Calendarul zilei – 26 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 26 septembrie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 26 septembrie

* Cu 639 de ani în urmă (1387) Petru Muşat, domn al Moldovei (1375-1391), recunoaştea, la Lvov, suzeranitatea lui Vladislav al II-lea Jagello, mare cneaz al Lituaniei şi rege al Poloniei. Începea, astfel, rivalitatea ungaro-polonă pentru dominaţia asupra Moldovei

* Acum 191 de ani (1835) a avut loc, la Teatro San Carlo din Napoli, premiera operei „Lucia di Lammermoor” de Gaetano Donizetti. Libretul (semnat de Salvatore Cammarano) este după romanul lui Walter Scott, „Mireasa lui Lammermoor”

* Cu 152 de ani în urmă (1874) a avut loc, la Bucureşti, prima competiţie internaţională din analele sportului românesc – un concurs de tir („tragere la semn”), la care au participat membri ai Societăţii de tir din Ungaria (26.IX/8.X)

* În urmă cu 119 ani (1907) Noua Zeelandă (colonie britanică din 1841) a obţinut statutul de dominion în cadrul imperiului britanic. La 11.XII.1931, prin Statutul de la Westminster, obţinea calitatea de membru cu drepturi depline în cadrul Commonwealth-ului

* Acum 114 ani (1912) avea loc izbucnirea Primului război balcanic (până la 17/30.V.1913) între Alianţa Balcanică (Bulgaria, Serbia, Grecia, Muntenegru) şi Imperiul Otoman, încheiat prin victoria coaliţiei antiotomane. România s-a declarat neutră (26.IX/8.X)

* În urmă cu 72 de ani (1954) avea loc scufundarea feribotului comercial japonez „Toya Maru”, dezastru care a avut loc în portul Hakodate şi care s-a soldat cu 1.155 de morţi. Taifunul care a scufundat feribotul, în strâmtoarea Tsugaru, a fost botezat de autorităţile japoneze „Nr. 15”

* În data de 26 septembrie 1960, cu 66 de ani în urmă, fostul preşedinte al Cubei, Fidel Castro (1926-2016), rostea cel mai lung discurs ţinut de un oficial în faţa Organizaţiei Naţiunilor Unite (a durat 4 ore şi 29 minute)

* Cu 63 de ani în urmă (1963) legaţia României de la Viena a fost ridicată la rangul de ambasadă

* Sunt marcați 50 de ani (1976) de când autoturismul ARO 240, fabricat la Uzinele din Câmpulung, era distins cu Medalia de Aur la Târgul internaţional de la Zagreb

* Se marchează 35 de ani (1991) de când, în condiţiile desfăşurării celei de-a patra mineriade, guvernul condus de Petre Roman a demisionat

* Acum 28 de ani (1998) avea loc semnarea Acordului de constituire a Forţei Multinaţionale de Pace din Europa de Sud-Est, cu ocazia reuniunii de la Skopje a miniştrilor apărării din opt ţări sud-est europene (Turcia, Grecia, Italia, România, Bulgaria, Albania, Slovenia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), desfăşurate sub egida secretarului de stat american al apărării; au participat invitaţi din ţările membre ale NATO, reprezentanţi ai OSCE şi UE

* Pe data de 26 septembrie 2002, acum 24 de ani, Timișoara a devenit primul oraș din România cu un sistem de iluminare stradală inteligentă: pe perioada nopții, când traficul scade foarte mult, are loc o reducere a nivelului de iluminare, fără a afecta însă siguranța circulației, astfel încât consumul de energie electrică se reduce cu până la 30%. Este important de precizat că Timișoara a devenit, pe 21 noiembrie 1884, primul oraș european iluminat electric, al doilea în lume după New York (SUA)

* Tot în urmă cu 24 de ani (2002), feribotul senegalez supraîncărcat „Le Joola” s-a răsturnat în largul coastelor Gambiei; numărul estimat al morților a fost de peste 1.800 de persoane. Nefericitul eveniment este considerat a fi a treia cea mai mare catastrofă civilă de transport maritim după cel de-Al Doilea Război Mondial

