Calendarul zilei – 27 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 27 septembrie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 27 septembrie

* Pe 27 septembrie 1822, în urmă cu 204 ani, lingvistul și istoricul francez Jean-François Champollion, în vârstă de 32 de ani, prezenta în fața Academiei de Inscripții și Litere din Paris descoperirile sale despre hieroglife. Născut în Figeac, localitate în departamentul francez Lot, Champollion dovedește de mic că este un copil supradotat. Face rapid o pasiune pentru civilizația egipteană antică și viața din timpul faraonilor, devenită o adevărată modă după expediția în Egipt a lui Napoleon Bonaparte, în 1798-1799. În 1798, soldații francezi descoperiseră la Rosetta (în arabă, Rașid), în delta Nilului, o piatră neagră gravată cu trei texte, dintre care unul în greaca veche, un altul în demotică (o scriere egipteană mai nouă) și în hieroglife. Champollion observă că textul hieroglific conține de trei ori mai multe semne decât cuvintele textului grec. Deduce astfel că hieroglifele (au fost recenzate circa 5000) nu sunt doar ideograme, contrar prejudecăților de până atunci. Champollion reușește astfel, pe 14 septembrie 1822 să descifreze nume proprii, precum Cleopatra, Ramses și Tutmes

* Cu 152 de ani în urmă (1874) România a semnat, la Berna, ca membru fondator, Tratatul privind înființarea Uniunii Poștale Generale (din 1878, Uniunea Poștală Universală), prin care țările semnatare formau un singur teritoriu poștal pentru schimbul reciproc al corespondențelor și obiectelor între birourile lor de poștă. Tratatul a intrat în vigoare la 1 iulie 1875

* Se marchează 130 de ani (1896) de când, în cadrul unei ceremonii internaţionale festive, desfăşurate în prezenţa împăratului Austro – Ungariei, Franz Josef, a regelui Serbiei, Alexandru I şi al României, Carol I, a avut loc inaugurarea canalului navigabil Porţile de Fier, defileu pe fluviul Dunărea. Face parte din graniţa dintre Serbia şi România şi are o lungime de 134 km. Defileul se află între partea de nord a României şi cea de sud a Serbiei, punct în care râul separă Munţii Carpaţi de Balcani. Un nume alternativ românesc pentru ultima parte a acestuia este „Clisura Dunării”

* În urmă cu 117 ani (1909) avea loc inaugurarea oficială a Portului Constanţa, cel mai mare port maritim al României. Amenajări ale Portului Constanţa de la Marea Neagră începuseră încă din 1857. În acel an autorităţile turce au concesionat construirea Portului Constanţa şi a căii ferate Cernavodă-Constanţa companiei engleze „Danube and Black Sea Railway and Kustendge Harbour Company Ltd.”, iar Portul Constanţa a beneficiat, pentru prima dată, de amenajări şi dotări relativ moderne. La 16 octombrie 1896, a avut loc inaugurarea oficială a lucrărilor de construcţie şi modernizare a Portului Constanţa, lucrări care au început după proiectul inginerului I.B. Cantacuzino. În 1899, inginerul Anghel Saligny, constructorul podului de la Cernavodă, a fost numit director al lucrărilor Portului Constanţa. La 27 septembrie 1909 a avut loc inaugurarea oficială a Portului Constanţa, în prezenţa regelui Carol I. La începutul secolului XX Portul Constanţa avea un dig de larg, de 1.377 m lungime, digul de Sud (1.497 m), cu farul roşu, danele de încărcare, mii de metri de cheiuri, silozuri, calea ferată ş.a. Suprafaţa platformei portuare era de 119 ha. În perioada 1941-1944 portul a primit destinaţie militară, fiind lovit de aviaţia sovietică în peste 120 de raiduri. În 1944 a fost ocupat de sovietici, iar flota militară şi cea comercială au fost confiscate. Abia în anul 1961 s-a aprobat proiectul de extindere a portului. Tot atunci au început construcţiile la digul de larg, platforme, cheiuri şi dane. După anul 1984, Portul a cunoscut o nouă perioadă de înflorire. La 17 noiembrie 2003, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime a inaugurat cea mai importantă investiţie finalizată în ultimii ani, respectiv noul terminal de containere din Portul Constanţa Sud. În noiembrie 2005 s-a inaugurat şi terminalul de pasageri, o investiţie de 2,8 milioane de euro

