Calendarul zilei – 12 mai
Publicat de Codrin RAITA, 12 mai 2026, 05:00
S-a întâmplat într-o zi de 12 mai
* Cu 1913 ani în urmă (113 d.H.), la Roma, în forumul nou construit, a fost inaugurată Columna lui Traian. O ilustrare plastică a „Comentariilor lui Traian”, atribuită lui Apollodor din Damasc, Columna constituie un original act de naştere a poporului român
* Se împlinesc 445 de ani (1581) de când era emisă Diploma de fondare a Colegiului Major Iezuit din Cluj (Academia Claudiopolitana Societatis Jesu) de către Ştefan Báthory, la Vilna (Vilnius, azi în Lituania), precursoarea Universităţii Babeş-Bolyai de astăzi. Primul rector al academiei a fost Jakub Wujek. Limba de predare a Academiei a fost latina și au existat în structură două facultăți: Filosofie (3 ani), urmată de Teologie (4 ani). În perioada martie-iulie 1959 are loc procesul de creare a unei singure universităţi de stat la Cluj, prin unificarea universităţii româneşti cu cea maghiară. Noua instituţie, care şi-a început activitatea în septembrie 1959, va purta numele de Universitatea „Babeş-Bolyai” și avea la momentul creării ei şase facultăţi: Facultatea de Matematică şi Fizică; Facultatea de Chimie; Facultatea de Ştiinţe Naturale-Geografie; Facultatea de Filologie; Facultatea de Ştiinţe Juridice; Facultatea de Istorie şi Filozofie. Primul rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” a fost profesorul Constantin Daicoviciu
* Acum 178 de ani (1848) revoluţionarii moldoveni refugiaţi în Transilvania au elaborat, la Braşov, programul-legământ „Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei”. Documentul sintetiza dezideratele româneşti prin sintagma: „Unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti într-un singur stat neatârnat românesc” (12/24)
* În urmă cu 132 de ani (1894), în ziarul francez „La Justice”, a apărut articolul „Lupta raselor” semnat de Georges Clemenceau, în care, după ce face un istoric al luptei de eliberare naţională a românilor din Transilvania, se pune chezaş pentru adevărul luptei lor. Georges Clemenceau (1841-1929), a fost un om politic şi ziarist francez, prim-ministru (1906-1909, 1917-1920), preşedinte al Conferinţei de pace de la Paris (1919-1920) şi unul dintre autorii Tratatului de Pace de la Versailles (12/24)
* Sunt marcați 105 ani (1921) de la debutul lui Mircea Eliade, cu articolul „Dușmanul viermelui de mătase” în „Ziarul științelor populare și al călătoriilor”, nr. 21, sub numele Eliade Gh. Mircea
* Cu 104 ani în urmă (1922) avea loc premiera piesei „Suflete tari” de Camil Petrescu, la Teatrul Naţional din Bucureşti, prima piesă scrisă de acesta care a văzut lumina rampei – regia, Paul Gusty. În 1925, piesa apărea în volum
* În urmă cu 97 de ani (1929) era înfiinţat Radio–Clubul Român, din iniţiativa unor pionieri ai radiofoniei româneşti, care contribuiseră esenţial şi la înfiinţarea Radiodifuziunii: Dragomir Hurmuzescu, Gheron Netta, C. Muller şi alţii. Printre obiective, Radio-Clubul îşi propunea să militeze pentru răspândirea şi organizarea radiofoniei în ţară
* În urmă cu 84 de ani (1942) a avut loc prima gazare în masă, datată cu exactitate, în lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau, 1.500 de evrei polonezi fiind ucişi
* Acum 81 de ani (1945) armata română îşi încheia (după 260 de zile de lupte în Ungaria, Cehoslovacia şi Austria) participarea, alături de Naţiunile Unite, la obţinerea victoriei finale asupra Germaniei naziste (23.VIII.1944 – 12.V.1945)
* În urmă cu 18 ani (2008) avea loc cutremurul din provincia Sichuan (China), cu o magnitudine de 7,9 grade pe scara Richter, seism care a cauzat moartea a peste 50.000 de persoane. Epicentrul a fost localizat la 90 km (55 de mile) vest-nord-vest de Chengdu