* Se împlinesc 20 de ani (2006) de când a fost dezvelită statuia generalului Charles de Gaulle, amplasată în piaţa cu acelaşi nume din Bucureşti

* Sunt marcați 10 ani (2016) de la semnarea Acordului final dintre guvernul columbian și gherilele FARC (Forţele Armate Revoluţionare Columbiene). Negocierile de pace dintre guvern şi gherilele FARC au început la 16 octombrie 2012, la Oslo, iar din noiembrie 2012 au continuat la Havana. Venezuela, Chile, Cuba şi Norvegia s-au implicat activ în sprijinirea procesului de pace, salutat, de asemenea, de UE, SUA şi majoritatea ţărilor latino-americane. Potrivit Acordului general privind terminarea conflictului şi construirea unei păci stabile şi durabile, convenit de guvernul columbian şi de FARC, principalele subiecte de negociere au vizat: politica de dezvoltarea rurală; participarea foştilor combatanţi FARC la viaţa politică; traficul de droguri; drepturile victimelor; terminarea propriu-zisă a conflictului. Acordul final de pace a fost semnat la 26 septembrie 2016, dar el a înregistrat un vot negativ la referendumul din 2 octombrie 2016. Atât guvernul, cât şi liderii FARC şi-au exprimat voinţa pentru continuarea eforturilor în direcţia păcii. Negocierile au dus la semnarea unui nou Acord final, la 26 noiembrie 2016

Aniversări – Comemorări

– Mutarea Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan; Sf. Voievod Neagoe Basarab; Sf. Cuv. Platonida de la Argeș (fosta Despina Milița, soția Voievodului) (Calendarul Creştin-Ortodox 2026). NOTĂ: Maica Platonida sau Doamna Despina Milița (1487 – 30.I.1554), a fost soția domnitorului Neagoe Basarab și mai târziu monahie la Mănăstirea Ostrov. Provenită dintr-o familie domnească, ea a fost o femeie înțeleaptă și evlavioasă, cunoscută drept protectoare a artelor și culturii în Țara Românească. Doamna Despina a avut un rol esențial în finalizarea lucrărilor la Mănăstirea Curtea de Argeș, ctitoria-simbol a lui Neagoe Basarab. Despina Milița a îndurat multe suferințe: și-a pierdut rând pe rând toți copiii, iar la final, și pe soțul ei. În urma acestor încercări, s-a retras din lume în rugăciune, îmbrățișând viața monahală. A fost canonizată ca sfântă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința sa din 1 iulie 2025

– Săvârşirea din viaţă a Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– 1832: S-a născut Zsófia Torma, arheolog, antropolog şi paleontolog de origine maghiară; considerată prima femeie arheolog din Transilvania, de unii chiar prima din lume; a avut un rol decisiv în fondarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (m. 1899)

– 1881, 26.IX/8.X: S-a născut Vasile Bogrea, filolog şi lingvist, poet şi traducător; specialist în limbile clasice; s-a ocupat de lexicologie şi onomastică românească; împreună cu Sextil Puşcariu, a pus bazele Muzeului Limbii Române (1919) şi ale Societăţii Etnografice din Cluj (1923); membru corespondent al Academiei Române din 1920 (m. 1926) – 145 de ani

– 1905: S-a născut geograful Tiberiu I. Morariu; studii de etnografie şi geografia populaţiei; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1982)

– 1907: S-a născut Dan Botta, poet, eseist, dramaturg şi traducător (m. 1958)

– 1909: S-a născut Ştefan Dobay, fost internaţional de fotbal şi antrenor, nume de legendă a fotbalului românesc (m. 1994)

– 1909: S-a născut Horia Stanca, cronicar dramatic, memorialist şi traducător; arestat în 1952 (pentru activitate de presă îndreptată împotriva comunismului) şi condamnat la trei ani de muncă silnică, pe care-i ispăşeşte la Jilava şi la Canalul Dunăre-Marea Neagră (m. 2002)