* Acum 116 ani (1910), la invitaţia Ministerului de Război, aviatorul Aurel Vlaicu a participat la manevrele militare de toamnă, ducând, în zbor, un mesaj de la Slatina la Piatra-Olt, zburând  la o înălțime de 500 m, în 35 de miunte. Din acel moment România a devenit a doua ţară, după Franţa, care folosea avionul în scopuri militare. Inginerul şi pilotul Aurel Vlaicu este creatorul primelor planoare româneşti, pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (n. 1882 – m. 1913; s-a prăbuşit cu un monoplan proiectat şi construit de el, „Vlaicu II”, lângă Câmpina, în timp ce încerca să treacă Munţii Carpaţi)

* Acum 107 ani (1919) era format un guvern în frunte cu generalul Arthur Văitoianu, principala sa misiune constând în organizarea primelor alegeri parlamentare pe baza votului universal din istoria României întregite. Guvernul Arthur Văitoianu a fost consiliul de miniștri care a guvernat România în perioada 27 septembrie – 30 noiembrie 1919

* Tot 107 ani se marchează de la înfiinţarea, la Bucureşti, a Societății corale „Cântarea României” – primul dirijor: Marcel Botez

* Se împlinesc 100 de ani (1926) de când, la Paris, a avut loc primul Congres internaţional al cinematografului, sub egida Societăţii/Ligii Naţiunilor (27 sep. – 3 oct.)

* Acum 86 de ani, la data de 27 septembrie 1940, s-a semnat, la Berlin, Pactul Tripartit, care a pus bazele unei alianţe politico-militare între statele semnatare, Germania, Italia şi Japonia. A fost actul oficial de constituire a Axei Berlin-Roma-Tokyo, care s-a opus Aliaţilor în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale

* Cu 56 de ani în urmă (1970) era adoptat Statutul Organizaţiei Mondiale a Turismului

* În urmă cu 36 de ani (1990) România a ratificat, prin Legea nr. 18, Convenţia cu privire la Drepturile Copilului, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 20.XI.1989, care a intrat în vigoare la 2.IX.1990

* În urmă cu 28 de ani (1998) a fost fondată compania Google, de către Larry Page şi Serghey Brin, doctoranzi la Universitatea Stanford. În scurt timp, Google a devenit cel mai folosit motor de căutare pe internet, iar în prezent numără miliarde de site-uri indexate. Numele Google reprezintă un joc de cuvinte, pornind de la cuvântul „googol”, un neologism inventat în anul 1938, care reprezintă cifra 1 urmată de 100 de zerouri. Utilizarea acestui termen întruchipează misiunea de a organiza o cantitate aparent infinită de informaţii de pe web

* Acum 5 ani (2021) Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României a fost adoptat de Comisia Europeană. Principalii actori implicați au fost: Cristian Ghinea – ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene din partea USR, care a coordonat redactarea și negocierea directă a planului cu Bruxelles-ul, Florin Cîțu – prim-ministrul României la acea dată, care a condus coaliția guvernamentală (PNL-USR-UDMR) responsabilă de adoptarea planului, fiind cel care a parafat documentele oficiale și Comisia Europeană – instituția UE, reprezentată de președinta Ursula von der Leyen, care a adoptat oficial planul României

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul, mitropolitul Ţării Româneşti (Calendarul Creştin-Ortodox 2026). NOTĂ: Cărturarul Antim Ivireanul, adus în Ţara Românească de Constantin Brâncoveanu, în jurul anului 1690, ajunge stareţ al mănăstirii Snagov (1694 – 1701), episcop la Râmnic (1705 – 1708) şi mitropolit al Ţării Româneşti (1708 – 1716); autor de scrieri didactico-morale, orator bisericesc, traducător a unor scrieri de cult, tipograf, caligraf, gravor, miniaturist şi sculptor; ctitor al limbii liturgice româneşti şi fondator al limbii române literare; ctitorul ansamblului monastic Antim din Bucureşti (1716). În septembrie 1716 a fost ucis de turci (în drumul spre surghiunul pe muntele Sinai). A fost canonizat ca sfânt de BOR în iunie 1992 (n. ~1650/1660, în Iviria/Georgia de azi)

