AUDIO | Traficul pe canalul Sulina s-a dublat în ultima lună față de aceeași perioadă a anului trecut. Interviu cu Iulian Dan Ichim, căpitanul-șef al Portului Tulcea

Ruta care face legătura între Marea Neagră și porturile dunărene este tot mai solicitată după ce o parte din transporturile spre și dinspre Ucraina au fost redirecționate prin apele României.

Publicat de Doina Sirbu, 18 septembrie 2026, 12:01

Traficul pe canalul Sulina s-a dublat în ultima lună față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Administrației Fluviale a Dunării de Jos. Ruta care face legătura între Marea Neagră și porturile dunărene este tot mai solicitată după ce o parte din transporturile spre și dinspre Ucraina au fost redirecționate prin apele României. În ultimele săptămâni, numărul mare de nave adunate în rada Sulina a ridicat suspiciuni despre un posibil blocaj. Căpitanul-șef al Portului Tulcea, Iulian Dan Ichim, spune însă că trebuie făcută diferența între aglomerația din radă și circulația propriu-zisă pe canal.

„Acum, pe brațele Dunării se circulă normal. Traficul este fluent, se înregistrează o medie de 20 de nave care tranzitează canalul Sulina, atât în amonte, cât și în aval. La Sulina în radă media zilnică este de aproximativ 100 de nave, dar aici se impune o precizare: nu toate acele nave au contracte pentru transportul cerealelor din porturile ucrainene. Multe stau și așteaptă încheierea acestor contracte. Sunt nave care așteaptă să intre la operare, sunt nave care au operat și așteaptă ieșirea la mare.”

Pentru ca verificările să dureze cât mai puțin, două echipe de control pot lucra simultan în porturile Tulcea și Sulina, spune Iulian Dan Ichim. Mai departe, ordinea de acces este stabilită în funcție de portul de destinație.

„Administrația portuară ucraineană stabilește ordinea de intrare pentru navele care vor opera în porturile ucrainene, în funcție de marfă și de posibilitatea de a le aloca o dană de operare. Pentru restul navelor, care merg spre porturile românești, ordinea de intrare este stabilită de Administrația Fluvială a Dunării de Jos. Există o înțelegere încă din anii precedenți: din numărul navelor care intră zilnic pe Dunăre, un procent de 40% aparține României, 40% Ucrainei și 20% Republicii Moldova. Dacă nu sunt nave care să consume procentul alocat, acesta este repartizat către porturile ucrainene.”

Presiunea asupra acestei rute este mult mai mare decât înainte de război, când navele puteau folosi și porturile maritime ucrainene. Atunci, în rada Sulina se aflau, de regulă, între 5 și 10 nave. Acum, timpul de așteptare diferă considerabil în funcție de destinație, iar în ultima lună traficul s-a dublat față de același interval din 2025, explică Marian Ghinea, inginer în cadrul Serviciului Pilotaj al Administrației Fluviale a Dunării de Jos.

„Pentru navele românești, timpul de așteptare poate fi de maximum 24 de ore. De obicei intră chiar în aceeași zi sau, dacă nu, a doua zi. Și pentru portul Giurgiulești la fel. Singura întârziere se întâmplă doar la navele care au ca destinație un port ucrainean, Reni, Ismail, Chilia Nouă și așa mai departe. Față de anul 2025, vă pot spune că traficul s-a dublat. Se făceau, în medie, 200 de nave pe lună. Acum, s-a ajuns la 400 de nave în interval de o lună.”

Varianta audio a interviului, poate fi asculată aici:

Redactor: Andreea Dorobăț