– 1909: A murit Apcar Baltazar, pictor şi critic de artă român de origine armeană (n. 1880)

– 1914: S-a născut Ştefan Berceanu, medic şi dramaturg; specializat în hematologie şi imunopatologie, domenii în care a desfăşurat o activitate de pionierat, atât sub aspect fundamental, cât şi aplicativ; a avut şi preocupări literare, publicând mai multe eseuri, dar mai cu seamă piese de teatru; membru post-mortem al Academiei Române (ianuarie 1991) (m. 1990)

– 1920: S-a născut Nicolae Boboc, compozitor, dirijor, muzicolog, folclorist şi profesor (m. 1999)

– 1928: S-a născut Nicolae Nedef (sau Nedeff), handbalist și antrenor; unul dintre cei mai titrați antrenori de handbal din lume (a câștigat șapte titluri de campion mondial la handbal dintre care trei cu echipa națională feminină, în 1956, 1960 și 1962, și patru cu echipa națională masculină, în 1961, 1964, 1970 și 1974, plus alte medalii la Campionatele Mondiale și la Jocurile Olimpice de vară) (m. 2017)

– 1947: S-a născut Ion M. Dumitru, poet, romancier, eseist, editor şi traducător („Antologia poeziei gruzine”, „Antologia poeziei chineze” ş. a.); fondatorul Festivalului Internaţional „Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş” (m. 2022)

– 1950: S-a născut Dan Grecu, fost gimnast de performanţă – laureat cu bronz la Jocurile Olimpice de vară de la Montréal 1976, ulterior antrenor-coordonator al lotului naţional masculin de gimnastică, arbitru internaţional; primul campion mondial al gimnasticii românești (în 1974) și primul campion european (în 1975) (m. 2024)

– 1955: S-a născut Ion Ruscuț, actor al Teatrului Regina Maria din Oradea și actor de dublaj la Zone Studio Oradea; a dat voce multor personaje din desene animate (m. 2023)

– 1957: S-a născut Cleopatra Lorinţiu, poetă, prozatoare, scenaristă, autoare de literatură pentru copii, traducătoare, jurnalistă şi realizatoare de televiziune

– 1989: A murit muzicologul Ştefan Lakatoş (n. 1895)

– 1992: A murit Dan Duţescu, profesor şi traducător; unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în limba şi literatura engleză din România (n. 1918)

– 1995: A murit pictorul Grigore Spirescu (n. 1922)

– 1998: A murit pictorul Ion Dumitriu (n. 1943)

– 2016: A murit muzicianul, comediantul, actorul şi scriitorul Ioan Gyuri Pascu; membru al grupului „Divertis” (1987-2007) (n. 1961) – 10 ani

– 2022: A murit pictoriţa şi muzeografa Pia Paleologu, mama eseistului, profesorului, diplomatului și omului politic, Theodor Paleologu (n. 1937)

– 2025: A murit Patriciu (Patrick) Mateescu, sculptor şi ceramist; stabilit în SUA din 1979 (n. 1927) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Franța: Pompierii se mobilizează în cadrul unei manifestații, pentru a cere resurse suplimentare după o vară marcată de incendii record (26 – 29 sep.)

– Berlin: Demonstrație a Confederației Sindicale Germane (DGB) împotriva reformelor asigurărilor de sănătate și pensiilor

– Bruxelles: Aniversarea a 80 de ani de la lansarea în Belgia a primului număr al revistei „Tintin”

– Londra: Fotbal – UEFA Nations League, Liga A, Etapa 1 – Grupa 3: Anglia – Spania

