Calendarul zilei – 6 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 6 aprilie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 6 aprilie

* Cu 212 ani în urmă (1814) a avut loc prima abdicare a lui Napoleon I, la castelul de la Fontainebleau, pe 11 aprilie semnându-se Tratatul de la Fontainebleau, care reglementa exilul lui Napoleon în insula Elba

* Acum 196 de ani (1830) a fost fondată, de către Joseph Smith (1805-1844), secta creştină a mormonilor. Smith şi adepţii săi propovăduiau (la început în localitatea Fayette, în vestul statului american New York), conform „Cărţii lui Mormon” (un profet imaginar), întoarcerea apropiată a lui Hristos. Biserica Mormonă, numită şi Biserica lui Iisus Christos a sfinţilor din zilele din urmă, are adepţi în toată lumea şi, iniţial, practica poligamia

* Se marchează 155 de ani (1871) de la darea în folosință a căii ferate Timișoara-Arad, care face parte din magistrala CFR 310 Timișoara – Arad – Oradea, legând cele mai importante municipii din vestul României. Are o lungime totală de 57 km și este o linie simplă, electrificată. Construcția propriu-zisă a început la 3 decembrie 1868, în lungime de 57,2 km, fiind concesionată unei societăți particulare. Lucrările au durat 16 luni și inaugurarea liniei a avut loc la data de 6 aprilie 1871. Primele trenuri pe această secție erau trenuri mixte având în compunere doar câteva vagoane de călători, viteza comercială nedepășind 16-25 km/h. Ele erau remorcate de locomotive cu 3 osii cuplate (categoria III, seria MAV-335) construite între anii 1869-1870 de fabrica austriacă G. Sigl Lokomotiv & Maschinen Fabrik

* În urmă cu 152 de ani (1874) apărea Decretul privind instituirea, la Bucureşti, a Comisiunii monumentelor publice, având drept scop identificarea, clasarea şi conservarea monumentelor publice din România (6/18)

* Acum 149 de ani (1877) era publicat decretul de mobilizare generală (încheiată la 15/27.IV.1877), care a adus sub arme aproximativ 100.000 de oameni în Războiul de Independenţă. Trupele române au ocupat poziţii de apărare pe Dunăre (6/18)

* Tot cu 149 de ani în urmă „Teatrul cel Mare” din Bucureşti primea oficial denumirea de „Teatrul Naţional” şi se constituia Societatea dramatică a „Teatrului Naţional”, sub auspiciile statului; primul director a fost Ion Ghica (6/18)

* Se împlinesc 130 de ani (1896) de când, între 6 şi 15 aprilie, la Atena, au fost reluate Jocurile Olimpice, în variantă internațională. Atestate documentar pentru prima oară în 776 î.Hr. la Olympia, în Grecia, Jocurile Olimpice antice s-au desfăşurat până în anul 393, când au fost desfiinţate de împăratul roman Teodosiu I, din considerente religioase, acesta considerându-le păgâne. După 1.500 de ani de întrerupere, un rol important în reînvierea Jocurilor Olimpice l-a avut Evanghelie Zappa (considerat „precursor al Jocurilor Olimpice”), om de afaceri de origine greacă cu cetăţenie română, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri în acele vremuri din Europa de Est, care a iniţiat şi sponsorizat, în anul 1859 (și în 1870 și 1875) pe străzile Atenei, alergări şi alte genuri de competiţii sportive panelenice. Baronul francez Pierre de Coubertin a conceput ideea „Jocurilor Olimpice Moderne”, pe care a propus-o cu succes în faţa unei adunări a liderilor autorităţilor sportive din toată lumea, pe 23 iunie 1894, în Sala Mare de la Sorbona, în Paris. Coubertin a visat să creeze cel mai mare eveniment sportiv mondial – un spectacol internaţional care să călătorească prin capitalele lumii la fiecare patru ani și care să devină o platformă mondială pentru pace