* Acum 13 ani (2013) Societăţii Române de Radiodifuziune i-a fost acordată Înalta decoraţie Nihil Sine Deo (din latină – „Nimic fără Dumnezeu”), în cadrul unei ceremonii oficiale, la Palatul Elisabeta, în prezenţa membrilor Casei Regale. Decoraţia regală Nihil Sine Deo instituită în 2009 prin ordinul Majestăţii Sale Regelui Mihai I şi limitată la un număr de 200 membri, se acordă pentru performanţele de nivel înalt care îmbogăţesc prezentul românesc din domeniul social, ştiinţific, educaţional, cultural, spiritual, economic, politic şi militar
* Se marchează 10 ani (2016) de când capacitatea operaţională a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) a fost certificată printr-o ceremonie desfăşurată la baza militară Deveselu, în prezenţa premierului de la acea vreme, Dacian Cioloş, a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, şi a unor înalţi oficiali români şi străini. Scutul antirachetă respectă prevederile Cartei ONU şi este destinat exclusiv apărării legitime împotriva ameninţării cu rachete balistice, nefiind îndreptat împotriva cuiva anume
* Cu 7 ani în urmă (2019) a început mandatul României în Consiliul Executiv al Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), care a durat doi ani. În calitate de organizaţie de implementare a Convenţiei privind interzicerea armelor chimice, OIAC reuneşte 193 de state membre. Consiliul Executiv al OIAC, format din 41 de state membre, supervizează activităţile Secretariatului Tehnic al Organizaţiei şi este responsabil de promovarea implementării eficiente şi a respectării Convenţiei. Convenţia, intrată în vigoare la 29 aprilie 1997, este primul tratat internaţional din domeniul dezarmării care prevede eliminarea completă a unei întregi categorii de arme de distrugere în masă. România a semnat această convenție în prima zi de la deschiderea ei spre semnare, la 13 ianuarie 1993, şi a ratificat-o la 9 decembrie 1994 (prin Legea nr. 125/1994), instrumentele de ratificare fiind depuse la Secretarul general ONU, la 15 februarie 1995. Convenţia a fost implementată în România prin Legea nr. 56/1997, completată şi modificată în 2004. Este pentru a cincea oară când România a fost aleasă în forul executiv al Organizaţiei, anterior deţinând această poziţie în perioada 2010-2012
Aniversări – Comemorări
– Sf. Mucenic Ioan Valahul (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)
– 1812, 12/24: S-a născut George Bariţ(iu), om politic, publicist şi istoric; întemeietorul presei româneşti din Transilvania („Gazeta de Transilvania” şi „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”); unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; membru fondator al societăţii ASTRA; membru al Academiei Române, preşedinte al acestui for (martie-aprilie 1893) (m. 1893). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 4.VI.1812
– 1870: A murit Eftimie Murgu, avocat, revoluţionar paşoptist, profesor de filosofie, unul dintre întemeietorii învăţământului filosofic românesc, politician; conducătorul Revoluţiei de la 1848-1849 din Banat (n. 1805). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 8.V.1870, iar altele, 30.IV
– 1897: S-a născut Emil Serghie, poet, ziarist şi traducător din literaturile franceză şi rusă (m. 1977)
– 1909: S-a născut Anton Golopenția, sociolog, geopolitician și statistician, unul din fondatorii școlii românești de geopolitică; membru post-mortem al Academiei Române din 2017 (m. 1951, în închisoarea Văcărești)
– 1916: S-a născut Constantin Ciopraga, critic şi istoric literar, eseist, poet, romancier, memorialist, traducător şi profesor; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2009) – 110 ani
– 1925: S-a născut soprana Emilia Petrescu; fostă membră a Corului Radiodifuziunii Române (m. 2003)
– 1928: S-a născut Florica Holban, prima femeie operator de imagine din România și regizor de film documentar (m. 1996)
– 1933: A murit prozatorul Jean Bart (pseudonimul lui Eugeniu P. Botez); ofiţerul de marină Botez şi-a luat pseudonimul literar după numele unui celebru marinar francez corsar din secolul al XVII-lea; fondator al „Revistei maritime” (1900); membru corespondent al Academiei Române din 1922 (n. 1874)
