Calendarul zilei – 20 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 20 ianuarie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 20 ianuarie

* Acum 761 de ani (1265) era convocată, la Palatul Westminster din Londra, o adunare a „stărilor” la care, alături de baroni, participă, pentru prima oară, câte doi cavaleri din fiecare comitat şi doi reprezentanţi ai oraşelor mai importante. Aceasta avea să fie întrunirea primului Parlament din lume, organizat în Anglia de Simon Montfort (1208-1265), conte de Leicester

* Cu 658 de ani în urmă (1368) Vladislav I (Vlaicu Vodă), domnitor al Ţării Româneşti, confirma braşovenilor privilegiile lor comerciale la sud de Carpaţi. Este cel mai vechi privilegiu comercial acordat de un domnitor român scris în limba latină. El atesta intensificarea comerţului pe „drumul Brăilei”, cale comercială ce lega Braşovul cu cetatea de pe Dunăre, dar atestă, implicit, şi existenţa Brăilei. În același hrisov domnesc era menționată și Slatina ca punct vamal

* În urmă cu 331 de ani (1695) Constantin Brâncoveanu (domn al Ţării Româneşti între anii 1688 şi 1714) primea ca recompensă pentru serviciile făcute Curţii de la Viena titlul de „principe al Imperiului” (20/30)

* Acum 158 de ani (1868) avea loc semnarea, la Bucureşti, a Tratatului secret de alianţă româno-sârb, cu caracter defensiv (20.I/1.II)

* Tot într-o zi de 20 ianuarie, acum 146 de ani (1880) apărea, la Bucureşti, revista „Literatorul” (până în 1919, cu perioade de întrerupere şi schimbări de titlu), sub conducerea poetului Alexandru Macedonski. În ianuarie 1991, apare seria nouă a revistei „Literatorul”, fondată de scriitorul Marin Sorescu

* Cu 84 de ani în urmă (1942), la conferinţa de la Wannsee (suburbie a Berlinului), hitleriştii au adoptat planul privind exterminarea evreilor din Europa

* Acum 79 de ani (1947) secretarul Departamentului de Stat al SUA, James F. Byrnes, semna, la Washington, Tratatele de pace cu România, Italia, Ungaria şi Bulgaria (după cea de-a doua conflagraţie mondială)

* În urmă cu 69 de ani (1957), la Bucureşti, a avut loc premiera filmului „Moara cu noroc”, în regia lui Victor Iliu, după nuvela omonimă a lui Ioan Slavici; în distribuţie: Geo Barton, Constantin Codrescu, Ioana Bulcă

* Se marchează 65 de ani (1961) de când avea loc ceremonia de învestire în funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii, a lui John Fitzgerald Kennedy (JFK), acesta depunând jurământul în fața Capitoliului. La alegerile prezidenţiale din 8 noiembrie 1960, J.F. Kennedy (1917 – 1963) a fost ales al 35-lea președinte al SUA, cu cea mai mică diferență din istorie – circa 112.000 de voturi, devenind cel mai tânăr preşedinte american până la acel moment, iar soția sa, Jacqueline devenea, la rândul ei, cea mai tânără Primă Doamnă a Statelor Unite, la vârsta de 31 de ani. La data învestirii oficiale în funcție, Kennedy a rostit discursul inaugural al mandatului său prezidenţial, care deși a durat doar 15 minute, a rămas ca unul dintre cele mai dinamice discursuri din istorie, prin celebrele sale cuvinte: „Flacăra a trecut la o nouă generație de americani. Vom plăti orice preț pentru a asigura succesul libertății. Nu vă întrebați ce poate face țara pentru voi, ci ce puteți face voi pentru țară”. Deși a ocupat funcția de președinte timp de mai puțin de trei ani, mandatul său scurt a coincis cu apogeul războiului rece, iar mandatul său a fost marcat de unele dintre cele mai mari crize și provocări ale secolului al XX-lea