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională pentru Eliminarea totală a Armelor Nucleare”, stabilită de Adunarea Generală ONU prin Rezoluția 68/32 din 5.XII.2013. NOTĂ: Pe 29 august este marcată „Ziua internaţională împotriva testelor nucleare”, desemnată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 64/35 din 2 decembrie 2009, ca urmare a închiderii la acea dată, în 1991, la Semipalatinsk, Kazahstan, a unuia dintre cele mai mari poligoane pentru testarea de arme nucleare din lume. Pe 28 ianuarie este marcată „Ziua internaţională de mobilizare împotriva războiului nuclear” (în 1985 a fost adoptată Declaraţia de la Delhi (India), care cheamă la încetarea goanei înarmării, stoparea şi lichidarea armamentului nuclear). Pe 5 martie este „Ziua internaţională pentru dezarmare şi neproliferare”, stabilită de Adunarea Generală a ONU la 7 decembrie 2022 (la 5 martie 1970 a intrat în vigoare Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT), ce reprezintă pilonul esenţial al regimului de neproliferare a armelor nucleare la nivel global, temeiul realizării dezarmării nucleare şi un element important pentru dezvoltarea viitoare a aplicaţiilor energiei nucleare în scopuri paşnice). Pe 6 august este „Ziua Hiroshima” – Ziua mondială a luptei pentru interzicerea armelor nucleare (la 6.VIII.1945 SUA au lansat prima bombă atomică din istorie, asupra oraşului japonez Hiroshima); este o zi de rugăciune în memoria victimelor dezastrelor nucleare de la Hiroshima şi Nagasaki (9.VIII.1945)

– „Ziua Mondială a Contracepţiei”; lansată în 2007, marcarea acestei zile are misiunea de a creşte gradul de conştientizare privind contracepţia. La nivel mondial, această zi este susţinută de o coaliţie de 15 organizaţii non-guvernamentale (ONG-uri), organizații guvernamentale şi societăţi ştiinţifice şi medicale specializate în sănătatea sexuală şi reproductivă

– „Ziua Europeană a Limbilor”, marcată din iniţiativa Consiliului Europei începând din 2001 (- 25 de ani), „Anul internaţional al limbilor”; această zi este un prilej pentru toate statele continentului de a se alătura în celebrarea diversităţii lingvistice şi culturale. NOTĂ: Primul an al mileniului trei a fost proclamat, de către Consiliul Europei şi Uniunea Europeană, „Anul european al limbilor”. Datorită succesului din 2001, data de 26 septembrie a fost declarată „Ziua europeană a limbilor”. Tematica multilingvismului a devenit tot mai prezentă în dezbaterea europeană, în special din 2007, când a fost creat în cadrul Comisiei Europene portofoliul multilingvismului

– „Ziua Europeană a Munţilor Carpați” oferă prilejul țărilor aflate în acest areal să colaboreze între ele pentru îndeplinirea diferitelor obiective: stabilirea rețelelor ecologice din Carpați, managementul durabil al biodiversității, eliminarea și prevenirea speciilor străine în ecosistemul din Munții Carpați și introducerea de organisme modificate genetic, elaborarea și promovarea de inventare regionale ale speciilor și habitatelor, integrarea obiectivelor de conservare și utilizare durabilă a diversității biologice. Munții Carpați, al doilea cel mai lung lanț muntos din Europa (1500 km), după Munții Scandinaviei, traversează 8 state: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România și Serbia. România deține 40% din lanțul carpatic, aproape o treime din suprafața României fiind ocupată de Munții Carpați, în care locuiesc în jur de două milioane de persoane. NOTĂ: Pe 11 decembrie, din 2003, se sărbătorește „Ziua internațională a muntelui” cu scopul de a conștientiza importanța acestui habitat pentru viață. Munții ocupă 27% din suprafața de uscat a pământului, sunt un important rezervor de apă, energie și biodiversitate și sunt esențiali pentru supraviețuirea ecosistemului global

– „Ziua Europeană a Mersului pe Jos” este organizată anual de Federația Europeană de Drumeții (ERA), pentru a încuraja activitatea în aer liber, stilul de viață sănătos și conexiunea comunitară în întreaga Europă; tema de anul acesta este „Revenirea la natură”; ziua este inclusă în „Săptămâna europeană a sportului” (23-30 sep.)