– 1934: S-a născut criticul literar Lucian Raicu (numele la naştere: Leibovici); în 1986 se exilează în Franţa (m. 2006)
– 1934: S-a născut Jolt Kerestely, compozitor, instrumentist și dirijor de muzică uşoară (m. 2026)
– 1936: S-a născut poeta Stela Rădulescu Viniţchi; stabilită, din 1983, în SUA – 90 de ani
– 1938: S-a născut taragotistul și interpretul de muzică populară Dumitru Fărcaş (m. 2018)
– 1942: S-a născut interpretul de muzică uşoară Aurelian Andreescu (m. 1986)
– 1944: S-a născut Mioara Apolzan, critic și istoric literar, prozatoare (m. 2019)
– 1947: S-a născut Gabriela Omăt, editoare și istoric literar (m. 2019)
– 1949: S-a născut Anghel Mora (pseudonimul lui Mihai Diaconescu), regizor de film şi scenarist (m. 2000)
– 1958: S-a născut Valeriu Mladin, unul dintre cei mai importanți artiști vizuali români contemporani, ce abordează instalația, video-instalația, mixt-media, sculptura și performance-ul; multe dintre lucrările sale se concentrează asupra relaţiei dintre pictură, fotografie şi expresia figurii umane
– 1962: A murit Horia Petra-Petrescu, poet, prozator, autor dramatic şi gazetar; membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919) (n. 1884)
– 1966: S-a născut pictorul și publicistul Petru-Ilie Birău (m. 2021) – 60 de ani
– 1978: S-a născut pictorul şi graficianul Dragoş Burlacu
– 1993: A murit filosoful Ion Banu; lucrări de istorie a filosofiei (antice şi medievale, europene şi orientale), precum şi de teorie a filosofiei; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1913)
– 1995: A murit artistul Petre Bodeuţ, interpret şi creator de excepţie în domeniul artei coregrafice; stabilit în Canada (n. 1917)
– 1995: A murit antrenorul de fotbal Ştefan Covaci (n. 1920)
– 1999: A murit Saul Steinberg, desenator și grafician american de origine română; unul dintre cei mai iubiți artiști ai Americii, cunoscut la nivel mondial pentru caricaturile și schițele sale ce au ilustrat paginile revistei „The New Yorker” pentru aproape șase decenii (n. 1914)
– 2008: A murit Pop Simion, scriitor, jurnalist şi diplomat; între anii 1955 şi 1958 a lucrat la Radiodifuziunea Română ca reporter la Redacţia Culturală (n. 1930)
– 2009: A murit Petre Mihai Bănărescu, zoolog şi biogeograf; s-a concentrat asupra ihtiologiei; membru titular al Academiei Române din 2000 (n. 1921)
– 2009: A murit Margareta Bărbuţă, critic de teatru (n. 1922)
– 2011: A murit fosta campioană europeană la tir sportiv Silvia (Dumitrescu) Kaposztai; a participat la participat la cinci ediţii ale Campionatelor Europene, unde a obţinut şapte medalii, dintre care trei de aur, trei de argint şi una de bronz şi a fost maestră emerită a sportului şi a evoluat pentru cluburile UTA Arad şi Steaua Bucureşti (n. 1953) – 15 ani
– 2013: A murit Anghel Dumbrăveanu, poet, prozator şi traducător (n. 1933)
– 2017: A murit compozitorul şi profesorul Mircea Neagu, personalitate marcantă a muzicii corale din România (n. 1928)
– 2021: A murit Ileana Vulpescu, una dintre cel mai cunoscute scriitoare din România; a scris proză şi teatru, a fost lexicograf, a tradus din literaturile engleză, franceză şi spaniolă şi a semnat versiuni în limba franceză din literatura modernă şi din cea contemporană românească; romanul care a consacrat-o a fost „Arta conversaţiei” (1980); soția poetului, traducătorului şi publicistului Romulus Vulpescu (n. 1932) – 5 ani
– 2021: A murit artistul plastic Doru-Victor Rotaru, membru al Filialei Arte Decorative București a Uniunii Artiștilor Plastici din România (n. 1943) – 5 ani
– 2022: A murit Leonida Constantin Brezeanu, compozitor, etno-muzicolog şi dirijor (n. 1938)
EVENIMENTE EXTERNE
– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe (Apărare) al UE
– Nicosia: Reuniunea informală a miniștrilor energiei din UE (12 – 13 mai)
– Bahamas: Alegeri legislative
– Copenhaga: Președintele Taiwanului, Lai-Ching-te, vorbește prin legătură video în timpul unui summit pentru democrație de la Copenhaga.