* Se împlinesc 45 de ani (1981) de la eliberarea a 52 de ostatici americani, diplomați și angajați ai ambasadei SUA, reținuți la Ambasada de la Teheran (Iran). În urma unor negocieri îndelungate, mediate de Algeria, cei 52 de ostatici americani au fost eliberați și aduși la baza din Wiesbaden, Germania de Vest. Pe 4 noiembrie 1979, adepți ai ayatollahului Ruhollah Khomeini, majoritatea studenți, au luat cu asalt Ambasada SUA la Teheran și au sechestrat zeci de cetățeni americani. Astfel a început criza americano-iraniană, care a provocat ruptura relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări, continuând și astăzi să influențeze politica din regiune. Pe fondul revoluției islamice din Iran, studenții islamiști au fost susținuți de mulțimea supărată, partizanii revoluției islamice preluând fără dificultate controlul asupra ambasadei americane. Studenții au declarat că acțiunea lor este un gest de protest față de hotărârea autorităților americane de a-i permite accesul în Statele Unite fostului lider al țării, Șah Mohammad Reza Pahlavi, din considerente umanitare – pentru tratarea cancerului. Regimul Khomeini a propus SUA un schimb de ostatici, cerând extrădarea fostului şah. În consecință, Pahlavi s-a refugiat în Egipt, unde a murit de cancer. Criza ostaticilor americani a durat însă 444 de zile, cei 52 de diplomați și angajați ai ambasadei SUA fiind eliberați abia în 1981

* Acum 36 de ani (1990) apărea, la Bucureşti, primul număr al Revistei „22”, editată de Grupul pentru Dialog Social. Revista a primit acest nume în amintirea zilei de 22 decembrie 1989, când Nicolae Ceauşescu a părăsit clădirea Comitetului Central cu un elicopter; primul redactor-şef, scriitorul Stelian Tănase

* Sunt marcați 30 de ani (1996) de când au avut loc primele alegeri generale libere, organizate vreodată în teritoriile palestiniene autonome – Cisiordania, Fâşia Gaza şi Ierusalimul de Est. Yasser Arafat (1929-2004) a fost ales preşedinte al Autorităţii Naţionale Palestiniene (a depus jurământul, în această calitate, la 12.II.1996)

* Cu 27 de ani în urmă (1999) câteva mii de mineri din Valea Jiului (plecaţi spre Bucureşti la 18 ianuarie, pentru a protesta faţă de intenţiile Guvernului de a închide unele mine din zonă) străpung dispozitivul forţelor de ordine (poliţişti, jandarmi şi gardieni publici) în dreptul localităţii Costeşti (la 8 km de oraşul Horezu), neputând fi opriţi din drumul lor spre Capitală

* Sunt marcați 20 de ani (2006) de când România a depus instrumentele de ratificare pentru Convenția UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (acceptată prin Legea nr. 410 din 29 decembrie 2005), moment care a deschis posibilitatea înscrierii elementelor de patrimoniu cultural imaterial românești pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural al Omenirii, instrument principal de aplicare a respectivei convenții. Convenția a intrat în vigoare la 20 aprilie 2006 pentru cele treizeci de state care au ratificat-o la 20 ianuarie 2006 sau înainte de această dată. În ceea ce privește orice alt stat, convenția a intrat în vigoare la trei luni după depunerea instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare

* Se marchează 15 ani (2011) de când România a aderat la Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Acordul semnat la această dată permite ţării noastre să participe la unele programe europene de cercetare tehnologică foarte importante, dar şi să trimită candidaţi pentru selecţia periodică de astronauți a ESA. Acordul a fost ratificat prin Legea nr. 262 din 7 decembrie 2011

* În urmă cu 12 ani (2014) avea loc accidentul aviatic din Munţii Apuseni, când un avion utilitar, care efectua o cursă umanitară deplasându-se spre Oradea pentru o operaţie de prelevare de organe pentru transplant, s-a prăbuşit, din cauza vremii nefavorabile, în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba; accidentul s-a soldat cu doi morţi – pilotul Adrian Iovan (n. 1958) şi studenta la Institutul Medico-Militar Aurelia Ion (n. 1990) – alţi patru pasageri şi copilotul fiind răniţi