– 1791: S-a născut Théodore Géricault, pictor şi grafician francez, unul dintre iniţiatorii romantismului (m. 1824) – 235 de ani

– 1843: S-a născut scriitorul australian Tom Collins (numele real: Joseph Furphy); considerat „părintele romanului australian” (m. 1912)

– 1877: S-a născut Alfred Cortot, pianist şi dirijor francez; împreună cu Jacques Thibaud şi Pablo Casals au fondat un trio de renume mondial (1905-1944) (m. 1962)

– 1886: S-a născut Sir Archibald Vivian Hill, fiziolog britanic; a cercetat mecanismul contracţiei musculare; Premiul Nobel pentru medicină în 1922, împreună cu medicul german Otto Meyerhof; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (m. 1977) – 140 de ani

– 1888: S-a născut T.[homas] S.[tearns] Eliot, poet, dramaturg, critic literar şi editor englez de origine americană; începând cu anii `20 ai secolului XX a exercitat o puternică influenţă în cultura anglo-americană; a revitalizat lirica engleză prin noutatea expresiei; Premiul Nobel pentru literatură în 1948 (m. 1965)

– 1889: S-a născut actorul rus de film Ivan Mosjukin, celebru june prim al cinematografului rus presovietic (m. 1939)

– 1889: S-a născut filosoful existenţialist german Martin Heidegger, unul din cei mai importanți filosofi germani din secolul al XX-lea; unul din principalii precursori ai postmodernismului filosofic; ontolog, fenomenolog şi reprezentant al şcolii hermeneutice (m. 1976)

– 1891: S-a născut dirijorul francez Charles Münch (m. 1968) – 135 de ani

– 1892, 26.IX/8.X: S-a născut poeta rusă Marina Ţvetaeva (m. 1941)

– 1897: S-a născut (în Italia) Papa Paul al VI-lea (nume la naștere: Giovanni Battista Enrico Antonio Maria Montini), fost suveran pontif între 1963 şi 1978, urmându-i papei Ioan al XXIII-lea; a rămas în amintirea catolicilor în special pentru încheierea plină de succes a Conciliului Vatican II, care a marcat istoria Bisericii prin implementarea unor reforme vaste, inclusiv renunţarea la slujba în limba latină în timpul serviciilor religioase obişnuite; a fost beatificat la 19 oct. 2014, la Roma, și sanctificat la 14 oct. 2018, cu zi de pomenire pe 29 mai (m. 1978)

– 1898: S-a născut George Gershwin, compozitor, pianist şi dirijor american; a creat aşa-numitul jazz simfonic, numeroase comedii muzicale, muzică de film (m. 1937)

– 1919: S-a născut Aurora Matilde Camus, poetă spaniolă (m. 2012)

– 1930: S-a născut tenorul german Fritz Wunderlich (m. 1966)

– 1932: S-a născut scriitorul şi disidentul rus Vladimir Voinovici; cunoscut mai ales pentru trilogia „Viaţa şi neobişnuitele aventuri ale soldatului Ivan Cionkin” şi a distopiei „Moscova 2042” (m. 2018)

– 1932: S-a născut actorul american Richard Thomas Herd Jr. (m. 2020)

– 1933: S-a născut actriţa americană Donna Douglas (născută Doris Smith) (m. 2015)

– 1934: S-a născut scriitorul şi filosoful sârb Mihajlo Mihajlov, stabilit în SUA; la Belgrad a fost arestat de mai multe ori pentru convingerile sale politice (m. 2010)

– 1937: S-a născut producătorul american în cinematografie şi televiziune Jerry Weintraub (nume real: Jerome Charles Weintraub) (m. 2015)

– 1937: A murit Bessie Smith, cântăreaţă de blues (n. 1894)

– 1940: A murit (s-a sinucis) Walter Benjamin, scriitor, traducător, filosof şi critic literar german (n. 1892)

