Calendarul zilei – 10 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 10 iunie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 10 iunie

* Cu 611 ani în urmă (1415) apărea prima menţiune documentară a funcţiei de „spătar” în Ţara Românească. Atribuţiile acestuia erau comanda armatei şi prezentarea însemnelor autorităţii domneşti la ceremonii. În documentele latine apare cu numele spatharius, supremus ensifer sau armiger

* Acum 161 de ani (1865) avea loc la München, premiera operei „Tristan şi Isolda” de Richard Wagner; dirijor, Hans von Büllow

* Acum 142 de ani (1884) apărea Legea privind crearea Domeniilor Coroanei, prin care 12 moşii aparţinând statului erau date în folosinţa Casei Regale Române. Cele 12 moşii însumau aproape 130.000 de hectare, cele mai mari fiind în judeţele Suceava (Mălini 27.405 ha), Borca (17.871 ha); Dolj: Sadova (19.353 ha), Segarcea (11.800). În judeţul Neamţ, domeniul Bicaz avea 13.224 hectare, şi era aproape exclusiv silvic: pădurea ocupa 11.000 de hectare din totalul de 13.000 cât măsura suprafaţa totală a domeniului. Domeniile Coroanei nu plăteau impozite statului, ci numai comunelor şi judeţelor. Domeniile Coroanei au luat naștere la inițiativa omului politic liberal Ion C. Brătianu. De la înființare, pentru o lungă perioadă de timp (1884-1913), funcția de Administrator al Domeniilor Coroanei a fost deținută de juristul și silvicultorul român Ioan Kalinderu. În 1918, la solicitarea Majestății Sale Regelui Ferdinand I al României, Parlamentul a legiferat trecerea unei părți din terenul aparținând Domeniilor Coroanei în exploatarea – și, mai târziu, în proprietatea – țăranilor români (v. Reforma agrară din 1921). În anul 1948, Domeniile Coroanei au fost naționalizate de comuniști (10/22)

* Acum 114 ani (1912), între 10/23 şi 17/30 iunie, a avut loc, la Aspern (Austria), un concurs aviatic internaţional, la care românul Aurel Vlaicu, zburând cu un aparat proiectat şi construit de el, „Vlaicu-2”, a obţinut un mare succes, numărându-se printre câştigători

* În urmă cu 106 ani (1920) era înfiinţată Şcoala Politehnica din Bucureşti, prin transformarea Școlii Naționale de Poduri și Șosele. Școala avea patru secții: Electromecanică, Construcții, Mine și Metalurgie, Secția Industrială. Prin Decretul nr. 2521 din 10 iunie 1920 s-a aprobat înfiinţarea şi organizarea şcolilor politehnice din România, concepute ca instituţii de învăţământ superior asemănate ca grad de cultură universităţilor, având ca scop formarea inginerilor şi depinzând de Ministerul Lucrărilor Publice. La articolul 2 se prevede că prima şcoală politehnică se înfiinţează prin transformarea actualei Şcoli Naţionale de Poduri şi Şosele care va deveni „Şcoala Politehnică din Bucureşti”. La 3 august 1948 Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române emite Decretul nr. 175 pentru reforma învăţământului. Printr-o serie de acte normative (decrete, decizii ministeriale) au fost luate măsuri privind organizarea învăţământului de toate gradele. Politehnica din Bucureşti s-a transformat în Institutul Politehnic din Bucuresti cu următoarele facultăţi: Chimie Industrială, Electrotehnică, Mecanică, Facultatea de textile. Facultăţile de construcţii, silvicultură, agronomie, arhitectură, secţia de mine a Facultăţii de mine şi metalurgie, secţia de petrol a facultăţii de chimie industrială existente înainte de 1948 în componenţa Politehnicii din Bucureşti. În noiembrie 1992, în baza rezoluţiei Senatului, Institutul Politehnic din Bucureşti a devenit Universitatea Politehnica din Bucureşti. Astăzi, Universitatea Politehnica din Bucureşti are 15 facultăţi şi peste 30.000 de studenţi. NOTĂ: „Ziua Politehnicii” este aniversată anual în sâmbăta din săptămâna care include data de 10 iunie

