Calendarul zilei – 23 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 23 septembrie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 23 septembrie

* Se marchează 640 de ani (1386) de când începea domnia lui Mircea cel Bătrân (până la 31 ianuarie 1418, data morții sale). Fiu al voievodului Radu I și fratele lui Dan I, căruia i-a urmat la tron, în timpul domniei sale, Ţara Românească a avut cea mai mare întindere şi a cunoscut o puternică dezvoltare economică, consolidare militară şi afirmare politică internaţională, îndeosebi în sud-estul Europei. Remarcabil comandant militar, om politic şi abil diplomat, Mircea cel Bătrân a întreţinut relaţii bune cu Ungaria, Polonia şi Moldova, a repurtat victorii asupra turcilor, fiind cel mai activ exponent al luptei antiotomane din vremea sa

* Cu 581 de ani în urmă (1445) a fost menţionată documentar pentru prima dată localitatea Galați, în uricul dat Mănăstirii Humorului de Ştefan Voevod, fiul lui Alexandru cel Bun

* Sunt marcați 180 de ani (1846) de la descoperirea planetei Neptun, eveniment istoric şi ştiinţific de o deosebită importanţă. Neptun este a opta şi ultima planetă din sistemul solar, numită după zeul roman al mării. Planeta are o culoare albastră datorită metanului din atmosfera sa şi este înconjurată de 14 sateliţi naturali, dintre care cel mai mare este Triton. Descoperirea lui Neptun a fost rezultatul unei colaborări între doi astronomi, unul francez şi unul britanic, care au folosit metode matematice pentru a prezice existenţa şi poziţia planetei. Aceştia au fost Urbain Le Verrier şi John Couch Adams, care au calculat orbita lui Neptun pe baza perturbaţiilor observate în orbita lui Uranus, cauzate de atracţia gravitaţională a unei planete necunoscute. Cei doi astronomi au trimis scrisori cu predicţiile lor către diferite observatoare astronomice, dar nu au primit multă atenţie sau sprijin. În cele din urmă, la data de 23 septembrie 1846, astronomul german Johann Gottfried Galle a primit scrisoarea lui Le Verrier şi a decis să caute planeta în aceeaşi seară, folosind telescopul Observatorului din Berlin. Cu ajutorul unui student, Heinrich d’Arrest, Galle a comparat cerul cu o hartă a stelelor şi a observat o stea care nu apărea pe hartă. Aceasta era de fapt planeta Neptun, care se afla la mai puţin de un grad de poziţia indicată de Le Verrier. Astfel, Neptun a fost descoperită oficial şi confirmată ca o nouă planetă a sistemului solar. Descoperirea lui Neptun a fost considerată o mare realizare a astronomiei şi a matematicii, dar şi o sursă de controverse între francezi şi britanici, care îşi revendicau prioritatea şi meritele. În prezent, este recunoscut faptul că atât Le Verrier, cât şi Adams, au contribuit la descoperirea lui Neptun, dar că Le Verrier a avut un rol mai important în comunicarea şi confirmarea predicţiilor sale. De asemenea, se recunoaşte că alţi astronomi au observat Neptun înainte de 1846, dar nu l-au identificat ca o planetă. De exemplu, Galileo Galilei l-a văzut în 1612 şi 1613, dar l-a confundat cu o stea fixă

* Acum 121 de ani (1905) era semnat Tratatul de la Karlstad, între Suedia și Norvegia, care a pus capăt Uniunii dintre cele două țări și a rezolvat pașnic dizolvarea acesteia. Tratatul a fost un moment istoric important, permițând Norvegiei să devină o națiune independentă, în timp ce Suedia a recunoscut independența sa. Uniunea dintre Suedia și Norvegia, existentă din 1814, a fost dizolvată în urma unor tensiuni politice și naționaliste crescânde în Norvegia.Tratatul de la Karlstad a marcat o rezoluție pașnică a acestei separări, evitând un conflict militar între cele două țări. Prin acest tratat, Suedia a recunoscut formal independența Norvegiei, stabilind astfel granițele și relațiile dintre cele două state independente. Numele tratatului provine de la orașul Karlstad, Suedia, unde a avut loc semnarea acordului

