse domenii ca instrumente ale puterii (m. 1984) – 100 de ani

– 1929: S-a născut Milorad Pavič, poet, romancier, istoric literar şi traducător sârb (m. 2009)

– 1930: S-a născut Philippe Leroy, actor și producător francez; unul din rolurile importante a fost în filmul „Sandokan”; a rămas în istorie și pentru cele 2000 de sărituri cu parașuta pe care le-a realizat între 50 și 80 de ani (m. 2024)

– 1934: A murit Raymond Poincaré, jurist şi om politic francez; preşedinte al Franţei între anii 1913 şi 1920; a susţinut unirea teritoriilor româneşti cu România în anul 1918; membru de onoare străin al Academiei Române (1932) (n. 1860)

– 1943: S-a născut Penny Marshall, actriță, producătoare și regizoare americană; prima femeie care a câştigat peste 100 de milioane de dolari cu un film („Big”) (m. 2018)

– 1945: S-a născut PF Neofit (numele de mirean: Simeon Nikolov Dimitrov), Patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare (2013-2024); din 1994 a fost Mitropolit de Durostor şi Cerve, iar în 2001, când eparhia a fost reorganizată, a fost desemnat Mitropolit de Ruse; fervent susținător al învățământului teologic, în calitate de rector al Academiei Teologice „Sf. Clement al Ohridei” din Sofia și apoi de decan al Facultăţii de Teologie din capitala bulgară (m. 2024)

– 1948: S-a născut (în Argentina) interpretul de muzică uşoară, compozitorul și instrumentistul britanic Chris de Burgh (numele real: Christopher John Davison)

– 1949: S-a născut scriitorul francofon algerian Boualem Sansal, deținător al unui număr impresionant de premii literare. NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1944

– 1955: S-a născut actriţa și producătoarea americană Tanya Roberts (pe numele adevărat Victoria Leigh Blum) (m. 2021)

– 1964: A murit compozitorul american Cole Porter (n. 1891)

– 1974: A murit medicul ungar István Rusznyák; în cadrul cercetărilor sale, o atenţie specială a acordat complexului de vitamine flavonice; a descoperit vitamina P, împreună cu A. Szent-Györgyi; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (n. 1889)

– 2012: A murit Norodom Sihanouk, om politic cambodgian, fost rege al Cambodgiei, considerat drept părintele independenţei acestei ţări şi unificatorul diferitelor facţiuni separate de decenii de război civil. A deţinut atât de multe poziţii, începând cu anul 1941, încât Guinness Book of World Records l-a identificat ca politicianul care a deţinut cele mai multe funcţii politice din lume; a fost conducător efectiv al Cambodgiei din 1953 până în 1970 (n. 1922)

– 2016: A murit astronomul ucrainean Klim Ivanovici Ciuriumov, unul dintre descoperitorii cometei care a fost destinaţia de succes a misiunii spaţiale europene „Rosetta” (n. 1937) – 10 ani

– 2018: A murit Arto Paasilinna, scriitor și jurnalist finlandez; autorul celebrului roman „Anul iepurelui” (n. 1942)

– 2018: A murit Paul Allen, antreprenor, investitor și filantrop american; fondator în 1975, împreună cu Bill Gates, al companiei americane Microsoft (n. 1953)

– 2023: A murit Suzanne Somers, actriță, cântăreață, prezentatoare de emisiuni pentru televiziune, femeie de afaceri și scriitoare americană; cunoscută pentru rolurile din serialele de televiziune ”Three’s Company” şi „Step by Step”; autoare a numeroase cărţi despre sănătate, nutriţie și tratamente în boala cancerului (n. 1946)

Sursa: RADOR