– Sf. Vincenţiu de Paul, preot (Calendarul Romano-Catolic 2026). NOTĂ: Sf. Vincențiu de Paul (n. 24 aprilie 1581 – m. 27 septembrie 1660), numit și Apostolul carității, a fost un preot francez romano-catolic care și-a dedicat viața îngrijirii săracilor și combaterii mizeriei, fiind renumit pentru compasiunea, umilința și generozitatea sa. Figură marcantă a reînnoirii spirituale franceze din secolul al XVII-lea, el este venerat ca sfânt în Biserica Catolică și în Biserica Anglicană, fiind canonizat în 1737

– „Ziua Satului Românesc”, stabilită în ultima duminică a lunii septembrie, prin Legea 44/2020, a fost iniţiată de deputatul PNL Florin Roman. Potrivit expunerii de motive, „Ziua satului românesc trebuie să fie o adevărată sărbătoare naţională a valorilor perene ale României, cu expoziţii, târguri tematice, conferinţe şi seminarii pe tema conservării, promovării şi dezvoltării străbunelor noastre aşezări rurale”

– 1827, 27.IX/9.X: S-a născut Alexandru Papiu-Ilarian, jurist, istoric şi om politic; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; membru al Societăţii Academice Române din 1868 (m. 1877)

– 1903: S-a născut pictorul Alexandru Ciucurencu; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1977)

– 1905: S-a născut Sebastian Popovici, poet, prozator şi traducător (m. 1974)

– 1914, 27.IX/10.X: A murit Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, proclamat domnitor al României la 10.V.1866; după cucerirea Independenţei (1877), la 10.V.1881 Carol I este încoronat, devenind primul rege al României; şi-a legat numele de acte importante ale istoriei moderne româneşti, contribuind la consolidarea instituţiilor democratice ale statului; membru de onoare al Societăţii Academice Române (1867); protector (1867-1914) şi preşedinte de onoare (1879-1914) al Academiei Române (n. 1839, la Sigmaringen/Germania)

– 1929: S-a născut compozitorul Mircea Istrate (m. 2003)

– 1933: S-a născut poetul Grigore Hagiu; redactor la mai multe reviste („Drum Nou”, „Luceafărul”, „Gazeta literară”) (m. 1985)

– 1934: S-a născut poetul şi eseistul Ilarie Hinoveanu (m. 2013)

– 1936: S-a născut actorul Constantin Drăgănescu; activitate impresionantă în lumea filmului, apărând în peste 60 de filme și seriale (m. 2020) – 90 de ani

– 1945: S-a născut poetul și publicistul ucrainean de origine română Vasile Tărâţeanu; în anul 1989 a fondat, alături de alţi scriitori români din Ucraina, Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2011 (m. 2022)

– 1947: S-a născut cercetătorul şi exploratorul Teodor Gheorghe Negoiţă; liderul cercetării polare româneşti, a fost primul român care a atins Polul Nord (1995); în anul 2006 a pus bazele primei şi singurei staţii de cercetări polare româneşti în Antarctica, Law-Racoviţă (m. 2011)

– 1952: S-a născut cosmonautul Dumitru Prunariu (nume complet: Dumitru-Dorin Simion Prunariu), inginer aeronautic, primul român care a efectuat un zbor în spaţiul cosmic, în perioada 14-22 mai 1981, la bordul navei cosmice sovietice „Soyuz-40”; zborul a durat 7 zile, 20 ore şi 42 minute, activitatea spaţială desfăşurându-se la bordul staţiei orbitale „Salyut-6”; membru de onoare al Academiei Române (2011)

– 1965: S-a născut istoricul și muzeograful Sorin Iftimi, personalitate remarcabilă a vieţii culturale şi academice ieşene; are numeroase studii privind istoria Iaşului; a fost şi un important heraldist, sigilograf şi vexilolog, fiind autor de studii referitoare la steme, blazoane, peceţi, sigilii boiereşti, drapele, uniforme, decoraţii, steme eclesiastice, pietre tombale etc (m. 2021)