* Cu 87 de ani în urmă (1939) era inaugurat Muzeul Ceferiştilor, în cadrul serbărilor „Ceferiadei”, care aniversau 70 de ani de la deschiderea liniei de cale ferată Bucureşti Filaret-Giurgiu. Locaţia iniţială a fost în parcul şi arenele Stadionului Giuleşti. În primăvara anului 1953 a fost amenajat – în actuala clădire din Calea Griviţei nr. 193 B – Muzeul Tehnic al Căilor Ferate, a cărui deschidere a avut loc cu ocazia sărbătoririi centenarului liniei Bucureşti Filaret–Giurgiu, în anul 1969

* În urmă cu 84 de ani (1942) satul Lidice din Cehoslovacia a fost complet distrus, iar locuitorii săi exterminaţi ca represalii pentru atentatul împotriva lui Reinhard Heydrich, „protectorul” hitlerist al Cehiei şi Moraviei (astăzi, la Lidice există un Muzeu memorial)

* Cu 82 de ani în urmă (1944) mica localitate franceză Oradour-sur-Glane a fost distrusă de trupele naziste, iar populaţia (642 de locuitori), masacrată în totalitate, ca represalii la acţiunile grupurilor franceze de rezistenţă. Ruinele sale stau şi astăzi mărturie a acelui episod sângeros şi pentru a cinsti, totodată, memoria celor care au murit

* Acum 63 de ani (1963) România a stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă cu statul Kuweit, primul ambasador român rezident fiind acreditat în septembrie 1974. La 16 mai 2006 a fost deschisă Ambasada Statului Kuweit la Bucureşti

* Într-o zi de 10 iunie, acum 27 ani (1999), a avut loc suspendarea bombardamentelor NATO declanşate, la 24 martie 1999, împotriva R. F. Iugoslavia (Serbia şi Muntenegru). Operaţiunea, numită „Forţa aliată”, a început după eşecul încercărilor comunităţii internaţionale de a rezolva paşnic criza din provincia Kosovo. Cu o zi în urmă, la 9 iunie, a fost semnat, de către reprezentanţii Iugoslaviei şi cei ai NATO, un acord militar referitor la retragerea forţelor iugoslave din Kosovo, care echivala cu încetarea ostilităţilor, punându-se astfel capăt războiului

* Cu 14 ani în urmă (2012) aveau loc alegerile locale, în urma cărora USL (alianţă politică parlamentară şi preelectorală, constituită la 5 februarie 2011, între Alianţa de Centru Dreapta – compusă din Partidul Naţional Liberal şi Partidul Conservator – şi Partidul Social Democrat) şi-a adjudecat marea majoritate a funcţiilor de primar şi de preşedinţi de consilii judeţene. În ceea ce priveşte prezenţa la vot, peste 60,72% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Cea mai strânsă luptă s-a dat la Cluj, între Emil Boc şi Marius Nicoară, terminându-se cu câştigarea unui nou mandat de primar de către primul dintre candidaţi

* În urmă cu 8 ani (2018) avea loc resfințirea bisericii Mănăstirii Dealu, cea mai importantă necropolă voievodală munteană, după 517 ani de la construirea și sfințirea ei (la 4 decembrie 1501). Mănăstirea Dealu, ctitoria Voievodului Radu cel Mare (1495-1508), construită pe locul unei biserici ce datează din vremea Voievodului Mircea cel Bătrân, a fost numită de PF Patriarh Daniel, cel care a săvârșit resfințirea, „reper important al identităţii şi unităţii noastre naţionale”, „locul sacru care păstrează ca într-un chivot cinstitul cap al domnitorului Mihai Viteazul, cel care a înfăptuit prima unire a provinciilor româneşti: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova în anul 1600”. Tot aici şi-a desfăşurat activitatea celebrul Ieromonah Macarie, cel ce a tipărit primul Liturghier ortodox din lume, în anul 1508