– 1945: S-a născut Bryan Ferry, vocalist, muzician şi compozitor britanic

– 1945: S-a născut cântăreaţa Gal Costa (Gal Maria da Graça Costa Penna Burgos), legendă a muzicii braziliene, considerată o muză a mişcării culturale braziliene Tropicália de la sfârşitul anilor ’60 (m. 2022)

– 1945: A murit (la New York) Béla Bartók, compozitor, pianist, muzicolog şi folclorist ungar; membru post-mortem din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1881)

– 1946: S-a născut Mary Beth Hurt, actriță americană de teatru și cinema; a fost nominalizată de trei ori la Premiile Tony, precum și la premiile BAFTA și Independent Spirit Award; a primit, de asemenea, un premiu Obie și un premiu Clarence Derwent (m. 2026) – 80 de ani

– 1947: S-a născut cântăreaţa americană de muzică country Lynn Anderson (m. 2015)

– 1948: S-a născut Olivia Newton-John, cântăreaţă pop, compozitoare şi actriţă australiană de origine britanică; câştigătoare a patru premii Grammy; militantă în lupta anti-cancer, a înființat, în Melbourne, „Olivia Newton-John Cancer and Wellness Research Centre” (m. 2022)

– 1956: S-a născut actrița americană Linda Hamilton – 70 de ani

– 1962: S-a născut Mark Haddon, scriitor, grafician şi ziarist englez; cunoscut pentru romanul „O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii”, best-seller în majoritatea ţărilor în care a fost publicat

– 1973: A murit actriţa italiană de film Anna Magnani (n. 1908)

– 1978: A murit fizicianul suedez Karl Siegbahn; cercetări şi descoperiri în spectroscopia radiaţiilor X; începând din 1937 cercetările sale s-au îndreptat spre fizica nucleară; Premiul Nobel pentru fizică în 1924; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (n. 1886). NOTĂ: Fiul său cel mai mic, Kai Siegbahn (1918 – 2007), a primit şi el, în 1981, Premiul Nobel pentru Fizică

– 1978: A murit Jean Fayard, scriitor și jurnalist francez care a câștigat Premiul Goncourt în 1931; a fost directorul editurii Fayard (n. 1902)

– 1981: S-a născut Serena Jameka Williams, jucătoare profesionistă de tenis din SUA, fost lider mondial; a câștigat 23 de titluri de Grand Slam la simplu, mai multe decât orice jucătoare din Open Era și este pe locul doi la titluri de Grand Slam din toate timpurile, după Margaret Court – 45 de ani

– 1990: A murit scriitorul italian Alberto Moravia (pe numele său adevărat Alberto Pincherle), unul din cei mai de seamă romancieri italieni ai secolului al XX-lea (n. 1907)

– 1993: A murit scriitoarea americană de origine rusă Nina Berberova (n. 1901)

– 2003: A murit Robert Palmer, cântăreţ britanic (de soul, jazz, rock, pop şi blues) (n. 1949)

– 2005: A murit scriitoarea britanică Helen Cresswell (n. 1934)

– 2006: A murit jucătorul american de golf Byron Nelson (n. 1912) – 20 de ani

– 2007: A murit violonista americană Dorothy Schwartz (n. 1913)

– 2008: A murit Paul Newman, actor şi regizor american de film (n. 1925)

– 2010: A murit actriţa americană de teatru şi film Gloria Stuart; cunoscută la Hollywood în anii ’30, redevenită celebră în 1997, când a jucat în filmul „Titanic”, în regia lui James Cameron (n. 1910)

– 2017: A murit rusoaica Ludmila Belousova, campioană olimpică, mondială şi europeană la patinaj artistic (alături de partenerul şi soţul ei, Oleg Protopopov) (n. 1935). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 29.IX.2017

– 2019: A murit Jacques Chirac, om politic francez, fost președinte al Franței (1995- 2007), prim-ministru (1974 – 1976 și 1986 – 1988), primar al Parisului (1977 – 1995) (n. 1932)

Sursa: RADOR