– 1969: S-a născut Bogdan Suceavă, matematician, romancier și publicist

– 1971: S-a născut Alexandru Szentmiklosi, arheolog, cercetător al Epocii Bronzului, fost șef al Secţiei de Arheologie a Muzeului Naţional al Banatului; a pus pe harta descoperirilor arheologice localitatea și cetatea Cornești, contemporană cu perioada Războiului Troian (m. 2019) – 55 de ani

– 1972: A murit interpreta de muzică populară Maria Lătăreţu; era numită „Privighetoarea Gorjului”, „Crăiasa cântecului românesc” sau „Prinţesa cântecului popular românesc” (n. 1911)

– 1972: A murit Aurelia Fătu-Răduţu, interpretă a cântecelor populare bănăţene (n. 1929)

– 1974: A murit compozitorul Ion Ghiga (n. 1895)

– 1978: S-a născut pianista Mihaela Ursuleasa (m. 2012). NOTĂ: În memoria marii artiste, considerată copil-minune, Opera Comică pentru Copii, împreună cu Primăria Capitalei, a organizat prima ediţie a Concursului Internaţional de Pian „Mihaela Ursuleasa”, în perioada 1-7 iulie 2018

– 1990: A murit Ion Biberi, prozator, eseist şi critic literar, de profesie medic (n. 1904)

– 1991: S-a născut Simona Halep, cea mai cunoscută prezență feminină în tenisul românesc; prima româncă din istorie care a câștigat Grand Slamul londonez; a atins prima poziție în clasamentul mondial WTA, în două rânduri, între 2017 și 2019; a realizat performanța de a se clasa timp de 7 ani în Top 10 al celor mai bune jucătoare de tenis – 35 de ani

– 2001: A murit (într-un accident rutier) prozatorul Traian Olteanu; împreună cu poetul Florin Muscalu, a fondat, după 1990, la Focşani, „Revista V” (iniţiala din titlu fiind de la judeţul Vrancea) (n. 1941) – 25 de ani

– 2001: A murit (într-un accident rutier) Florin Muscalu, poet, critic şi istoric literar; a fost redactor la Televiziunea din Focşani; împreună cu prozatorul Traian Olteanu, a fondat, după 1990, la Focşani, „Revista V” (iniţiala din titlu fiind de la judeţul Vrancea) (n. 1943, la Lipnic-Ocniţa, azi în R. Moldova) – 25 de ani

– 2001: A murit (într-un accident rutier) poetul Iustin Panţa, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori sibieni; după 1990 a participat la fondarea revistei „Euphorion”, a cărei direcţie a şi asigurat-o în ultimii ani (n. 1964) – 25 de ani

– 2016: A murit actorul Sebastian Papaiani (n. 1936) – 10 ani

– 2016: A murit sculptorul monumentalist Pavel Bucur (n. 1945) – 10 ani

– 2018: A murit Aurel Sasu, critic şi istoric literar, eseist, traducător și profesor (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bangkok, Thailanda: Reuniunea informală a șefilor de delegații la Comitetul Interguvernamental de Negociere (INC) privind poluarea cu plastic (27 – 30 sep.)

– Liverpool, Regatul Unit: Conferința anuală a Partidului Laburist (27 – 30 sep.)

– Sao Tome și Principe: Alegeri pentru Adunarea Națională din São Tomé

– Elveția: Referendumuri în Elveția privind consolidarea neutralității și securitatea alimentară