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Paraşutiştilor Militari”; la 10.VI.1941 (- 85 de ani), în cadrul Centrului de Instrucţie al Aeronauticii, pe aerodromul Popeşti-Leordeni, a luat fiinţă prima companie de paraşutişti, al cărei comandant era lt. Ştefan Soverth

– 1853: S-a născut Ion Pop-Reteganul, învăţător, prozator, publicist şi folclorist ce aparţine etapei de constituire ştiinţifică a disciplinei; folcloristul Ion Muşlea îl considera „cel mai mare folclorist din Ardeal”; ne-a lăsat numeroase culegeri de poezii, poveşti şi bocete ardeleneşti (m. 1905)

– 1860: S-a născut soprana Hariclea Darclée (Hartulary), numită „privighetoarea Carpaţilor” (m. 1939)

– 1869, 10 sau 12: S-a născut Constantin I. Angelescu, medic şi om politic; membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920), prim-ministru (1933-1934), ministru în mai multe rânduri; ca ministru al educaţiei, a avut o reală contribuţie la reorganizarea învăţământului românesc de toate gradele; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (m. 1948)

– 1874: S-a născut medicul Ştefan GH. Nicolau; fondator al şcolii moderne române de dermato-venerologie; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1970)

– 1905: S-a născut inginerul Paul Gh. Dimo; specialist în domeniul electricităţii, este creatorul analizei nodale care-i poartă numele („analiza nodală Dimo”) şi al metodelor REI (R – radial; E – echivalent; I – independent), denumite în literatura de specialitate „Dimo’s Rei methods”; s-a numărat printre cei care au fixat în România principiile de dezvoltare a reţelelor electrice de 35, 110, 220 şi 440 kW; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1990)

– 1908, 10/23: A murit Tudor Flondor, compozitor, dirijor, violonist, politician, jurist şi economist; unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai operetei româneşti de la sfârşitul secolului XX (n. 1862, la Storojineţ, azi în R. Moldova)

– 1919: S-a născut (la Soroca, azi în R. Moldova) mezzosoprana Zenaida Pally (m. 1997, în Germania)

– 1929: S-a născut compozitorul şi profesorul Vasile Herman (m. 2010)

– 1929: S-a născut creatoarea populară Adela Petre, mesageră a artei populare româneşti, lucrările sale din păr de capră fiind prezente în muzee şi colecţii particulare din toată lumea; declarată „Tezaur Uman Viu” de către UNESCO, în 2012 (m. 2019)

– 1931: S-a născut compozitorul Dan Constantinescu (m. 1993) – 95 de ani

– 1933: S-a născut Iordan Datcu, folclorist, istoric literar, etnolog, lexicograf, editor și publicist; a realizat „Dicţionarul folcloriştilor români” (în colaborare cu Sabina C. Stroescu) și „Dicționarul etnologilor români”

– 1935: S-a născut Constantin Niţescu, pictor şi grafician

– 1935: S-a născut Octavian Simu, autor de dicţionare, eseist, poet şi prozator (de profesie medic); un recunoscut specialist în cultura şi civilizaţia Extremului Orient

– 1951: S-a născut Tudor Sajin, fizician, inginer mecanic, inventator și profesor; specializare în termofizică, termotehnică şi fizică moleculară – 75 de ani

– 1952: S-a născut actorul de teatru și film Șerban Celea (m. 2020)

– 1952: S-a născut Onisim Colta, pictor, scenograf şi conferențiar universitar (m. 2022)

– 1960: S-a născut Mircea Anca, actor de teatru, film şi televiziune, regizor şi profesor (m. 2015)

– 1966: A murit Nyarady Erasmus, botanist maghiar din România; contribuţii la cunoaşterea florei României, a munţilor Tatra şi a litoralului Mării Adriatice; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1881) – 60 de ani