* Se împlinesc 5 ani (2021) de când democratul Joe (Joseph R.) Biden a fost învestit ca cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, devenind la 79 de ani (n. 1942), cea mai în vârstă persoană care ocupă această funcție. Biden a depus jurământul în faţa judecătorului John Roberts, şeful Curţii Supreme, pe o Biblie de la Douay-Rheims, de familie, veche de 127 de ani, pe care a depus jurământul la toate învestirile din cariera sa politică. Democratul Joe Biden, a primit din partea americanilor peste 81,2 milioane de voturi în alegerile din noiembrie 2020, cele mai multe pe care un candidat le-a obţinut în istoria Statelor Unite. La nivelul electorilor, el s-a impus cu 306 voturi, față de 232 primite de republicanul și contracandidatul său Donald Trump. După două campanii fără succes pentru Casa Albă, în 1988 şi 2008, el a devenit vicepreşedinte în administraţia Barack Obama, şi a deţinut această funcţie între 2009 şi 2017. În februarie 2020, el şi-a anunţat intrarea în cursa pentru a deveni candidat democrat la alegerile prezidenţiale din noiembrie. La ceremonia de la Capitol Hill (Washington D.C.), organizată cu măsuri speciale de protecţie şi securitate, au participat, din partea fostei administraţii, vicepreşedintele Mike Pence. La eveniment au fost prezenţi foştii preşedinţi americani Barack Obama, George W. Bush şi Bill Clinton. În cadrul aceleiași ceremonii, Kamala Harris a devenit prima femeie vicepreședinte a Statelor Unite. La data de 20 ianuarie 2025, i-a succedat în funcție actualul președinte al SUA, republicanul Donald Trump

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Eftimie cel Mare; Sf. Mucenici In, Pin și Rim (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– Sf. Cuv. Eftimie cel Mare (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– 1800: S-a născut scriitorul Costache Bălăcescu; a scris fabule, epigrame, epistole şi satire, fiind unul dintre primii autori satirici români (m. 1880)

– 1818: A murit Dimitrie Ţichindeal, preot, cărturar, fabulist şi traducător; a luptat, alături de C. Diaconovici-Loga şi M. Nicoară, pentru consolidarea şcolilor româneşti din Banat; în 1812 a întemeiat prima şcoală pedagogică românească, numită Preparandia din Arad (n. 1775)

– 1872: S-a născut Ştefan Popescu, pictor şi desenator, unul dintre întemeietorii societăţii „Tinerimea artistică”; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (m. 1948)

– 1877: S-a născut Ştefan Petică, poet, prozator, dramaturg, sociolog, traducător şi publicist; G. Călinescu l-a numit „întâiul simbolist declarat şi veritabil” din România (m. 1904). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 22.I.1877

– 1908: A murit Dumitriu (Dimitrie) Ollănescu-Ascanio, poet, prozator şi dramaturg; a tradus din Victor Hugo şi Horaţiu; lungă carieră diplomatică (ministru plenipotenţiar la Istanbul, Viena şi Atena); membru titular al Academiei Române din 1893, vicepreşedinte al acestui for (1898-1900; 1903-1906) (n. 1849)

– 1918: S-a născut Ion Frunzetti, poet, eseist, traducător, critic şi istoric de artă (m. 1985)

– 1922: S-a născut compozitorul Teodor Bratu, autor de opere şi muzică de cor (m. 2015)

– 1928: S-a născut geologul şi profesorul universitar Dan P. Rădulescu; cercetări asupra mineralelor din rocile vulcanice; membru titular al Academiei Române din 1993, vicepreşedinte al acestui for (1994-1998)

– 1930: S-a născut interpretul de muzică populară Achim Nica (m. 2012)

– 1935: S-a născut compozitorul francez de origine română Mihai Mitrea-Celarianu (m. 2003)

– 1943: A murit (la Silistra, Bulgaria) Pericle Papahagi, filolog, lingvist, istoric literar şi folclorist aromân; s-a aplecat asupra prezentării istorice, geografice, etnografice şi folclorice a macedo-românilor; membru corespondent al Academiei Române din 1916 (n. 1872, la Avdella, Grecia)