-Bratislava: Președintele slovac Peter Pellegrini îi va găzdui pe președintele ceh Petr Pavel și pe președintele austriac Alexander Van der Bellen în cadrul formatului Slavkov.
– Kazan, Rusia: Forumul Economic Internațional Rusia-Lumea Islamică: Kazanforum (12 – 17 mai)
– Strasbourg: Curtea Europeană a Drepturilor Omului va notifica în scris 12 hotărâri privind Bulgaria, Franța, Ungaria, Lituania, Macedonia de Nord, Serbia, Spania, Elveția și Turcia.
-Valletta, Malta: Vicepreședintele Congresului, Konstantinos Koukas (Grecia, PPE/CCE), va susține discursul de deschidere la Adunarea Generală a Asociației Europene pentru Democrație Locală (ALDA), subliniind contribuția Congresului la Noul Pact Democratic pentru Europa și angajamentul său de a consolida participarea la democrație la nivel local. Evenimentul va reuni autoritățile locale, societatea civilă și partenerii instituționali pentru a discuta prioritățile cheie pentru democrația locală sub tema „Democrație locală care produce rezultate”.( 12-14 mai)
– Bruxelles: Apel la grevă națională al sindicatelor belgiene împotriva reducerilor bugetare guvernamentale la schemele de pensii
– Kampala, Uganda: Învestirea președintelui Yoweri Museveni, reales în ianuarie pentru un al 7-lea mandat
– Paris: BNP Paribas – Adunarea Generală Anuală
– Leverkusen, Germania: Bayer – Rezultate trimestrul I
– München: Munich Re – Rezultate trimestrul I
– Essen, Germania: Thyssenkrupp – Rezultate trimestrul al II-lea
– Frankfurt: Lufthansa – Adunarea Generală Anuală
– Fatima, Portugalia: Pelerinajul anual la altarul catolic de la Fatima (12 – 13 mai)
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Internaţională a Asistenţilor Medicali”, sărbătorită din 1974 de Consiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali, marchează ziua de naştere a asistentei medicale Florence Nightingale (n. 12.V.1820 – m. 13.VIII.1910), care a deschis prima şcoală pentru asistentele medicale pe lângă Spitalul „Saint Thomas” din Londra (1860), realizând primul pas în pregătirea profesională şi instituţională a asistentelor medicale. NOTĂ: Pe 5 mai este marcată și „Ziua internaţională a moaşelor”
– „Ziua Sănătății Gingivale” este o inițiativă a Federației Internaționale de Parodontologie (EFP), menită să crească gradul de conștientizare cu privire la importanța diagnosticării timpurii și tratării afecțiunilor parodontale. NOTĂ: „Ziua mondială a sănătății orale” este marcată anual pe 20 martie, pentru a promova la nivel mondial importanța igienei orale pentru întregul organism
– „Ziua Internațională a Sănătății Plantelor” a fost desemnată, în 2022, de Organizația Națiunilor Unite, pentru a crește gradul de conștientizare globală cu privire la modul în care protejarea sănătății plantelor poate ajuta la eliminarea foametei, la reducerea sărăciei, la protejarea biodiversității și a mediului și la stimularea dezvoltării economice. Plantele sănătoase constituie fundamentul întregii vieți de pe Pământ, al bunei funcționări a ecosistemelor, a securității alimentare. Plantele se află într-o continuă amenințare, anual până la 40% din pierderile produselor alimentare fiind cauzate de dăunătorii și bolile plantelor. Acest lucru afectează atât securitatea alimentară, cât și agricultura – principala sursă de venit pentru comunitățile rurale vulnerabile