* Cu 117 ani în urmă (1909) exploratorul american, Robert Edwin Peary, a fost primul om care a atins Polul Nord. Cu cinci zile înainte de comunicarea izbânzii sale, medicul american Frederik A. Cook a anunţat că el a ajuns la Polul Nord încă din aprilie 1908, dar ulterior s-a dovedit a fi un impostor

* Acum 113 ani (1913), prin Legea semnată la această dată de regele Carol I și publicată în Monitorul Oficial nr. 12 din 13 aprilie 1913, s-a înfiinţat, la Bucureşti (din iniţiativa lui Nicolae D. Xenopol, ministrul Industriei şi Comerţului, sprijinit de un grup de tineri economişti formaţi la universităţi prestigioase din Germania, Franţa şi Anglia), Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI), prima instituţie de învăţământ economic superior din România (în prezent Academia de Studii Economice). Academia (cu trei secţiuni: comerţ, bancă, asigurări; industrie; administraţie economică-consulară) a început să funcţioneze la 15/28.IX.1913. Primul rector a fost matematicianul Anton Davidoglu

* În urmă cu 106 ani (1920) era înfiinţată Agenţia de Presă Anatolia din Turcia (Anadolu Agency – AA), cu sediul în Ankara

* Acum 34 de ani (1992) începea „oficial” războiul din Bosnia și Herțegovina, conflict armat internațional care s-a desfășurat din martie 1992 până în noiembrie 1995. În război s-au implicat mai multe trupe, conflictul încheindu-se la data de 14 decembrie 1995. Principalii beligeranți au fost forțele Republicii Bosnia și Herțegovina și cele ale auto-proclamatelor entități sârbe bosniace și croate bosniace din Bosnia și Herțegovina, Republica Srpska și Herțeg-Bosnia, care au fost conduse și furnizate de Serbia și, respectiv, de Croația. Războiul a făcut parte din destrămarea Iugoslaviei. Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina multietnică – locuită în special de bosniaci musulmani (44%), precum și de sârbi ortodocși (32,5%) și catolici croați (17%) – a adoptat un referendum pentru independență la 29 februarie 1992. Acest lucru a fost respins de reprezentanții politici ai sârbilor bosniaci, care au boicotat referendumul. În urma declarației de independență a Bosniei și Herțegovinei (care a obținut recunoașterea internațională), sârbii bosniaci, conduși de Radovan Karadžić și susținuți de guvernul sârb a lui Slobodan Milošević și Armata Populară Iugoslavă (JNA), și-au mobilizat forțele în interiorul Bosniei și Herțegovinei pentru asigurarea unui teritoriu etnic sârb securizat, apoi războiul curând s-a răspândit în întreaga țară, însoțit de o „purificare etnică”

* Cu 32 de ani în urmă (1994) avea loc declanșarea genocidului din Rwanda. Politica etnicistă a unui regim dictatorial (provenit din etnia dominantă, hutu) a generat ultimul genocid al secolului al XX-lea (în dauna etniei minoritare, tutsi). Punctul de pornire al dramei rwandeze l-a reprezentat doborârea avionului prezidenţial, în seara de 6 aprilie 1994. Aparatul, un „Falcon-50″ (oferit şi pilotat de francezi), a fost lovit de două rachete sol-aer şi s-a prăbuşit chiar în parcul reşedinţei şefului statului. În atentat şi-au pierdut viaţa preşedintele Juvenal Habyarimana, generalul Déogratias Nsabimana, şeful Statului Major al Armatei, Cyprien Ntaryamira, instalat de numai trei luni ca preşedinte al Republicii Burundi, precum şi doi miniştri care îl însoţeau. După asasinarea preşedintelui ţării în aprilie 1994, extremiştii aparţinând etniei Hutu au preluat controlul asupra statului demarând o serie de masacre sângeroase împotriva etniei rivale Tutsi. Violenţele au durat timp de 100 de zile, perioadă în care au fost ucişi aproximativ 800.000 de oameni conform ONU şi Uniunii Africane şi 1 milion  de civili conform altor surse