– 1944: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) sculptorul și profesorul Dan Covătaru

– 1949: S-a născut Constantin Pricop, critic și istoric literar, profesor universitar, poet și romancier

– 1952: S-a născut prozatorul Petru Cimpoeșu

– 1954: S-a născut Vladimir (Vlad) Conta, pianist şi dirijor

– 1973: A murit Alexandru Constantin (Codin) Mironescu, filosof, eseist, poet, romancier, critic de teatru, memorialist, publicist, chimist şi profesor; figură proeminentă a grupării spirituale a „Rugului Aprins” de la Mănăstirea Antim, a fost închis în temniţele comuniste cinci ani şi cinci luni (n. 1903)

– 1984: A murit Johnny Weissmüller, înotător de performanţă şi actor american de film (seria „Tarzan”) de origine română; a obţinut 5 medalii olimpice de aur (1924-1928); este primul om din lume care a înotat suta de metri în mai puţin de un minut; a deţinut 67 de recorduri ale lumii (n. 1904)

– 2000: A murit Nicolae Ioana, poet şi prozator (n. 1939)

– 2004: A murit Gil Ioniţă, compozitor şi interpret de folk (n. 1952)

– 2009: A murit antrenorul de handbal Eugen Trofin; ca antrenor al echipei naţionale masculine de seniori a României a câştigat două titluri mondiale, în 1964 şi 1970; două medalii olimpice: una de argint, la Jocurile Olimpice de vară din 1976 şi una de bronz, la Jocurile Olimpice de vară din 1972; şi o medalie de bronz la Campionatul Mondial Universitar din Suedia (1963); a antrenat şi echipa naţională de tineret a României şi Universitatea Bucureşti (n. 1931)

– 2010: A murit Vasile Cojocaru, actor, profesor și poet (n. 1950)

– 2012: A murit pictorul, restauratorul şi profesorul Constantin Blendea (n. 1929)

– 2016: A murit actriţa Ioana Citta Baciu; emblemă a Teatrului Dramatic „Fani Tardini” din Galați, pe scena căruia a jucat din 1971 (n. 1936) – 10 ani

– 2020: A murit Georgina Viorica Rogoz (numele la naștere: Huber), prozatoare, autoare de piese pentru teatrul de păpuşi şi traducătoare; stabilită din anul 1985 în Germania; soţia scriitorului Adrian Rogoz (1921-1996) (n. 1927)

– 2020: A murit colonelul Marius-Cristian Cîrlan, paraşutist şi alpinist militar, jurnalist (corespondent la săptămânalul „Observatorul militar”, la emisiunile „Ora Armatei” – Radio România Actualităţi şi „Pro Patria” – TVR 1; autorul proiectului „Steaua TV”, prima televiziune online a unui club sportiv din România); şi-a dedicat viaţa şi cariera militară promovării educaţiei fizice şi sportului în Armata României şi a sportului de mare performanţă din cadrul Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti, al cărui comandant a fost din 2019 (n. 1972)

– 2021: A murit Luminiţa Constantinescu, critic muzical şi realizator de emisiuni de televiziune şi radio, în special a celor dedicate operei; redactor la Radiodifuziunea Română (1972 – 1979), redactor, realizator (1979 –1990), redactor şef adjunct şi producător (1990 – 1999) la Televiziunea Română; a organizat concerte cu public, a realizat filme artistice tv., cicluri radiofonice („Biografii muzicale”, „Zig-Zag muzical”, „Al treilea gong”, „Seară de operă”, „Amfiteatrul artei lirice”, „Vernisaje lirice”), cicluri de emisiuni tv. („Vă place opera?”, „Quo vadis opera?”, „Opera – încotro şi cum?”), portrete TV; a identificat tinere voci de operă, pe care le-a lansat şi le-a promovat (n. 1949) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor economiei și finanțelor din UE (Consiliul ECOFIN)

– Bruxelles: Comisia Europeană prezintă un text de sprijin pentru investițiile în rețelele de telecomunicații (Legea privind rețelele digitale)