– Berlin: Al 52-lea Maraton BMW Berlin

– Belgrad: Fotbal – UEFA Nations League, Liga A: Grupa 2 Serbia – Țările de Jos

– Augsburgh: Fotbal – UEFA Nations League, Liga A: Grupa 2 Germania – Grecia

– Oslo: Fotbal – UEFA Nations League Ligue A: Grupa 4 Norvegia – Portugalia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Migrantului și a Refugiatului” (a CXII-a) este marcată în ultima duminică din septembrie; originile acestei zile pot fi urmărite până în 1914, în preajma izbucnirii Primului Război Mondial, când Papa Pius X a cerut tuturor creștinilor să se roage pentru migranți; câteva luni mai târziu, succesorul său, Papa Benedict al XV-lea, a instituit „Ziua migrantului” pentru a susține, din punct de vedere spiritual și economic, lucrarea pastorală a emigranților italieni; din 1952, ziua a preluat o conotație mai largă și mai internațională; din 2004, Consiliul Pontifical pentru îngrijirea pastorală a migranților și a persoanelor itinerante a extins ziua și pentru refugiați; la cererea Sfântului Ioan Paul al II-lea, din 2005, „Ziua mondială a migranților și a refugiaților” a fost sărbătorită de Biserica Universală în a doua duminică după Bobotează; la 14 ianuarie 2018, Papa Francisc a anunțat schimbarea datei de marcare a acestei zile, din ianuarie în ultima duminică din septembrie. Mesajul de anul acesta transmis de Papa Leon al XIV-lea este: „Chiar și numai unul dintre acești copii” (Matei 18,5), atrăgându-ne atenția asupra minorilor implicați direct în experiența migrației și a fugii, asupra grijii noastre față de ei și asupra promisiunii Domnului că „oricine primește un astfel de copil în numele Meu, pe Mine mă primește” (Mc 9,37). NOTĂ: Pe 18 decembrie este „Ziua internaţională a migranților”, marcată anual, pe baza Rezoluţiei 55/93 din 4.XII.2000 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite (la 18.XII.1990, prin Rezoluţia 45/158, a fost adoptată Convenţia internaţională pentru protecţia drepturilor tuturor muncitorilor migranţi şi a membrilor familiilor acestora). „Ziua românilor de pretutindeni” este sărbătorită, începând cu anul 2015, în ultima duminică a lunii mai, potrivit Legii 101/2015. Pe 20 iunie este marcată, din 2001, „Ziua mondială a refugiaţilor”, la iniţiativa ONU. Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte „Duminica românilor migranţi” în prima duminică după 15 august

– „Ziua Internaţională a Persoanelor cu Deficiențe de Auz” (marcată din 1958, la iniţiativa Federaţiei Mondiale a Hipoacuzicilor, în ultima duminică a lunii septembrie); ziua încheie „Săptămâna internațională a persoanelor cu deficiențe de auz” (21-27 sep.), în cadrul căreia, pe 23 septemmbrie, este marcată și „Ziua internațională a limbajului semnelor”, stabilită de Adunarea Generală a ONU la 19.XII.2017, la inițiativa Federației Mondiale a Surzilor (WFD); la 23 septembrie 1951 a avut loc primul Congres Mondial al WFD

– „Ziua Mondială a Turismului”; se marchează în fiecare an la data de 27 septembrie, potrivit hotărârii adoptate de cea de-a treia sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Mondiale a Turismului (Torremolinos/Spania, septembrie 1979); la stabilirea datei s-a ţinut seama de faptul că 27 septembrie este o dată-reper pentru turismul mondial – ziua când, în 1970, a fost adoptat Statutul Organizaţiei Mondiale a Turismului. Tema de anul acesta este „Agenda digitală și inteligența artificială pentru redesenarea turismului”. NOTĂ: La 17 februarie este și „Ziua mondială pentru turism durabil” („Global Tourism Resilience Day”) stabilită, cu sprijinul a 90 de ţări, de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), la 6 februarie 2023, prin rezoluţia A/RES/77/269. ONU subliniază astfel necesitatea de a încuraja dezvoltarea turismului rezistent pentru a face faţă şocurilor, ţinând cont de vulnerabilitatea sectorului turistic în situaţiile de urgenţă. Este, de asemenea, un apel la acţiune pentru ca statele membre să dezvolte strategii naţionale de reabilitare după perturbări, inclusiv prin cooperarea public-privat şi prin diversificarea activităţilor şi produselor