– 1969: S-a născut Florin Caragiu, teolog, poet, eseist, editor, traducător și profesor; director al Editurii Platytera (din 2003); editor al Revistei „Sinapsa”

– 1970: S-a născut Loredana Groza, interpretă de muzică uşoară, compozitoare, textieră, actriţă și prezentatoare TV

– 1970: S-a născut Dan Andronic, jurnalist şi consultant politic; a deținut funcții de conducere în diferite instituții media; director general al cotidianului „Evenimentul Zilei”, proprietar al Editurii Evenimentul și Capital; a condus Tele 7 ABC din postura de director de programe, Prima TV, Realitatea TV, cotidianul Curentul ca director

– 1976: S-a născut Martin Gheorghe Tudor, fost portar al echipei de fotbal FCSB; a adunat 184 de meciuri în prima ligă și două titluri de campion, ambele cucerite cu Steaua București în 2001 și 2005 (m. 2020) – 50 de ani

– 1979: A murit Vasile Băncilă, filosof şi eseist (n. 1897)

– 1979: A murit Aurel Baranga (numele la naştere: Leibovici), dramaturg, poet şi publicist (n. 1913)

– 1982: A murit actorul Geo Barton (n. 1912)

– 2008: A murit Dumitru Bughici, compozitor, muzicolog şi profesor; stabilit în Israel din 1985 (n. 1921)

– 2016: A murit Nicolae Păsărică, jucător de oină şi antrenor; în 1994 a primit distincţia de „cel mai bun practician de oină din toate timpurile”, titlu reconfirmat la Gala Oinei din 2014 (n. 1955) – 10 ani

– 2025: A murit Ion Țolea, medic, profesor universitar doctor, figură emblematică a dermatologiei românești; a condus Clinica de Dermatologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova între 1991 și 2003 (n. 1935) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Helsinki: Președintele Republicii Kenya, William Samoei Ruto, și soția sa, Rachel Ruto, vor sosi într-o vizită de stat în Finlanda (10 – 11 iun.)

– Voorschoten, Țările de Jos: Președintele german Frank-Walter Steinmeier și soția sa, Elke Büdenbender, efectuează o vizită de stat în Țările de Jos. Vizita se concentrează pe relațiile politice, economice și cultural-istorice dintre Germania și Țările de Jos (10 – 11 iun.)

– Kazan, Rusia: Reuniunea miniștrilor de externe ai Organizației Tratatului de Securitate Colectivă

– Ajaccio, Franța: Vizita unei delegații UNESCO la situl Patrimoniului Mondial Porto Scandola (10 – 12 iun.)

– New York: Reuniunea la nivel înalt a Consiliului de Securitate al ONU privind situația din Orientul Mijlociu

– Spania: Papa Leon al XIV-lea se află în Spania în perioada 6-12 iunie, în cadrul primei sale călătorii într-o ţară din Uniunea Europeană, cu excepţia Italiei

• La bazilica Sagrada Familia, Papa va oficia o liturghie în data de 10 iunie, pentru centenarul morții lui Antoni Gaudí

– Washington, DC: Audierea cu ușile închise a lui Bill Gates în fața Comitetului de Investigație Epstein al Camerei Reprezentanților

– Berlin: Salonul Aeronautic Internațional (10 – 14 iun.)

– Londra: Summitul de Inteligență Artificială de la Londra (10 – 11 iun.)

– Ajaccio, Franța: Vizita unei delegații UNESCO la situl Patrimoniului Mondial Porto Scandola (10 – 12 iun.)

– China: Expoziția de Tehnologie a Apărării și Sateliților de la Shanghai (10 – 12 iun.)