* Acum 22 de ani (2004), între 6 şi 8 aprilie, avea loc inaugurarea Institutului Cultural Român de la Praga. Este cel de-al optulea institut cultural român deschis în străinătate, în reţeaua ICR din întreaga lume. ICR Praga este membru fondator al EUNIC Cluster Praga (European Union National Institutes for Culture), deţinând preşedinţia acestei structuri din 2008 până în 2011

* În urmă cu 17 ani (2009) avea loc cutremurul devastator care a zguduit centrul Italiei, în special oraşul L’Aquila, cu magnitudinea de 6,3 grade pe scara Richter. După cutremur au fost înregistrate circa 280 de replici, unele cu magnitudinea de moment 6,2 şi al căror epicentru a fost localizat în zona L’Aquila

Aniversări – Comemorări

– Sfânta și Marea Luni (Denie); Sf. Sfinţit Mucenic Irineu, episcop de Sirmium (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– Lunea Mare (Iosif cel preafrumos; Smochinul uscat). Denia Mirelui (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– „Ziua Academiei Române”; la 4.IV.2000, cu prilejul „Zilei Porţilor Deschise” la Academia Română, prezidiul instituţiei a hotărât ca Ziua Academiei Române să se sărbătorească la această dată (dacă ziua de 4.IV. cade sâmbăta sau duminica se va sărbători într-o zi de lucru apropiată de 4.IV.); ziua aminteşte de anul 1866, când a luat fiinţă „Societatea Literară Română”, devenită, din august 1867, „Societatea Academică Română”, iar din 29 martie 1879, „Academia Română”

– 1890, 6/18: S-a născut (în Imperiul Otoman) Hagop Djololian Siruni (cunoscut sub pseudonimul H. Dj. Siruni), jurnalist, istoric, armenolog şi orientalist, poet şi traducător de origine armeană; membru post-mortem al Academiei Române (din 2012) (m. 1973)

– 1894, 6/18: S-a născut Pamfil Şeicaru, publicist, memorialist, prozator; în 1928 a întemeiat, la Bucureşti, ziarul „Curentul”, care l-a consacrat ca pe un redutabil analist politic şi ca pe unul dintre cei mai temuţi polemişti din România; după 1944 a trăit în Spania şi Germania (m. 1980)

– 1901: S-a născut compozitorul Paul Jelescu (m. 1989) – 125 de ani

– 1907: S-a născut Bogdan Amaru (pseudonimul lui Alexandru Pârâianu), prozator, dramaturg şi eseist (m. 1936). NOTĂ: Unele surse menționează naşterea la 12.IV.1907

– 1908: S-a născut Emilia Şt. Milicescu, istoric literar; şi-a dedicat activitatea în special studierii operei şi vieţii lui Barbu Delavrancea (m. 1990)

– 1908: S-a născut Gheorghe Vrabie, istoric literar şi folclorist (cercetări metodologice şi studii consacrate unor genuri) (m. 1991)

– 1920: S-a născut Alexandra Caradja (cunoscută ca „prinţesa Caragea”), descendentă directă din familia fostului domnitor al Ţării Româneşti Ion Gh. Caragea; prinţesa a ajutat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial prizonierii americani concentraţi în România; plecată din ţară în 1948 şi stabilită la Paris (m. 1997)

– 1927: A murit Dimitrie Popovici-Bayreuth, cântăreţ (bariton) şi pedagog (n. 1860)

– 1928: S-a născut Gheorghe Comănescu, mare maestru al Marii Loji Naţionale din România între anii 1998-2003; a contribuit la reconstrucţia mişcării masonice din România şi la reintegrarea ei în Lanţul Universal al Masoneriilor Regulare (m. 2008)

– 1930: S-a născut Alexandru George (numele adevărat: George-Alexandru Georgescu), critic şi istoric literar, eseist, prozator şi traducător (m. 2012)