– „Ziua Mondială a Râurilor”, sărbătorită în ultima duminică din septembrie, este o sărbătoare a căilor navigabile ale lumii; în 2005, Organizația Națiunilor Unite a lansat „Deceniul Apă pentru Viață” pentru a contribui la creșterea gradului de conștientizare a necesității unei mai bune îngrijiri a resurselor de apă; ulterior, crearea „Zilei mondiale a râurilor” a fost ca răspuns la o propunere inițiată de avocatul râurilor Mark Angelo. Tema de anul acesta este: „Fără Păduri, Fără Râuri, Fără Apă, Fără Viaţă!”. NOTĂ: La 14 martie este marcată „Ziua internaţională de acțiune pentru râuri” sau „Ziua internațională de acțiune împotriva marilor baraje și de protejare a râurilor” („The International Day of Action Against Dams and For Rivers, Water and Life”) ce a fost proclamată de participanții la prima reuniune internațională a persoanelor afectate de baraje, în martie 1997, în Curitiba, Brazilia. Marcarea acestei zile își propune să atragă atenția asupra efectelor distructive pe care marile proiecte le au asupra calității apei, să contribuie la recuperarea sănătății bazinelor hidrografice și la dezvoltarea unei strategii privind gestionarea durabilă și echitabilă a râurilor

– 1389: S-a născut Cosimo de Medici (Cosimo cel Bătrân), primul membru al familiei de bancheri Medici care a ajuns la conducerea Republicii florentine (din 1434); protector al literaturii şi artelor; întemeietor al bibliotecii „Laurenziana” (m. 1464)

– 1871: S-a născut scriitoarea italiană Grazia Deledda; Premiul Nobel pentru literatură în 1926 (m. 1936) – 155 de ani

– 1880: S-a născut violonistul francez Jacques Thibaud; împreună cu violoncelistul Pablo Casals şi pianistul Alfred Cortot au format un renumit trio, foarte bine apreciat atât de public, cât şi de critică (m. 1953, într-un accident de avion deasupra Alpilor, în timp ce se deplasa spre Japonia; vioara sa, un Stradivarius din 1720, a pierit odată cu el)

– 1882: A murit graficianul italian Amedeo (Domenico) Preziosi; a lucrat în România (1868-1869), unde a realizat desene, acuarele şi litografii care reprezentau vederi din Bucureşti şi din alte zone ale ţării, executate adeseori în colaborare cu C. Popp de Szathmary (n. 1816, în Malta)

– 1915: A murit Remy de Gourmont, scriitor, critic literar şi teoretician simbolist francez (n. 1858)

– 1917: A murit Edgar Degas, pictor, grafician şi sculptor francez (n. 1834)

– 1918: S-a născut Sir Martin Ryle, fizician şi radioastronom englez care a dezvoltat sisteme revoluţionare pentru telescoape radio şi le-a folosit pentru a localiza şi fotografia cu precizie surse slabe de unde radio; Ryle şi Antony Hewish au primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1974, primul premiu Nobel acordat pentru merite în cercetarea astronomică (m. 1984)

– 1919: A murit soprana de origine italiană Adelina Patti; considerată una din cele mai mari cântăreaţe de muzică de operă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (n. 1843, la Madrid)

– 1921: S-a născut regizorul ungar de film Miklós Jancsó (m. 2014) – 105 ani

– 1921: A murit compozitorul german Engelbert Humperdinck (n. 1854) – 105 ani

– 1922: S-a născut Arthur Penn, regizor, actor şi producător american de film, autorul celebrei pelicule „Bonnie and Clyde” (m. 2010)

– 1924: S-a născut scriitorul și editorul canadian de origine cehă Josef Škvorecký; și-a petrecut jumătate din viață în Canada, publicând și sprijinind literatura cehă interzisă în timpul erei comuniste; a fost distins cu Premiul Internațional Neustadt pentru Literatură în 1980 (m. 2012)

– 1925: S-a născut fiziologul britanic Sir Robert (Geoffrey) Edwards, considerat „părintele fertilizării in vitro”; împreună cu chirurgul Patrick Steptoe, Edwards a reşit în premieră concepţia prin intermediul fertilizării in vitro, ceea ce a dus la naşterea primului copil conceput prin acest procedeu, Louise Brown, la 25 iulie 1978. Robert G. Edwards a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru medicină în 2010, pentru descoperirile sale în domeniul fertilizării in vitro şi punerea la punct a acestei tehnici de inseminare artificială (m. 2013)