– Washington, DC: Audierea cu ușile închise a lui Bill Gates în fața Comitetului de Investigație Epstein al Camerei Reprezentanților

– Franța: Ediția cu numărul 94 a celei mai faimoase curse de anduranță din lume, 24 Hours of Le Mans, va avea loc între 10 și 14 iunie, pe Circuitul de la Sarthe din Franța. Evenimentul marchează o premieră: constructorul sud-coreean Hyundai va debuta în categoria Hypercar cu două mașini

– Orlando, SUA: Fotbal – Meciuri amicale: Anglia – Costa Rica

– Auburn, SUA: Fotbal – meciuri amicale: Argentina – Islanda

– Leiria: Fotbal – meciuri amicale: Portugalia – Nigeria

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Dialogului între Civilizații”, adoptată prin Rezoluția Adunării Generale a ONU din 7.VI.2024, este marcată pentru a crește gradul de conștientizare a publicului cu privire la importanța diversității civilizației, promovarea dialogului, respectului reciproc, toleranței și solidaritatății globale. Rezoluția arată că toate realizările civilizației sunt patrimoniul colectiv al omenirii, pledează în favoarea respectului față de diversitatea civilizațiilor și evidențiază rolul crucial al dialogului între civilizații în menținerea păcii mondiale, promovarea dezvoltării comune, îmbunătățirea bunăstării omenirii și înregistrarea progresului colectiv. Documentul reflectă pe deplin esența Inițiativei Civilizației Globale. NOTĂ: Pe 15 aprilie este marcată „Ziua universală a culturii”, pentru a aminti de Pactul Roerich, ratificat la 15 aprilie 1935, pact internațional prin care se recunoaște necesitatea protejării și conservării operelor culturale şi ştiinţifice împotriva distrugerii în conflictele armate. La 21 mai este marcată „Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog și dezvoltare”, declarată de Adunarea Generală a ONU la 20.XII.2002 (Rezoluţia 57/249), la inițiativa Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), prilej de a sublinia nevoia de a întări potenţialul cultural ca metodă de a atinge prosperitatea, dezvoltarea spirituală şi pacea globală şi de a recunoaşte legătura strânsă dintre protejarea diversităţii culturale şi cadrul larg de dialog între civilizaţii

– „Ziua Mondială Art Nouveau”, stabilită în anul 2013, la iniţiativa Ungariei, în amintirea arhitectului maghiar Lechner Ödön (m.10.VI.1914) şi arhitectului catalan Antoni Gaudi (m.10.VI.1926), reprezentativi pentru curentul Art Nouveau

– „Ziua Portugaliei”. Sărbătoare naţională (data morţii poetului naţional Luiz Vaz de Camöes – 1580)

– 323 î.Hr, 10/11: A murit Alexandru Cel Mare (cunoscut şi ca Alexandru Macedon, Alexandru al III-lea al Macedoniei şi Alexandros III Philippou Makedonon), rege al Macedoniei (336 î.Hr. – 323 î.Hr.), a fost unul dintre primii mari strategi şi lideri militari din istorie; în timpul domniei sale a făcut numeroase cuceriri, macedonenii ajungând să stăpânească Orientul Apropiat; la moartea sa, la vârsta de 32 de ani, Alexandru era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată, care se întindea de la marginea Chinei până în Egipt şi Europa; de asemenea, Alexandru cel Mare a contribuit foarte mult la răspândirea culturii elene în întreaga lume (n. 356 î.Hr.). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 13.VI.323 î.Hr.

– 1580: A murit poetul naţional portughez Luiz Vaz de Camöes, cel care a avut un impact permanent nu doar asupra literaturii portugheze, ci şi asupra celei braziliene (n. 1524 sau 1525)

– 1819: S-a născut Gustave Courbet, pictor, desenator şi litograf francez (m. 1877)

– 1836: A murit André-Marie Ampère, fizician şi matematician francez; unul dintre principalii întemeietori ai ştiinţei electromagnetismului (n. 1775) – 190 de ani

– 1844: S-a născut Carl Hagenbeck, zoolog german, pionier al dresajului animalelor pentru circuri şi iniţiator al parcurilor zoologice (în 1907 a pus bazele parcului zoologic din Hamburg) (m. 1913)