– Strasbourg: Comisia Europeană propune o revizuire a normelor UE privind securitatea cibernetică (Legea privind securitatea cibernetică)

– Strasbourg: O amplă adunare a fermierilor este planificată să aibă loc în faţa sediului Parlamentului European de la Strasbourg, pe 20 ianuarie

– Santiago, Chile: Președintele ales José Antonio Kast își prezintă guvernul

– Moscova: Conferința anuală de presă a ministrului de externe, Serghei Lavrov

– Londra: Guvernul britanic urmează să decidă asupra controversatului plan pentru o nouă ambasadă chineză în Regatul Unit

– Japonia: Repornirea centralei nucleare Kashiwazaki-Kariwa, cea mai mare din lume, care a fost închisă după dezastrul de la Fukushima din 2011

– Geneva: Conferința privind Dezarmarea va avea prima sesiune plenară publică a anului

– Singapore: Conferința AAAI privind Inteligența Artificială (20 – 27 ian.)

– New York: United Airlines – rezultate pe trimestrul IV

– Bruxelles: Asasinarea lui Patrice Lumumba – audiere privind organizarea unui proces în Belgia, care ar fi fără precedent în acest caz istoric

– Londra: Târgul de Artă de la Londra 2026 este programat în perioada 20-25 ianuarie, la Centrul de Design Comercial din Islington, și va prezenta artă modernă și contemporană de la peste 120 de galerii, plus discuții, spectacole și instalații, biletele fiind disponibile online pentru avanpremieră și cu intrare generală. Printre evenimentele cheie se numără participarea National Trust ca partener muzeal și accentul pus pe inovația materialelor. Din programul evenimentului:

• Marți, 20 ianuarie – Previzualizare de presă
• Marți, 20 ianuarie – Previzualizare VIP și seară de avanpremieră
• 21 – 25 ianuarie – Târgul va fi deschis pentru publicul larg

– Mannheim, Germania: Barometrul lunar al încrederii investitorilor ianuarie 2026, prezentat de Institutul ZEW

– Paris: Săptămâna modei masculine toamnă/iarnă 2026-2027 (20 – 25 ian.)

• Prezentare de modă masculină – Louis Vuitton

– Italia: Schi alpin – Cupa Mondială feminină de la Plan de Corones

Aniversări – Comemorări

– 1775: S-a născut André-Marie Ampère, matematician şi fizician francez; unul dintre întemeietorii electromagnetismului (m. 1836). NOTĂ: Unele surse menționează naşterea la 22.I.1775

– 1798: A murit Christian Cannabich, compozitor, violonist şi dirijor german (n. 1731)

– 1813: A murit scriitorul german Cristoph Martin Wieland, personalitate de seamă a iluminismului (n. 1733)

– 1823: S-a născut Madách Imre, poet şi publicist ungar; renumit pentru poemul său dramatic „Tragedia Omului” (m. 1864). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a nașterii 21.I.1823

– 1850: A murit Adam Gottlob Oehlenschläger, poet şi dramaturg, lider al mişcării romantice, considerat cel mai mare poet naţional danez (n. 1779)

– 1855: S-a născut Ernest Chausson, compozitor francez (m. 1899)

– 1870: S-a născut compozitorul belgian Guillaume Lekeu (m. 1894)

– 1873: S-a născut Johannes Vilhelm Jensen, prozator, poet şi eseist danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1944; a fost unul dintre creatorii literaturii daneze moderne (m. 1950)

– 1875: A murit pictorul şi gravorul francez Jean-François Millet (n. 1814)

– 1891: S-a născut Misha Elman, violonist american de origine rusă (m. 1967) – 135 de ani

– 1894: S-a născut compozitorul american Walter Piston (m. 1976)

– 1896: S-a născut George Burns, actor comic, scenarist şi producător american de film; numeroase apariţii în emisiuni radiofonice şi de televiziune (m. 1996) – 130 de ani

– 1900: A murit John Ruskin, scriitor, critic de artă şi sociolog englez (n. 1819)