– 1634: A murit George Chapman, dramaturg, poet și traducător englez renascentist din perioada elisabetană (n. 1559)
– 1684: A murit Edme Mariotte, fizician și preot francez (n. 1620)
– 1699: A murit Lucas Achtschellinck, pictor flamand (n. 1626)
– 1700: S-a născut Luigi Vanvitelli, pictor, inginer şi arhitect italian (m. 1773)
– 1700: A murit John Dryden, scriitor englez (n. 1631). NOTĂ: Site-ul http://www.britannica.com menţionează ca dată a morţii inclusiv stilul vechi – 1 mai 1700
– 1755: S-a născut Giovanni Battista Viotti, violonist, compozitor şi pedagog italian; a trăit mult timp la Paris şi Londra (m. 1824)
– 1759: A murit Lambert-Sigisbert Adam, sculptor francez (n. 1700)
– 1784: A murit Abraham Trembley, naturalist elvețian (n. 1710)
– 1803: S-a născut chimistul german Justus von Liebig; a fost printre primii care au aplicat analiza chimică fenomenelor vieţii organice (m. 1873)
– 1812: S-a născut Edward Lear, artist, ilustrator și poet englez, cunoscut în special ca fiind creatorul speciei de poezie umoristică engleză denumită limerick (m. 1888)
– 1820: S-a născut pictorul şi graficianul ceh Josef Mánes; unul dintre iniţiatorii şcolii moderne de pictură cehă (m. 1871)
– 1820: S-a născut (în Italia) asistenta medicală britanică Florence Nightingale, cea care a pus bazele principiilor asistenței medicale moderne și ale salubrității spitalicești; s-a remarcat ca infirmieră deosebită în timpul Războiului din Crimeea, dând dovadă de o extraordinară capacitate de organizare, ocupându-se apoi de spitalele de garnizoană din Anglia; a fondat și a condus prima școală de infirmiere (1860), ale cărei cursuri și examene practice se desfășurau în Spitalul St. Thomas din Marea Britanie; a creat un sistem de sănătate în India; a fost prima femeie admisă în Societatea Statistică Regală, pentru activitatea sa de pionierat în infografie statistică (m. 1910). NOTĂ: Anul 2020 a fost „Anul Internațional al Asistentului Medical și al Moașei”, stabilit în cadrul celei de-a 72-a Adunări Mondiale a Sănătății de la Geneva, din 24.V.2019, pentru a marca cei 200 de ani de la nașterea ei
– 1829: S-a născut Pavlos Carrer, compozitor grec (m. 1896)
– 1842: S-a născut compozitorul francez Jules Massenet (m. 1912)
– 1845: S-a născut compozitorul francez Gabriel Fauré (m. 1924)
– 1845: A murit János Batsányi, poet maghiar (n. 1763)
– 1845: A murit August Wilhelm Schlegel, scriitor și critic literar german (n. 1767)
– 1859: A murit Serghei Aksakov, prozator rus, exponent al şcolii naturale (n. 1791)
– 1860: A murit Sir Charles Barry, arhitect britanic; unul dintre liderii curentului reluării stilului renascentist în Marea Britanie; rol important în reconstruirea Palatului Westminster (n. 1795)
– 1871, 12/13: A murit compozitorul francez François Auber (n. 1782) – 155 de ani
– 1874: S-a născut Clemens von Pirquet, om de știință și medic pediatru austriac, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul bacteriologiei și imunologiei; a inventat și a introdus în medicină termenul de alergie (m. 1928)
– 1880: S-a născut Lincoln Ellsworth, explorator, inginer şi om de ştiinţă american, care a condus primele traversări aeriene transarctică (1926) şi transantarctică (1935) (m. 1951)
– 1884: A murit compozitorul ceh Bedřich Smetana (n. 1824)
– 1907: S-a născut Katharine Hepburn, actriţă americană de film; laureată a patru premii Oscar (m. 2003)
– 1909: S-a născut soprana americană Margaret Harshaw (m. 1997)