* Cu 113 ani în urmă (1913) aviatorul francez Roland Garros (1888-1918) a realizat prima traversare a Mării Mediterane, de la Saint Raphael la Bizerta (Tunisia), într-un avion monoplan

* Acum 117 ani (1909) era publicat în premieră romanul „Fantoma de la operă”, semnat de scriitorul francez Gaston Leroux

* În urmă cu 103 ani (1923) era adoptată Legea pentru organizarea învăţământului silvic, cu trei grade: inferior, mediu şi superior

* Se împlinesc 35 de ani (1991) de când Parlamentul de la Erevan adopta, în urma referendumului din 21.IX.1991, proclamaţia oficială a independenţei de stat a Armeniei

* Cu 14 ani în urmă (2012), între 23 şi 29 septembrie, s-a desfăşurat prima ediţie a Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio – „RadiRo”, organizat de Radio România

Aniversări – Comemorări

– Echinocţiul de toamnă – ora 3:05 (ora României). NOTĂ: Echinocţiul desemnează cele două momente ale anului când ziua este egală cu noaptea; astfel, există un echinocţiu de primăvară şi unul de toamnă (în 2026 echinocţiul de primăvară a fost la 20 martie)

– Conceperea Sf. Profet Ioan Botezătorul (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– Sf. Pius din Pietrelcina (Padre Pio), preot (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– 1872, 23.IX/5.X: S-a născut prozatorul, ziaristul şi editorul Alexandru Cazaban (m. 1966)

– 1884: S-a născut Mihai Costăchescu, istoric şi folclorist; s-a remarcat ca editor de izvoare slavo-române; autor a numeroase monografii istorice despre sate moldoveneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1939 (m. 1953)

– 1898: S-a născut Alfred Margul Sperber, poet, publicist şi traducător de limbă germană din România (m. 1967)

– 1902: S-a născut Ion Gheorghe Maurer, jurist şi om politic comunist; fost preşedinte al Consiliului de Miniştri (1961-1965; 1969-1974); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 2000)

– 1920: A murit inginerul agronom Constantin Robescu; în 1870 a înfiinţat, împreună cu Petre. S. Aurelian, „Revista ştiinţifică”, în care a publicat numeroase articole de silvicultură; unul dintre fondatorii (1883) „Şcolii Speciale de Silvicultură” din Bucureşti; între anii 1895 şi 1899 a fost primar al Bucureştiului; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1839)

– 1922: A murit Dimitrie Vulpian, folclorist şi flautist concertist (n. 1848)

– 1935: S-a născut (la Haifa din părinți români, venit în România în 1938) David Esrig, regizor de teatru, scenarist, profesor, realizator de emisiuni tv; stabilit în Germania în 1973, a devenit un nume important în teatrul european; a înfiinţat, în 1993, Academia de Teatru şi Film „Athanor” din Burghausen

– 1941: S-a născut Sofia Vicoveanca (numele real: Sofia Micu) cântăreaţă de muzică populară, poetă şi actriţă – 85 de ani

– 1946: S-a născut actrița de teatru și film Valeria Ogășanu (cunoscută și ca Valeria Marian); a jucat pe scena Teatrului Bulandra din 1969; soția actorului Virgil Ogășanu (m. 2023) – 80 de ani

– 1948: S-a născut actorul George Mihăiţă, fost director al Teatrului de Comedie din Bucureşti (între anii 2002 – 2023)

– 1950: S-a născut actorul de teatru şi film Şerban Ionescu (m. 2012)

– 1951: S-a născut biologul şi profesorul universitar Octavian Popescu; specialist în biologie celulară și moleculară; director al Departamentului Științele Vieții, Medicale și Agricole din cadrul Școlii de Studii Avansate a Academiei Române; a fost director științific (2009-2012) și director (2012-2016) al Institutului de Biologie din București, al Academiei Române; membru titular al Academiei Române din 2010 – 75 de ani

– 1951: S-a născut pictorul Marcel Bejgu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – 75 de ani

– 1963: A murit actorul Jules Cazaban (n. 1903)