– 1932: S-a născut Yash Chopra, producător de film, regizor şi scenarist indian; supranumit „regele romantismului de la Bollywood” (m. 2012)

– 1934: S-a născut actorul american Wilford Brimley; de-a lungul carierei, a colaborat cu regizori ca Ron Howard, Barry Levinson, Sydney Pollack şi John Carpenter și a jucat alături de actori precum Robert Redford, Jane Fonda, Michael Douglas, Paul Newman şi Tom Cruise (m. 2020)

– 1938: S-a născut academicianul francez Jean-Loup Dabadie, scriitor, jurnalist, scenarist şi textier (m. 2020)

– 1944: A murit sculptorul, pictorul și gravorul francez Aristide Maillol (Aristide Joseph Bonaventure Maillol) (n. 1861)

– 1947: S-a născut Meat Loaf (pe numele său adevărat Michael Lee Aday), cântăreţ american de rock şi actor (m. 2022)

– 1950: S-a născut scriitorul australian John Marsden (m. 2024)

– 1953: S-a născut Robert „Robbie” Shakespeare, basistul și producătorul jamaican, cunoscut în special pentru activitatea sa în duetul reggae şi dub „Sly & Robbie” (m. 2021)

– 1957: S-a născut Peter Sellars, regizor de teatru și operă, director de festivaluri și profesor american; remarcat pentru dramatizările sale unice ale operelor și spectacolelor clasice și contemporane

– 1961: A murit poeta și romanciera americană Hilda Doolittle (n. 1886) – 65 de ani

– 1968: S-a născut actorul american Patrick Muldoon, cunoscut pentru rolurile sale din „Zile din viaţa noastră”, „Melrose Place” sau „Infanteria stelară” (m. 2026)

– 1971: S-a născut Alexandru Szentmiklosi, arheolog, cercetător al Epocii Bronzului; a pus pe harta descoperirilor arheologice localitatea și cetatea Cornești, contemporană cu perioada Războiului Troian (m. 2019) – 55 de ani

– 1972: S-a născut cântăreaţa americano-mexicană Lhasa (Lhasa de Sela), stabilită în ultimii ani ai vieţii în Canada (m. 2010)

– 1984: S-a născut Avril Lavigne, cântăreaţă şi textieră canadiană

– 2003: A murit Donald O’Connor (nume complet: Donald David Dixon Ronald O’Connor), cântăreţ, dansator şi actor american de film (n. 1925)

– 2005: A murit Mary Lee Settle, scriitoare și profesoară americană; fondatoare a premiului PEN / Faulkner anual pentru ficțiune (în 1980), ca răspuns la ceea ce autoarea considera tendinţa de mercantilizare a premiilor din industria literară americană (n. 1918)

– 2012: A murit Herbert Lom (numele real: Herbert Charles Angelo Kuchacevich ze Schluderpacheru), actor de film şi televiziune britanic de origine cehă (n. 1917)

– 2015: A murit regizorul britanic de film John Guillermin; a cunoscut succesul cu filme precum „Infernul din zgârie-nori” (1974) şi „King Kong” (1976) (n. 1925)

– 2015: A murit saxofonistul american Wilton Felder, renumit muzician de jazz (n. 1940)

– 2017: A murit publicistul american Hugh Hefner, fondatorul revistei „Playboy” (1953) (n. 1926)

– 2018: A murit chitaristul american Marty Balin (nume real: Martyn Jerel Buchwald), cofondator al grupului rock psihedelic „Jefferson Airplane”, celebru în anii 1960 ai secolului XX (n. 1942)

– 2023: A murit actorul irlandez-englez Sir Michael John Gambon; de-a lungul carierei sale de șase decenii, a primit trei premii Olivier și patru premii BAFTA TV (n. 1940)

– 2024: A murit Maggie Smith, actriţă britanică, cu o carieră de peste șapte decenii; cunoscută în lumea întreagă pentru rolurile din serialul TV „Downton Abbey”, franciza cinematografică „Harry Potter” şi numeroase producţii de teatru; dublă laureată a Premiului Oscar (1969, 1978) (n. 1934)

Sursa: RADOR