– 1906: S-a născut (la Smyrna, actualmente Izmir, Turcia) Marco Aristotel Onassis, armator grec, unul dintre cei mai bogaţi oameni din secolul al XX-lea, supranumit şi „Grecul de Aur” (m. 1975) – 120 de ani

– 1907, 20.I/2.II: A murit chimistul rus Dmitri Mendeleev; a descoperit legea periodicităţii şi a ordonat (1869) elementele chimice într-un tabel, numit sistemul periodic al elementelor, care-i poartă numele (n. 1834)

– 1920: S-a născut regizorul italian de film Federico Fellini, unul dintre maeştrii cinematografiei mondiale (m. 1993)

– 1922: S-a născut Graham William Stark actor, comediant, regizor şi fotograf englez (m. 2013)

– 1924: S-a născut Yvonne Loriod, compozitoare şi pianistă franceză (m. 2010)

– 1925: S-a născut poetul, preotul, revoluționarul și politicianul nicaraguan Ernesto Cardenal Martínez; considerat unul dintre cei mai importanți poeți central și sud-americani din ultimul secol; a reprezentat una dintre conștiințele civice și politice cele mai active din Nicaragua și America Latină de după Al Doilea Război Mondial și una dintre principalele voci ale Teologiei Eliberării, o mişcare socială izvorâtă din Biserica Catolică, nuanţată de marxism şi dezvoltată în America Latină în anii 1970 (m. 2020)

– 1926: S-a născut actriţa americană de teatru şi film Patricia Neal; în 1964 a obţinut un premiu „Oscar” pentru rolul din filmul „Hud”, de Martin Ritt, în care a jucat alături de Paul Newman (m. 2010) – 100 de ani

– 1928: S-a născut dirijorul francez de origine portugheză Antonio de Almeida (m. 1997)

– 1929: S-a născut compozitorul francez Jean-Jacques Perrey, unul dintre pionierii muzicii electronice din anii ’50 ai secolului XX (m. 2016)

– 1929: S-a născut legendarul baterist american de jazz Jimmy Cobb (nume complet: Wilbur James Cobb), care a cântat alături de celebrul jazzman Miles Davis, precum și de alte nume mari din jazz (m. 2020)

– 1930: S-a născut astronautul și inginerul american Edwin Eugene Aldrin Jr., cunoscut, mai ales, sub numele de Buzz Aldrin; a făcut parte din primul echipaj uman care a aselenizat, la 20.VII.1969, fiind al doilea om care a păşit pe Lună, după Neil Armstrong; după retragerea din forţele aeriene, face echipă cu scriitorul de romane ştiinţifico-fantastice John Barnes, alături de care a scris câteva romane

– 1938: A murit Émile Cohl, desenator, regizor şi producător francez de film, pionier al filmului de animaţie (n. 1857)

– 1946: S-a născut David (Keith) Lynch, producător, regizor, compozitor şi scenarist american; filmele lui sunt cunoscute pentru elementele de suprarealism, secvențele de vis și coșmar, imaginile stranii de multe ori cu elemente distincte de noir și neo-noir, dar și pentru coloana sonoră creată cu meticulozitate (m. 2025) – 80 de ani

– 1951: S-a născut dirijorul şi compozitorul ungar Ivan Fischer; dirijor, compozitor, regizor de operă și educator ungar; considerat unul dintre cei mai vizionari muzicieni, a dezvoltat mai multe formate noi de concert și a reformat structura și metoda de lucru a orchestrei simfonice – 75 de ani

– 1957: A murit atletul american James Connolly, câştigător al primei medalii de aur la Jocurile Olimpice Moderne din 1896 (de la Atena) (n. 1865)

– 1958, 20/21: A murit dirijorul şi pianistul spaniol Ataúlfo Argenta (n. 1913)

– 1972: A murit pianistul francez Jean Casadesus (n. 1927)

