Unitatea 2 de la CNE Cernavodă a intrat în procedură de oprire controlată

Acoperirea deficitului de producţie rezultat din oprirea Unităţii 2 se va face din producţia eoliană, Grupul Rovinari 4, producția hidro și importuri.

Publicat de Adina Sîrbu, 13 august 2026, 07:25

Debitul Dunării a atins un nou minim istoric, de 1.350 m³/s, iar în pofida tuturor intervențiilor, nivelul apei la Cernavodă a scăzut sub limita până la care poate asigura funcționarea Reactorului 2 al CNE Cernavodă.

Prin urmare, Unitatea 2 intră, joi, de la ora 7.00, în procedură de oprire controlată și deconectare de la sistemul energetic național.

Romeo Urjan, directorul Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, a explicat, la Radio România Actualități, că reducerea puterii Reactorului 2 se face gradual.

Începând cu ora 7.00, inițiem procedura de oprire controlată. Motivul este nivelul apei în Dunăre care a scăzut sub valoarea care ne permite funcționarea în parametri normali de producere a energiei electrice. Noi am spus oprire controlată ca să se înțeleagă că de fapt nu este o oprire datorată unei urgențe sau unei avarii, este oprire controlată, luată conștient o decizie asumată pentru a ne deconecta de la sistemului energetic național. Asta înseamnă că reducerea puterii reactorului se face gradual, eliminând stresul pe cât posibil la echipamentele centrale și stresul în sistemul energetic național, vorbim de 700 de megawați care vor dispărea din sistem. Deci această reducere graduală asigură o reducere a dezechilibrelor în sistem. Sistemul energetic național este proiectat să accepte aceste variații de sarcină, deci la dispariția celor 700 de megawați care furnizează în momentul de față Unitatea 2 se vor pune în funcție rezervele care există în sistemul energetic național, alți producători de energie electrică, eventual import din țările vecine.

Opririle la centrala nucleară nu sunt evenimente atât de neobișnuite, a mai declarat Romeo Urjan.

Chiar anul acesta am avut o problemă cu un transformator electric la Unitatea 2 și iar Unitatea 1 era în oprire planificată. Deci vreau să vă spun că opririle la centrala nucleară nu sunt un eveniment atât de neobișnuit. În fiecare an oprim pentru 30 de zile pentru întreținerea preventivă. Este normală o oprire la o unitate anul acesta, cealaltă unitate anul viitor. Și se poate întâmpla să avem și două unități oprite, dar nu a apărut la știri pentru că probabil n-a fost această criză energetică pe care o suferim în momentul de față. Această scădere a nivelului Dunării a influențat și interconexiunile noastre, deci și posibilitatea de import și a afectat și centralele hidro. Și din acest motiv oprirea acelor două reactoare a devenit o problemă mai mare, pentru că sistemul energetic național poate compensa oprirea celor două reactoare de la Cenavodă. Anul acesta sau luna aceasta trăim, totuși, o situație mai dificilă cu lipsa celorlați producători.

În cazul îmbunătățirii condițiilor hidrologice, repornirea reactoarelor se realizează relativ repede, a adăugat directorul CNE Cernavodă.

La creșterea debitului Dunării și prognoză pozitivă, un reactor nuclear se repornește relativ repede. Când avem condițiile, în 24-48 de ore se… Depinde de situația, de starea la care se află reactorul în acel moment, repornim o unitate, iar apoi la o creștere de încă 8-10 centimetri, se pornește și cel de-al doilea reactor nuclear, la fel, în timpul de 24-48 de ore.

Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat şi deconectată de la Sistemul Energetic Naţional în data de 28 iulie, pe fondul debitului scăzut al Dunării. Cele două unități, fiecare cu o capacitate de 700 MW, acoperă aproximativ 20% din totalul producţiei naționale de energie.

Miercuri seara, Ministerul Energiei a anunțat că Sistemul Electroenergetic Naţional dispune de mai multe resurse pentru acoperirea deficitului de producţie rezultat din oprirea Unităţii 2, printre care producţia eoliană, Grupul Rovinari 4 şi producţia hidro.

Pentru următoarele 7 zile, prognoza indică un aport al producţiei eoliene, cu o producţie medie estimată de 525 MW, un maxim de 1.560 MW şi un minim de 100 MW. În funcţie de condiţiile meteorologice, această producţie poate contribui substanţial la acoperirea necesarului de energie electrică, se precizează într-un comunicat al instituţiei.

În acelaşi timp, SEN dispune de Grupul Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu o putere instalată de 330 MW, aflat în rezervă, precum şi de minimum 300 MW disponibili din producţia Hidroelectrica, în limitele tehnice şi ale resursei de apă disponibile.

Totodată, Sistemul Electroenergetic Naţional dispune de o capacitate transfrontalieră ridicată, de aproximativ 4.000 MW, care să permită importuri de energie electrică.

Potrivit datelor Transelectrica, miercuri seara la ora 19.15, România avea un consum de energie de 6.662 MW şi o producţie de 5.908 MW.