– 1941: S-a născut naistul şi compozitorul Gheorghe Zamfir, supranumit „Regele Naiului”, membru al Societăţii Compozitorilor din Franţa din anul 1972; este câştigătorul a 120 de discuri de aur şi platină, şi are peste 120 de milioane de albume vândute; este singurul artist european care a câştigat două discuri de aur în SUA şi singurul artist român care a câştigat un disc de aur în Ungaria – 85 de ani

– 1945: S-a născut interpretul de muzică uşoară, compozitorul și actorul Cornel Constantiniu

– 1984: A murit poetul Virgil Carianopol (n. 1908)

– 1985: A murit Viorel Doboş, compozitor şi dirijor (n. 1917)

– 1992: A murit Ion Şerfezi, dirijor, compozitor şi pedagog (n. 1913)

– 1992: A murit juristul Ioan Ceterchi; specialist în teoria statului şi a dreptului; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1926)

– 2000: A murit Sorin Moisescu, fost președinte, între anii 1998-2000, al Curții Supreme de Justiție (actuala Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie) și fost procuror general al României (1997-1998) (n. 1939)

– 2001: A murit inginerul George Bărănescu, stabilit (din 1979) în SUA; activitate de cercetare în domeniul motoarelor cu ardere internă; autor al unor invenţii (brevetate în SUA şi în alte state industrializate) care includ concepte de motoare cu ardere internă având capacitatea de conservare a energiei, toleranţă la combustibili şi emisii poluante reduse; membru corespondent al Academiei Române (n. 1919) – 25 de ani

– 2002: A murit scriitorul Petru Dumitriu, stabilit în Germania din anul 1960; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (n. 1924)

– 2008: A murit pictoriţa şi graficiana Wanda Sachelarie-Vladimirescu (n. 1916)

– 2013: A murit profesorul universitar Ion Gheorghe Roşca, fost rector la ASE (2004-2012); şef al Catedrei de Informatică Economică (1990-1996), director al Departamentului de Cercetări Eonomice al ASE (1996-1999) şi prorector (2000-2004), coordonând domeniile de cercetare ştiinţifică şi informatizare a activităţii din universitate (n. 1949)

– 2016: A murit Nicolae Munteanu, cronicar, ziarist şi reporter sportiv timp de peste 70 de ani; a lucrat la Radio Europa Liberă din 1967 până în 1995 (n. 1923) – 10 ani

– 2018: A murit istoricul și profesorul Şerban Papacostea, considerat unul dintre cei mai mari istoriografi din România; a realizat unele dintre cele mai importante sinteze de istorie medievală românească; director (1990-2001) la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”; membru titular al Academiei Române din 2016 (n. 1928)

– 2022: A murit scrimera Ana Pascu; specialistă a probei de floretă, a cucerit șapte medalii la Campionatul Mondial și a participat la Jocurile Olimpice de cinci ori, câștigând două medalii de bronz în 1968 și în 1972; a condus Federația Română de Scrimă din 1982 până în 2013, fiind apoi președinte de onoare; din 2004 a fost vice-președinte al Comitetului Olimpic și Sportiv Român și vicepreședinte al Federației Internaționale de Scrimă (n. 1944)

EVENIMENTE EXTERNE

– Buenos Aires: Președintele chilian, Jose Antonio Kast, va călători în Argentina pentru o zi, pentru a se întâlni cu omologii săi guvernamentali.

• Președintele chilian se întâlnește cu omologul argentinian, Javier Milei, în prima sa călătorie oficială

– Hanoi, Vietnam: Deschiderea Adunării Naționale (6 – 25 apr.)