– 1967: A murit inginerul electromecanic Ştefan Nădăşan; întemeietorul şcolii româneşti de încercarea materialelor; a contribuit la îmbunătăţirea fontelor şi a adus importante inovaţii în sudura metalelor; membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1963-1966) (n. 1901)

– 2000: A murit scriitorul Costache Olăreanu (n. 1929)

– 2009: A murit ceteraşul Ioan Covaci, supranumit de publicul german „Paganini”; membru al grupului vocal-instrumental maramureşean „Iza” (n. 1939)

– 2013: A murit Geo Saizescu, regizor de film, scenarist, actor şi profesor universitar; considerat maestrul filmului de comedie românesc (n. 1932)

– 2022: A murit pr. prof. dr. Vladimir Petercă, teolog romano-catolic, rector al Institutului Teologic Romano-Catolic din București; rodul activităţii sale didactice şi academic-ştiinţifice s-a materializat printr-o serie de materiale publicate de-a lungul anilor: cărţi, articole, studii de specialitate, conferinţe editate cu ocazia diferitelor simpozioane, pr. Vladimir fiind şi o prezenţă regulată la emisiunile de radio şi televiziune, emisiuni dedicate în special temelor biblice şi teologice; a fost şi primul director al Centrului Diecezan Caritas Iaşi (1990-1999), rector şi profesor la Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfânta Tereza” din Bucureşti (30 noiembrie 1995 – 1 octombrie 2006)

EVENIMENTE EXTERNE

– Phnom Penh, Cambodgia: Conferință internațională privind combaterea escrocheriilor online (23 – 24 sep.)

– Bruxelles: Zona euro – Indicele PMI Flash din septembrie

– Haga: Verdictul Curții Penale Internaționale împotriva lui Mahamat Said Abdel Kani, suspectat de crime de război în Africa Centrală

– Newmarket, Canada: Audierea de condamnare pentru Kenneth Law, care a recunoscut că a vândut kituri de sinucidere în mai multe țări

– Maroc: Alegeri legislative

– Menlo Park, SUA: Meta Connect 2026 – Meta-conferință despre inteligența artificială și noile tehnologii

Aniversări – Comemorări

– 23 – 30.IX: „Săptămâna Europeană a Sportului” este o inițiativă a Comisiei Europene, menită să promoveze sportul și activitatea fizică în întreaga Europă, sub motto-ul #BeActive. Agenția Națională pentru Sport are calitatea de organism național de coordonare a „Săptămânii europene a sportului”. NOTĂ: Pe 26 septembrie este „Ziua europeană a mersului pe jos”, organizată anual de Federația Europeană de Drumeții (ERA), pentru a încuraja activitatea în aer liber, stilul de viață sănătos și conexiunea comunitară în întreaga Europă

– „Ziua Internaţională împotriva Exploatării Sexuale şi a Traficului de Femei şi Copii” a fost stabilită la Conferința Mondială a Coaliției Împotriva Traficului de Persoane, în coordonare cu Conferința Femeilor, care a avut loc la Dhaka, Bangladesh, în ianuarie 1999; data a fost aleasă deoarece Legea 9.143, prima normă legală din lume împotriva prostituției infantile, a fost adoptată în Argentina la 23 septembrie 1913. NOTĂ: Mai sunt numeroase alte zile care sunt dedicate acestor probleme: la 18 octombrie este „Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane”, marcată, din 2007, în vederea creșterii nivelului de conștientizare a populației asupra acestei forme de crimă organizată. La 18 noiembrie este „Ziua mondială pentru prevenirea și vindecarea de exploatarea sexuală, abuzul și violența asupra copiilor”, stabilită de ONU din 2022 și „Ziua europeană privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzului sexual”, instituită de Consiliul Europei în 2015, marcate cu scopul de a preveni și elimina toate formele de abuz și violență asupra copiilor. La 19 noiembrie este marcată și „Ziua mondială de prevenire a abuzului și violenței asupra copiilor”, lansată în 2000, de „The Women’s World Summit Foundation”. „Ziua mondială de luptă împotriva exploatării sexuale” este marcată din 2009, anual, la 4 martie, pentru a atrage atenţia asupra pericolului pe care îl prezintă acest flagel, considerat cea mai gravă formă de încălcare a drepturilor omului. La 4 iunie este „Ziua internaţională a copiilor victime ale agresiunii”, marcată din 1983, ca urmare a unei hotărâri a sesiunii speciale a Adunării Generale a ONU în problema Palestinei, în memoria copiilor omorâţi în timpul invaziei israeliene în Liban, din 1982. Pe 5 iunie este „Ziua împotriva violenţei asupra copilului în România”, instituită prin Legea 497 din 28.XII.2006. La 30 iulie este „Ziua mondială împotriva traficului de persoane”, proclamată de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 68/192 din 18 decembrie 2013