– 1910: S-a născut Dorothy Crowfoot Hodgkin, biochimistă britanică, laureată a Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1964 (m. 1994)
– 1910: S-a născut mezzosoprana italiană Giulietta Simionato (m. 2010)
– 1914: S-a născut Bertus Aafjes, poet olandez; a publicat şi sub pseudonimul Jan Oranje (m. 1993)
– 1915: S-a născut Roger Shutz, devenit ulterior Fratele Roger, fondatorul Comunităţii Taizé din Franţa; a militat întreaga viaţă pentru reconcilierea bisericilor creştine. Fratele Roger a rămas în istorie ca principal protagonist al renaşterii religioase în rândul tinerilor din întreaga lume, alături de alte personalităţi, cum ar fi Chiara Lubich, don Giussani sau Maica Tereza de Calcutta, de care era legat printr-o puternică prietenie spirituală (m. 2005)
– 1921: S-a născut sculptorul german Joseph Beuys (m. 1986) – 105 ani
– 1924: S-a născut Alexander Sergeyevich Esenin-Volpin poet, filosof şi matematician rus; disident, unul dintre liderii mişcării pentru drepturile omului în URSS; fiul poetului Serghei Esenin (m. 2016)
– 1924: S-a născut Claribel Alegría (nume real: Clara Isabel Alegría Vides), jurnalistă și scriitoare din Nicaragua (m. 2018)
– 1925: S-a născut Frank Pierson, regizor de film, scenarist şi producător american, recompensat cu Premiul Oscar pentru scenariul filmului „După-amiază de câine” (1975) (m. 2012)
– 1925: A murit Amy Lowell, poetă americană (n. 1874)
– 1928: S-a născut Burt Freeman Bacharach, compozitor, producător de discuri și pianist american; considerat unul dintre compozitorii cei mai importanţi ai secolului al XX-lea, a fost recompensat cu cele mai importante distincţii ale industriei muzicale americane: şase premii Grammy, două Globuri de Aur, un premiu BAFTA, un premiu Emmy şi trei premii Oscar (m. 2023)
– 1929: S-a născut Ágnes Heller, gânditoare umanistă și profesoară maghiară; „supraviețuitoare a Holocaustului, un critic deschis al totalitarismului, sufletul Școlii de la Budapesta dedicată marxismului critic și întruchiparea celor mai nobile tradiții ale spiritului european” (m. 2019)
– 1930: S-a născut Jesús Franco (născut Jesús Franco Manera), prolific regizor de film, scenarist şi actor spaniol (m. 2013)
– 1931: A murit Eugène Ysaÿe, violonist, dirijor şi compozitor belgian (n. 1858) – 95 de ani
– 1933: S-a născut Andrei Voznesensky, poet şi eseist rus; reprezentant al literaturii din perioada „dezgheţului” lui Nikita Hruşciov şi considerat „fiul spiritual” al lui Boris Pasternak (m. 2010)
– 1935: A murit Jozef Klemens Pilsudski, om politic și comandant militar polonez, considerat întemeietorul statului polonez independent; șef de stat între 1918–1922 și conducător de facto al celei de-a Doua Republici Poloneze; a avut un rol decisiv asupra configurației Poloniei după Primul Război Mondial. În anul 1920, câștigând Bătălia pentru Varșovia, cunoscută în Polonia ca „Miracolul de pe Vistula”, și-a apărat propria țară, dar a apărat și Europa în fața bolșevicilor timp de câteva decenii (n. 1867, în Lituania)
– 1944: A murit Max Brand (pe numele său adevărat Frederick Schiller Faust), scriitor american (n. 1893)
– 1948: S-a născut chitaristul, autorul şi producătorul ceh Ivan Kral, a cărui carieră include colaborări cu Patti Smith, Iggy Pop şi David Bowie (m. 2020)