-Clark, Filipine: Exerciții „Cope Thunder” ale Forțelor Aeriene SUA și Filipineze

– Moscova: Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, prezidează reuniunea grupului „Rusia-Lumea Islamică”

– China și Hong Kong: Festivalul Qingming (Ziua Curățării Mormintelor) este marcat prin manifestări tradiționale și în data de 6 aprilie 2026, aceasta fiind ultima zi a minivacanței oficiale de trei zile în China. Deși momentul astronomic central pică pe 5 aprilie, ziua de luni, 6 aprilie, rămâne dedicată pelerinajelor la mormintele strămoșilor, curățării acestora și depunerii de ofrande sub formă de hrană și tămâie. De asemenea, fiind o zi de sărbătoare legală, este un moment popular pentru „Tà Qīng” (ieșirea la iarbă verde), familiile profitând de atmosfera de primăvară pentru plimbări în natură și înălțarea zmeielor, activități simbolice

– SUA și Canada: Ziua Națională Tartan (National Tartan Day) este celebrată anual pe 6 aprilie pentru a onora contribuțiile și moștenirea istorică a imigranților scoțieni în America de Nord. Data a fost aleasă pentru a comemora semnarea Declarației de la Arbroath în 1320, actul prin care Scoția își afirma independența. Sărbătoarea este marcată prin parade spectaculoase cu cimpoaie (precum faimoasa „Tartan Day Parade” din New York), festivaluri de dans tradițional scoțian și purtarea mândră a articolelor vestimentare cu model tartan (carouri), specifice clanurilor scoțiene

– Augusta (SUA): Prestigiosul turneu The Masters debutează oficial luni, 6 aprilie 2026, la clubul Augusta National din Georgia. Deși rundele competitive de concurs încep pe 9 aprilie, prima zi a săptămânii este dedicată sosirii jucătorilor și primelor sesiuni de antrenament deschise publicului, oferind fanilor șansa unică de a vedea elitele golfului mondial pregătindu-se pentru cucerirea celebrei „Green Jacket”. Evenimentul, care se desfășoară până pe 12 aprilie, este considerat cel mai exclusivist turneu major al anului, fiind renumit pentru tradițiile sale stricte și peisajul impecabil al terenului

– Thailanda: Ziua Chakri este o sărbătoare publică celebrată anual pe data de 6 aprilie pentru a comemora întemeierea actualei dinastii regale, Chakri, în anul 1782, de către Regele Rama I. Această zi marchează și stabilirea orașului Bangkok drept capitală a regatului. Evenimentul este onorat prin ceremonii religioase conduse de familia regală la Panteonul Regal din incinta Marelui Palat, unde sunt aduse omagii statuilor foștilor monarhi. Fiind zi de sărbătoare legală, instituțiile guvernamentale și băncile sunt închise, însă centrele comerciale rămân deschise pentru public

– În Spațiu: Misiunea Artemis orbitează Luna

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Sportului pentru Dezvoltare şi Pace”, a fost oficial proclamată de ONU, la 23 august 2013, în urma iniţiativei lansate de Comitetul Internaţional Olimpic. Această zi este o ocazie de promovare a sportului şi activităţii fizice ca limbaj universal şi mijloc inovator pentru educaţie, sănătate, incluziune socială, dezvoltarea tineretului, construirea păcii şi dezvoltarea. NOTĂ: Pe 10 aprilie este marcată „Ziua sportului curat” („Play True Day”) a fost stabilită, în 2013, prin „Declaraţia de la Montevideo”, semnată de 17 state din America Latină, în cooperare cu Agenţia Mondială Anti-Doping. Din 2016 ziua este marcată şi în România, din iniţiativa Agenţiei Naţionale Anti-Doping. Pe 19 mai este marcată „Ziua mondială a fair play-ului”, stabilită de Adunarea Generală ONU la 1 iulie 2024, pentru consolidarea spiritului sportiv și a valorilor pe care le reprezintă, cum ar fi respectarea regulilor, a adversarului, promovarea prieteniei, solidarității, păcii, toleranței și incluziunii, combaterea violenței și a dopajului; În prima zi de duminică din luna iunie este marcată „Ziua sportului românesc”, fiind instituită prin Legea nr. 350/12.XII.2022. La 20 septembrie este marcată, din 2016, „Ziua internaţională a sportului universitar”, proclamată de UNESCO. „Ziua internațională a sportului militar” este sărbătorită în fiecare an pe 18 februarie, acesta fiind data constituirii, în 1948, a Consiliului Internațional al Sportului Militar