– „Ziua Internațională a Limbajului Semnelor”, stabilită de Adunarea Generală a ONU la 19.XII.2017, la inițiativa Federației Mondiale a Surzilor (WFD), are ca temă anul acesta: „Uniți în semn”; ziua a fost aleasă ca fiind data la care, în anul 1951 (- 75 de ani), a fost înfiinţată WFD, la Roma; ziua este inclusă în „Săptămâna internațională a persoanelor cu deficiențe de auz” (IWDP), marcată în ultima săptămână întreagă a lunii septembrie (21 – 27 sep.), care se încheie cu „Ziua internaţională a persoanelor cu deficiențe de auz”, pe 27 septembrie (ultima duminică din septembrie). NOTĂ: Pe 3 martie este marcată „Ziua mondială privind protecţia sănătăţii urechii şi auzului” sau „Ziua mondială a auzului”, stabilită cu prilejul primei Conferinţe internaţionale privind prevenirea deprecierii auzului şi restabilirea acestuia, care a avut loc în 2007 la Beijing, în China

– Ziua naţională a Regatului Arabiei Saudite; aniversarea întemeierii regatului saudit – 1932

– 480 î.Hr: S-a născut Euripide, poet tragic grec; alături de Eschil şi Sofocle, Euripide face parte din celebra triadă a poeţilor dramatici eleni, care au pus bazele tragediei clasice (m. 406 î.Hr.). NOTĂ: Alte surse menționează ca ani ai nașterii 485 și 484

– 63 î.Hr: S-a născut Gaius Iulius Caesar Octavianus Augustus (nume la naştere: Gaius Octavius), primul împărat din istoria Romei antice (anii de domnie: 27 î.Hr.- 14 d.Hr). A fost unul din cele mai mari genii administrative din istorie; uriaşa muncă de reorganizare pe care a făcut-o în fiecare domeniu al vieţii romane şi pe tot cuprinsul imperiului a transformat decadenta republică într-un regim monarhic ce avea să dureze multe secole de atunci încolo şi a creat o pace romană durabilă, bazată pe comunicaţii eficiente şi un comerţ înfloritor (m. 14 d.Hr.)

– 1666: A murit arhitectul francez François Mansart, unul dintre fondatorii clasicismului; lui i se atribuie inventarea mansardei (n. 1598) – 360 de ani

– 1835: A murit compozitorul italian Vincenzo Bellini (n. 1801)

– 1836: A murit mezzo-soprana spaniolă Maria Malibran (n. 1808) – 190 de ani

– 1856: S-a născut Karl Krumbacher, istoric şi filolog german; profesor de filologie greacă la Universitatea din Munchen, a fost titularul primei catedre de filologie bizantină din lume; în 1892 a pus bazele primei reviste de studii bizantine; membru de onoare străin al Academiei Române (1906) (m. 1909) – 170 de ani

– 1861: S-a născut Robert Bosch, industriaş şi filantrop german; a înfiinţat în 1886, la Stuttgart, „Atelierul de mecanică fină şi electrotehnică”, creând astfel fundaţia a ceea ce va deveni Compania internaţională Bosch, un lider global în furnizarea de tehnologii şi servicii; cheia succesului produselor Bosch a fost gradul ridicat de inovaţie şi accentul pus pe calitate (m. 1942) – 165 de ani

– 1865: S-a născut pictoriţa franceză Suzanne Valadon; mama pictorului Maurice Utrillo (m. 1938)

– 1870: A murit scriitorul Prosper Mérimée, creatorul nuvelei romantice în literatura franceză (n. 1803)