– 1949: S-a născut Raimund Hoghe, coregraf, dansator, realizator de film, jurnalist și scriitor german; a lucrat ca dramaturg pentru celebra coregrafă Pina Bausch (m. 2021)
– 1950: S-a născut Gabriel Byrne, actor, regizor de film, scenarist, producător de film, scenarist, ambasador cultural, narator de cărți audio și scriitor irlandez
– 1957: A murit Erich von Stroheim, regizor, scenarist, producător şi actor american de origine austriacă; considerat unul dintre „părinţii” filmului mut (n. 1885)
– 1961: S-a născut actrița americană Lar Park Lincoln; a interpretat rolurile principale în serialele „Knot’s Landing” și în „Friday the 13th Part VII: The New Blood”; a fondat în anii 1990 compania Actors Audition Studios, care pregătea tinerii pentru cariera de film și teatru; în 2008, a publicat un memoriu, intitulat „Spuneți tot, nu ne înșelați”, în care dezvăluia informații șocante despre industria actoriei, modelingului și concursurilor de Miss (m. 2025) – 65 de ani
– 1967: A murit poetul, dramaturgul şi eseistul englez John Masefield (n. 1878)
– 1970: A murit poeta germană Nelly Sachs; Premiul Nobel pentru Literatură în 1966, împreună cu Samuel Joseph Agnon (Israel) (n. 1891)
– 1975: S-a născut neo-zeelandezul Jonah Lomu, unul din cei mai mari jucători de rugby din istorie; considerat „primul superstar din rugby-ul modern” (m. 2015)
– 1985: A murit Jean Dubuffet, pictor, sculptor şi gravor francez, promotor al „raw art” (arta brută) (n. 1901)
– 1992: A murit actorul american Robert Reed (n. 1932)
– 1994: A murit psihologul american Erik H. Erikson (numele real: Erik Homberger), renumit specialist în psihologia copilului (n. 1902, în Germania; tatăl biologic, de origine daneză, l-a părăsit înainte de a se naşte)
– 1994: A murit chimistul american Roy J. Plunkett; în aprilie 1938, în timpul unor experienţe cu un gaz din familia freonului, a descoperit, accidental, teflonul (n. 1910)
– 2001: A murit inginerul rus Alexei Tupolev, creatorul primului avion de pasageri supersonic sovietic, TU-144, supranumit de presa occidentală „Concordski”; lucrări teoretice privind calculul aerodinamic al avioanelor (n. 1925) – 25 de ani
– 2008: A murit Robert Rauschenberg, pictor, sculptor şi compozitor american, iniţiatorul tranziţiei de la expresionismul abstract la curentul pop-art (n. 1925)
– 2009: A murit Roger Planchon, regizor, actor şi dramaturg francez, considerat unul dintre cei mai importanţi regizori ai teatrului francez contemporan (n. 1931)
– 2014: A murit Jacinto Convit, medic și om de știință venezuelan; este cunoscut mai ales pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva leprei; este autorul unor studii de vindecare la diferite tipuri de cancer; în 1988, a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Medicină pentru vaccinul său anti-lepră (n. 1913)
– 2014: A murit H.[ans] R.[uedi] Giger, pictor, sculptor şi arhitect elveţian; autorul stilului biomecanic; a realizat efectele speciale pentru filmul „Alien” (n. 1940)
– 2020: A murit actorul, regizorul, scenaristul și producătorul Michel Piccoli, simbol al cinematografiei franceze (n. 1925)
– 2024: A murit David William Sanborn, saxofonist alto american; nume mare al jazzului, care a experimentat însă o mare varietate de genuri muzicale: jazz fusion, latin jazz, disco, funk, pop, rock, soul şi blues; într-o carieră prolifică de şase decenii, el a lansat 25 de albume şi a fost recompensat cu şase premii Grammy (n. 1945)
Sursa: RADOR