–  Ziua Mondială a Tenisului de Masă este celebrată anual pe 6 aprilie, fiind o inițiativă a Federației Internaționale de Tenis de Masă (ITTF) pentru a promova acest sport ca instrument de incluziune și dezvoltare socială. Data a fost aleasă strategic pentru a coincide cu Ziua Internațională a Sportului pentru Dezvoltare și Pace, subliniind mesajul „Tenis de masă pentru toți, pretutindeni”. Ediția din 2026 pune un accent deosebit pe sustenabilitate și sănătate mintală, încurajând cluburile și comunitățile din întreaga lume să organizeze evenimente „open air” sau demonstrații în locuri publice neconvenționale. Mesajul central al campaniei globale din acest an este de a demonstra că tenisul de masă este unul dintre cele mai accesibile sporturi de pe planetă, capabil să dărâme barierele de vârstă, gen sau condiție fizică

– 885: A murit (în Moravia) Metodiu, cărturar slav, originar din Salonic; împreună cu fratele său, Chiril, a creat alfabetul chirilic şi a răspândit creştinismul (începând din 863) în Moravia şi Panonia (n. 820). NOTĂ: În Calendarul Ortodox sunt prăznuiţi ca sfinţi pe 11 mai – Sf. Ierarh Metodie şi Sf. Cuvios Chiril, luminătorii slavilor

– 1199: A murit Richard I (supranumit Inimă de Leu), rege al Angliei între anii 1189 şi 1199; a avut înclinaţii mai mult spre aventură decât spre politică, deşi era apreciat ca un foarte bun strateg; a participat, alături de împăratul Frederic I Barbarosa şi de regele francez Filip al II-lea August, la cea de-a treia Cruciadă (1189-1192) (n. 1157)

– 1483: S-a născut Rafael (Raffaello Sanzio), pictor şi arhitect italian din Epoca Renaşterii (m. 1520)

– 1490: A murit Matei Corvin (Hunyadi Mátyás), unul dintre cei mai importanţi regi ai Ungariei (1458-1490); fiul lui Iancu de Hunedoara, renumit conducător militar de origine română (n. 1443)

– 1520: A murit Rafael (Raffaello Sanzio), pictor şi arhitect italian din epoca Renaşterii (n. 1483)

– 1528: A murit pictorul şi gravorul german Albrecht Dürer; una din personalităţile de seamă ale istoriei universale a artei (n. 1471)

– 1660: S-a născut Johann Kuhnau, compozitor şi organist german (m. 1722)

– 1826: S-a născut Gustave Moreau, pictor, gravor şi desenator francez, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai simbolismului în pictură (m. 1898) – 200 de ani

– 1829: A murit matematicianul norvegian Neils Henrik Abel, pionier în dezvoltarea unor ramuri ale matematicilor moderne (n. 1802)

– 1906: A murit scriitorul Alexander Lange Kielland, unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Bjornstjerne Bjornson şi Jonas Lie) (n. 1849) – 120 ani

– 1911: S-a născut Feodor (Felix Konrad) Lynen, biochimist german; Premiul Nobel pentru Medicină în 1964, împreună cu Konrad Bloch, pentru descoperiri privind colesterolul şi metabolismul lipidelor (m. 1979) – 115 ani

– 1928: S-a născut James D. Watson, genetician, biolog, biofizician şi zoolog american; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1962, împreună cu britanicul Francis Crick şi neozeelandezul Maurice Wilkins pentru descoperirea, în 1953, a structurii ADN (m. 2025)

– 1929: S-a născut André Previn, dirijor, compozitor, aranjor şi pianist american de origine germană; a fost recompensat cu 4 premii Oscar și 11 premii Grammy de-a lungul carierei sale (m. 2019)