– 1973: A murit (asasinat) Amílcar Lopes da Costa Cabral, inginer agricol din Guineea-Bissau, intelectual și poet, revoluționar, intelectual și diplomat; a fost unul dintre cei mai importanți lideri anticoloniali ai Africii; Cabral a condus mișcarea naționalistă din Guineea-Bissau și Insulele Capului Verde și războiul de independență care a urmat în Guineea-Bissau; a fost asasinat la data de 20 ianuarie 1973, cu aproximativ opt luni înainte de declarația unilaterală de independență a Guineei-Bissau; a fost profund influențat de marxism, devenind o inspirație pentru socialiștii revoluționari și pentru mișcările de independență națională din întreaga lume (n. 1924)

– 1993: A murit actriţa americană de film Audrey Hepburn (n. 1929, la Bruxelles/Belgia)

– 2012: A murit Etta James (nume real: Jamesetta Hawkins), cântăreaţă americană de blues şi jazz şi R&B (n. 1938)

– 2013: A murit poeta japoneză Toyo Shibata (n. 1911)

– 2014: A murit dirijorul şi muzicianul italian Claudio Abbado; fost director muzical la Scala din Milano, la Opera de Stat din Viena şi director artistic al Orchestrei Filarmonice din Berlin (n. 1933)

– 2014: A murit producătorul american de film James Jacks (n. 1948)

– 2015: A murit Edgar Wilmar Froese, artist german, pionier al muzicii electronice, cunoscut ca membru fondator al trupei de muzică electronică „Tangerine Dream” (n. 1944)

– 2016: A murit scriitoarea şi jurnalista franceză Edmonde Charles-Roux (n. 1920) – 10 ani

– 2018: A murit Paul Bocuse, bucătar francez, expert în gastronomie și autor de cărți de bucate; cunoscut ca „Tatăl artei culinare din Franța”; în 1987 a lansat prima ediţie a unei competiţii culinare menite să descopere şi să promoveze tinerele talente din gastronomie; în prezent, „Bocuse D’or” este echivalentul Jocurilor Olimpice în materie de gastronomie şi cea mai riguroasă competiţie gastronomică din lume (n. 1926)

– 2018: A murit pictorul şi sculptorul american Jack Whitten (n. 1939)

– 2019: A murit producătorul maghiaro-american de film Andrew (Andy) G. Vajna; după aproape 40 de filme produse în SUA (precum „Rambo”, „Die Hard”, „Terminator”, „Basic Instinct”, „Total Recall”, „Angel Heart” etc.), se întoarce definitiv în Ungaria, în anii 2000, unde a reuşit să facă din Budapesta, graţie facilităţilor fiscale, o capitală a cinematografiei unde au fost turnate numeroase producţii internaţionale (n. 1944)

– 2021: A murit Mihail Gheorghe Cibotaru, prozator și publicist din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de ministru al culturii și cultelor al Republicii Moldova (1994-1997) (n. 1934, satul Vărvăreuca, județul Soroca, Regatul României, astăzi în raionul Florești, Republica Moldova) – 5 ani

– 2021: A murit actriţa și cântăreața croată Mira Furlan; cunoscută în special datorită rolurilor interpretate în serialele „Lost” şi „Babylon” (n. 1955) – 5 ani

– 2022: A murit actorul, regizorul și scriitorul german Hardy Krüger (n. 1928)

– 2022: A murit cântăreaţa şi compozitoarea braziliană de samba Elza Soares; numită „cântăreaţa braziliană a mileniului”, în 1999, de BBC (n. 1930)

– 2022: A murit cântărețul de rock și actorul american Meat Loaf (nume real Marvin Lee Aday), renumit pentru albumele din seria „Bat Out of Hell” (n. 1947)

– 2024: A murit cineastul canadian Norman Jewison; activitatea sa regizorală se aventurează în multe genuri, drame, comedii, musicaluri, însă, în Statele Unite, moștenirea sa rămâne mai presus de toate cea a unui regizor interesat de problemele sociale; unul din cele mai cunoscute filme ale sale, „In the Heat of the Night” a câștigat cinci premii Oscar în 1967 (n. 1926)

– 2025: A murit regizorul, scenaristul, scriitorul și actorul francez Bertrand Blier, figură majoră a cinematografiei franceze; cunoscut pentru filmele „Les Valseuses”, „Tenue de soirée” şi „Buffet froid” (n. 1939) – 1 an

Sursa: RADOR