– 1858: A murit Robert Brown, botanist scoţian; în 1827 a descoperit mişcarea dezordonată a particulelor suspendate într-un fluid („mişcarea browniană”) (n. 1773)

– 1880: S-a născut André Derain, pictor, grafician și sculptor francez; unul din reprezentanții principali – alături de Henri Matisse, Maurice de Vlaminck și Raoul Dufy – ai fauvismului, mișcare artistică din anii 1904- 1908, care punea accentul pe intensitatea și puritatea culorilor, mișcare de care s-a distanțat ulterior (m. 1954)

– 1899: A murit compozitorul francez Ernest Chausson (n. 1855)

– 1901: S-a născut Frederick Loewe, compozitor american de origine austriacă; autor de musicaluri celebre, precum „My Fair Lady” (m. 1988) – 125 de ani

– 1911: S-a născut clavecinistul și muzicologul american Ralph Kirkpatrick (m. 1984) – 115 ani

– 1914: S-a născut Rosita Serrano, cântăreaţă chiliană, una dintre stelele spectacolelor de varietăţi şi a filmelor muzicale din Germania anilor ’30 ai secolului XX (m. 1997)

– 1915: S-a născut, într-o familie originară din România, psihanalistul francez Serge Lebovici, specialist de renume mondial în psihiatria copilului (m. 2000)

– 1915: S-a născut scriitorul american Saul Bellow; Premiul Nobel pentru literatură în 1976 (m. 2005)

– 1918: S-a născut cântăreaţa franceză Patachou (numele real: Henriette Raugon) (m. 2015)

– 1918: A murit Arrigo Boito, compozitor şi poet italian (n. 1842)

– 1921: S-a născut (în insula grecească Corfu) Prinţul Philip, Duce de Edinburgh, căsătorit, din 1947, cu regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord (m. 2021) – 105 ani

– 1922: S-a născut actriţa americană de film şi cântăreaţa Judy Garland (m. 1969)

– 1923: S-a născut (în Cehia) britanicul Robert Maxwell, magnat al presei internaţionale; a creat un imperiu cu două mari companii publice „Maxwell Communication Corporation” şi „Mirror Group Newspaper” şi 400 de firme private (m. 1991)

– 1923: S-a născut actriţa franceză Madeleine Lebeau (m. 2016)

– 1923: A murit scriitorul şi ofiţerul de marină francez Pierre Loti (pseudonimul lui Louis-Marie-Julien Viaud) (n. 1850)

– 1926: A murit Antoni Gaudi (y Cornet), arhitect şi sculptor spaniol, unul dintre cei mai prodigioşi, precum şi unul dintre cei mai mari exponenţi ai modernismului, celebru pentru găsirea unor soluţii constructive extrem de îndrăzneţe; între capodoperele arhitecturale realizate se numără: Torre Bellesguard, Parcul Güell, restaurarea Catedralei din Mallorca, Biserica Colonia Güell, Casa Batlló, Casa Milà, Casa Vicens, La Pedrera şi cea mai cunoscută – Sagrada Familia (Sfânta Familie), un simbol al patrimoniului arhitectural al Barcelonei și un sit din Patrimoniul Mondial UNESCO (n. 1852) – 100 de ani. NOTĂ: Papa Francisc (1936 – 2025) a aprobat, la 14.IV.2025, un decret de recunoaștere a „virtuților eroice” ale arhitectului spaniol Antoni Gaudí, supranumit „arhitectul lui Dumnezeu”, pentru contribuția sa la proiectarea Sagrada Familia din Barcelona. Procesul de canonizare include mai multe etape: prima este declararea ca „venerabil slujitor al lui Dumnezeu”, un titlu acordat unei persoane decedate căreia i se recunosc „virtuțile eroice”; a doua este beatificarea iar a treia santificarea