– 1935: A murit Edwin Arlington Robbinson, unul dintre reprezentanţii poeziei americane moderne (n. 1869)

– 1944: S-a născut mezzosoprana și profesoara britanică Felicity Palmer

– 1949: S-a născut Horst Ludwig Störmer, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1998, împreună cu Robert B. Laughlin şi Daniel Tsui, pentru descoperirea unei noi forme de fluid cuantic ale cărui stări excitate au sarcină fracţionară

– 1949: S-a născut cântăreţul francez Patrick Hernandez, care, în anul 1979, a avut un succes răsunător cu hitul „Born to Be Alive”

– 1952: S-a născut economistul şi profesorul american Clayton M. Christensen, creatorul conceptului de „disruptive innovation” (inovaţie disruptivă) şi unul dintre cei mai apreciaţi teoreticieni în domeniul inovaţiei; în anul 2011 a fost numit cel mai influent gânditor de business din lume, ocupând poziţia nr. 1 în topul bianual Thinkers50 (m. 2020)

– 1961: A murit Jules (Jean-Baptiste Vincent) Bordet, imunolog și microbiolog belgian; Premiul Nobel pentru Medicină în 1919, pentru detectarea unor factori în limfă care distrug bacteriile (n. 1870) – 65 de ani

– 1971: A murit, la New York, Igor Fiodorovici Stravinski, compozitor modern de muzică cultă, pianist virtuoz și dirijor originar din Rusia; unul din cei mai importanți muzicieni din prima jumătate a secolului al XX-lea; a readus în actualitate și a revoluționat muzica de balet; a avut naționalitate franceză (1934) și americană (1945) (n. 1882) – 55 de ani

– 1992: A murit Isaac Asimov, scriitor american de origine rusă, considerat unul dintre clasicii moderni ai literaturii science-fiction; a fost unul din cei mai prolifici scriitori din istoria literaturii, publicând peste 500 de cărţi de-a lungul vieţii (n. 1920)

– 1997: A murit scriitorul german Stefan Hermlin (numele real Rudolf Leder) (n. 1915)

– 1998: A murit interpreta americană Tammy Wynette, supranumită „prima doamnă a muzicii country” (n. 1942)

– 2005: A murit Rainier III, prinţ de Monaco, din dinastia Grimaldi (la 9.V.1949 a preluat conducerea principatului de la bunicul său, Louis al II-lea) (n. 1923)

– 2012: A murit pictorul american Thomas Kinkade (n. 1958)

– 2013: A murit regizorul spaniol de film Juan José Bigas Luna (n. 1946)

– 2014: A murit Mickey Rooney (născut Joseph Yule Jr.), actor, scenarist, regizor, compozitor şi producător american (n. 1920)

– 2015: A murit actorul american James Best (n. 1926)

– 2016: A murit cântăreţul american de country Merle Haggard (n. 1937) – 10 ani

– 2018: A murit autorul, compozitorul și interpretul francez Jacques Higelin, unul dintre pionierii rock-ului francez (n. 1940)

– 2019: A murit David James Thouless, fizician, specializat în studiul materiei condensate, și profesor britanic; Premiul Nobel pentru fizică în 2016, alături de cercetătorii britanici Duncan Haldane și Michael Kosterlitz, pentru studiile privind stările neobișnuite ale materiei, cum sunt cele din superconductori (n. 1934)

– 2021: A murit Boris Bechet, actor de teatru și film şi regizor din R. Moldova (n. 1953) – 5 ani

– 2025: A murit Jay Waverly North Jr., actor american și ofițer de corecție, după ce s-a retras din actorie; la vârsta de șase ani a obținut rolul principal în serialul TV „Dennis the Menace” („Dennis, pericol public!”) difuzat în anii ’60 ai secolului trecut (n. 1951) – 1 an

– 2025: A murit muzicianul american Clem Burke (nume complet Clement Anthony Burke), bateristul formației rock „Blondie” (n. 1954) – 1 an

Sursa: RADOR