– 1871: S-a născut Frantisek Kupka, pictor şi grafician ceh, care s-a stabilit la Paris (m. 1957) – 155 de ani

– 1889: S-a născut Walter Lippmann, ziarist şi politolog american; a contribuit la definirea tendinţelor neoliberalismului în economie (m. 1974)

– 1889: A murit prozatorul englez Wilkie Collins, considerat precursor al romanului polițist (n. 1824)

– 1896: S-a născut (în Rusia) arhimandritul Sofronie Saharov (cunoscut şi ca Stareţul Sofronie de la Essex), duhovnic, iconograf, autor liturgic, scriitor și misionar; a fost ucenicul şi biograful Sf. Siluan Athonitul, precum şi cel ce a compilat şi îngrijit scrierile Sf. Siluan; a întemeiat Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul din Tolleshunt Knights, Maldon, Essex, Anglia; Patriarhia Ecumenică l-a canonizat în 2019, prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă fiind la 11 iulie (m. 1993) – 130 de ani

– 1897: S-a născut Paul Delvaux, pictor suprarealist belgian (m. 1994)

– 1899: S-a născut Louise Nevelson, pictoriţă şi sculptoriţă americană de origine ucraineană (m. 1988)

– 1901: S-a născut Jaroslav Seifert, poet şi publicist ceh; Premiul Nobel pentru literatură în 1984 (m. 1986) – 125 de ani

– 1915: S-a născut Clifford Glenwood Shull, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1994, împreună cu Bertram Brockhouse, pentru dezvoltarea tehnicii difracţiei neutronilor (m. 2001)

– 1916: S-a născut Aldo Moro, om politic italian (preşedinte al Partidului Democrat Creştin); răpit de un comando al grupului terorist „Brigăzile roşii” la 16.III.1978 (m. 1978, asasinat) – 110 ani

– 1918: A murit lingvistul francez Auguste Picot; între anii 1866-1869 a fost secretar al domnitorului Carol I; bun cunoscător al ţării noastre, a făcut cunoscut peste hotare folclorul românesc, prin publicarea, în 1889, a unei culegeri de folclor al românilor din Timoc; membru de onoare străin al Academiei Române din 1879 (n. 1844)

– 1920: S-a născut Mickey Rooney (născut Joseph Yule Jr.), actor, scenarist, regizor, compozitor şi producător american (m. 2014)

– 1924: S-a născut actorul Jean Piat, o adevărată legendă a teatrului francez (m. 2018)

– 1925: S-a născut inginerul electrician american George Laurer; a jucat un rol major, în cadrul echipei de cercetare de la la IBM, la elaborarea Codului Universal al Produselor (codul de bare), care a schimbat „faţa” comerţului mondial; primul obiect din lume care a fost scanat cu ajutorul codului de bare, pe 26 iunie 1974 în Ohio, a fost un pachet de gumă de mestecat cu aromă de fructe (m. 2019)

– 1926: S-a născut John William Coltrane (cunoscut și sub pseudonimul „Trane”), saxofonist, șef de formație și compozitor american de jazz; figură emblematică a jazzului secolului XX, este considerat unul din cei mai importanți inovatori în jazzul modern (m. 1967) – 100 de ani

– 1930: S-a născut Ray Charles, pianist, saxofonist şi compozitor american de jazz (m. 2004)

– 1933: S-a născut jurnalistul şi scriitorul belgian Yvon Toussaint (m. 2013)

– 1934: S-a născut scriitorul suedez Per Olov Enquist; a semnat peste douăzeci de romane (traduse în peste 25 de limbi) şi piese de teatru şi a fost recompensat cu numeroase premii literare; unul dintre cei mai valoroşi scriitori suedezi din a doua jumătate a secolului al XX-lea (m. 2020)

– 1934: S-a născut Gino Paoli, unul dintre cei mai importanți cântăreţi şi compozitori italieni (m. 2026)

– 1938: S-a născut (la Viena) actriţa franco-germană de film Romy Schneider (nume la naştere: Rosemarie Magdalena Albach) (m. 1982)

– 1939: A murit psihiatrul austriac Sigmund Freud, întemeietorul psihanalizei (n. 1856)