– 1929: S-a născut naturalistul american Edward O. Wilson, supranumit un „Darwin al zilelor noastre”; alături de naturalistul britanic David Attenborough, Wilson este considerat unul dintre cei mai mari experţi din lume în domeniul ştiinţelor naturale şi al conservării; a popularizat termenul de „biodiversitate”; a inițiat „Half-Earth Project”, un apel pentru protejarea a jumătate din suprafaţa de uscat şi de apă a Terrei astfel încât să existe suficiente ecosisteme diverse şi bine conectate pentru a anula fenomenul extincţiei speciilor; expert de talie mondială în studierea furnicilor (m. 2021)

– 1929: S-a născut astronaut american James McDivitt; a fost pilotul comandant al misiunii Gemini 4 a NASA, în 1965, iar în 1969 s-a aflat la cârma Apollo 9, misiune ce a deschis drumul spre prima aselenizare cu echipaj uman (m. 2022)

– 1931: S-a născut João Gilberto, cântăreț, compozitor și chitarist brazilian; considerat părintele stilului bossa nova (un amestec de samba tradiţională şi jazz modern) (m. 2019) – 95 de ani

– 1932: S-a născut producătorul croat de film Branko Lustig; recompensat cu Oscar pentru filmele „Lista lui Schindler” şi „Gladiatorul”; supravieţuitor al Holocaustului (m. 2019)

– 1934: A murit Frederick Delius, compozitor englez de origine germană (n. 1862)

– 1949: A murit scriitoarea norvegiană Sigrid Undset; Premiul Nobel pentru literatură în 1928 (n. 1882)

– 1951: S-a născut Tudor Sajin, fizician, inginer mecanic, inventator și profesor din Rep. Moldova; specializare în termofizică, termotehnică şi fizică moleculară – 75 de ani

– 1961: S-a născut jurnalista americană Cathy Hainer, reporter la „USA Today”, devenită celebră prin publicarea propriilor experienţe trăite ca bolnavă de cancer (m. 1999) – 65 de ani

– 1965: S-a născut Elizabeth Hurley, actriţă, fotomodel şi producătoare britanică de film

– 1967: A murit actorul american de film Spencer Tracy; împreună cu Katharine Hepburn au format pe ecran un cuplu ce a intrat în legenda Hollywood-ului (n. 1900)

– 1979: S-a născut (în Ucraina) Svetlana Yuryevna Zakharova, prima balerina assoluta a Teatrului Balșoi din Moscova; din anul 2008, este şi prim-balerină a New National Theatre Ballet din Tokyo şi vedetă a trupei Étoile a celebrului teatru milanez La Scala

– 1982: A murit Rainer Werner Fassbinder, regizor, scenarist şi actor german de film (n. 1945). NOTĂ: Dicţionarul de cinema (1997) dă ca an al naşterii 1946

– 2004: A murit Ray Charles, pianist, saxofonist şi compozitor de jazz american (n. 1930)

– 2008: A murit scriitorul kârgâz Cinghiz Aitmatov (n. 1928)

– 2010: A murit harpista şi profesoara italiană Liana Pasquali (n. 1915)

– 2010: A murit Sigmar Polke, pictor şi fotograf german, unul dintre fondatorii curentului „realism capitalist” (n. 1941)

– 2012: A murit pictorul francez Georges Mathieu (numele adevărat: Georges Victor Mathieu d’Escaudoeuvres), un maestru al abstractizării lirice; a fost, în perioada 1960-1970, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti francezi din lume şi un simbol, în Franţa, al picturii „oficiale” (n. 1921)

– 2020: A murit actrița de film și cântăreața cubaneză Rosita Fornes (Rosalia Lourdes Elisa Palet Bonavia); „diva cubaneză” care a jucat în epoca de aur a cinematografiei în numeroase filme şi musicaluri (n. 1923)

– 2023: A murit Nuccio Ordine, scriitor, eseist, critic și istoric literar, profesor universitar italian; specialist în literatura și poetica Renașterii, dar mai ales în opera filosofului Giordano Bruno (n. 1958)

Sursa: RADOR