– 1940: S-a născut cântăreţul, instrumentistul şi compozitorul Mohammad-Reza Shajarian, un reper al muzicii tradiţionale şi clasice iraniene (m. 2020)

– 1943: S-a născut interpretul spaniol Julio Iglesias, considerat ca fiind artistul latino cu cele mai multe discuri vândute din toate timpurile

– 1949: S-a născut cantautorul şi compozitorul american Bruce Springsteen

– 1956: S-a născut atacantul italian Paolo Rossi, unul dintre cei mai prolifici fotbalişti din istorie (m. 2020) – 70 de ani

– 1958: A murit tenorul american de origine britanică Alfred Piccaver (n. 1884)

– 1963: S-a născut Anne-Marie Cadieux, actriță, regizoare și scenaristă canadiană

– 1963: S-a născut (în Egipt, din părinți greci) Alex Proyas, regizor, producător, scenarist, director de imagine, actor și compozitor australian

– 1970: A murit actorul şi cântăreţul francez Bourvil (pseudonimul lui André Robert Raimbourg) (n. 1917)

– 1973: A murit Pablo Neruda (pseudonimul lui Neftalí Ricardo Reyes Basoalto), poet şi diplomat chilian; unul dintre cei mai importanţi poeţi latino-americani ai secolului XX; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1971 (n. 1904)

– 1987: A murit pianistul englez Louis Kentner (n. 1905)

– 1987: A murit regizorul american de film Bob Fosse; de profesie dansator şi coregraf, a realizat exclusiv filme muzicale (n. 1927)

– 2005: A murit Ada Zevin, artistă plastică basarabeană (n. 1918)

– 2006: A murit Aladár Pege, compozitor şi interpret maghiar de jazz (n. 1939) – 20 de ani

– 2011: A murit cercetătorul şi ginecologul australian Carl (Edwin Carlyle) Wood, „părintele” primei sarcini realizate prin fecundare in vitro, în 1973, şi al primului bebeluş creat în eprubetă dintr-un embrion congelat, în 1983 (n. 1929) – 15 ani

– 2013: A murit botanistul și limnologul american Ruth (Myrtle) Patrick (n. 1907)

– 2013: A murit poetul, eseistul şi traducătorul portughez Antonio Ramos Rosa (n. 1924)

– 2018: A murit Charles Kuen Kao, fizician și inginer electronist britanic de origine chineză; Premiul Nobel pentru fizică pe 2009, împreună cu cercetătorii americani Willard S. Boyle şi George E. Smith, pentru descoperirile în domeniul transmiterii luminii prin fibre optice, respectiv pentru inventarea senzorului CCD (charge coupled device) (n. 1933)

– 2018: A murit Gary Kurtz, producătorul american de film; a realizat primele două filme din seria „Star Wars” (n. 1940)

– 2020: A murit Juliette Gréco, una dintre cele mai apreciate cântărețe franceze; a preluat statutul de „mare doamnă a cântecului francez de la Edith Piaf” (n. 1927)

– 2020: A murit Sir Harold Evans, jurnalist, editor și scriitor britanic-american; legendă a jurnalismului de investigaţie; una dintre cele mai influente figuri media ale generației sale, cunoscut mai ales pentru că a condus redacţia publicaţiei britanice „The Sunday Times” (1967 – 1981) (n. 1928)

– 2022: A murit actriţa americană Louise Fletcher; a câştigat un premiu Oscar pentru rolul interpretat în filmul „Zbor deasupra unui cuib de cuci” (n. 1934)

– 2025: A murit Nina Doni, actriță de teatru și de film din Republica Moldova; a fost fidelă scenei Teatrului Republican „Luceafărul” mai bine de șase decenii (n. 1936) – 1 an

– 2025: A murit actrița franco-italiană Claudia Cardinale, una din cele mai frumoase femei din istoria cinematografiei; legendă a cinematografiei italiene și internaționale, a colaborat cu unii dintre cei mai mari regizori ai lumii, precum: Luchino Visctoni, Federico Fellini, Richard Brooks, Henri Verneuil și Sergio Leone (n. 1938) – 1 an

Sursa: RADOR