Calendarul zilei – 5 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 5 ianuarie 2026, 05:34 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 15:34

S-a întâmplat într-o zi de 5 ianuarie

* Se marchează 310 ani (1716) de la instaurarea regimului fanariot în Ţara Românească, prin numirea ca domn a lui Nicolae Mavrocordat (regimul fanariot a durat până la 18.I.1821, când a murit Alexandru Suţu, ultimul domn fanariot din Muntenia)

* Cu 198 de ani în urmă (1828) avea loc deschiderea cursurilor şcolii „de româneşte şi latineşte” de la Mănăstirea „Trei Ierarhi” din Iaşi, sub conducerea lui Iordache Săulescu (5/17)

* Acum 167 de ani (1859) Adunarea Electivă a Moldovei îl alegea, în unanimitate, ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza (din partida unionistă, fost participant la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova). La 24.I/5.II.1859 Adunarea Electivă a Ţării Româneşti îl alegea pe domnul Moldovei, Al. I. Cuza, şi ca domn al Ţării Româneşti, realizându-se, astfel, unirea Principatelor Române (5/17)

* Sunt marcați 65 de ani (1961) de la inaugurarea „Teatrului de Comedie” din Bucureşti (primul director, Radu Beligan, până în anul 1969), cu piesa „Celebrul 702″ de Alexandru Mirodan (secretarul literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter; din distribuţie au făcut parte: Radu Beligan, Sanda Toma, Ion Lucian, Mircea Şeptilici, Dumitru Chesa, Florin Scărlătescu ş.a.

* Acum 58 de ani, la data de 5 ianuarie 1968, începea una dintre cele mai cunoscute acţiuni anticomuniste de după cel de-Al Doilea Război Mondial – Primăvara de la Praga. Acţiunea a fost salutată în ţările occidentale, fiind socotită o fisură în blocul sovietic. La 5 ianuarie 1968, în funcţia de prim-secretar al Partidului Comunist din Cehoslovacia a fost ales reformistul Alexander Dubček, care a permis ridicarea unor restricții în ceea ce privește existenţa mai multor partide politice, libertatea de exprimare, libertatea presei şi dreptul la circulaţie în afara ţării. Numele „Primăvara de la Praga”, atribuit revoluţiei paşnice din Cehoslovacia, a fost preluat de la un festival cu același nume, organizat la data de 12 mai 1968 pentru a comemora moartea compozitorului Bedřich Smetana. Toate aceste evoluţii, care puteau sta drept exemplu pentru alte ţări din blocul comunist, au îngrijorat Uniunea Sovietică. În noaptea de 20 spre 21 august 1968, 500.000 de militari din statele Tratatului de la Varşovia (cu excepţia României), însoţiţi de peste 5000 de tancuri, au intrat în Cehoslovacia. Armata Cehoslovaciei nu s-a opus acestei intervenţii, căreia, de altfel, nici n-ar fi putut să-i reziste. Au existat în schimb acte izolate de rezistenţă din partea populației civile. 72 de cehi și de slovaci au fost uciși, iar câteva sute au fost răniți. Cel mai cunoscut act de opoziție, foarte mediatizat în Occident, a fost prezentat drept gestul unui student, Jan Palach, de la Universitatea din Praga, care și-a dat foc. Actul de protest a avut loc la data de 16 ianuarie 1969 în Piața Wenceslas, iar Palach a murit ulterior la spital. Palach a declarat că a dorit să protesteze împotriva ocupației sovietice

* Cu 56 de ani în urmă (1970) avea loc premiera filmului „Reconstituirea”, în regia lui Lucian Pintilie, a cărui difuzare a fost interzisă ulterior de cenzura comunistă; din distribuţie: George Constantin, Emil Botta, Ernest Maftei, Vladimir Găitan, George Mihăiţă

* Acum 49 de ani (1977), în perioada 5-12 ianuarie, s-a desfăşurat recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România. Din cele 21.559.910 persoane înregistrate, ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor era de 88,1%. Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. După această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensământ s-a desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; al 3-lea, în decembrie 1899; al 4-lea, la 19 decembrie 1912; al 5-lea, la 29 decembrie 1930; al 6-lea, la 6 aprilie 1941; al 7-lea, la 25 ianuarie 1948; al 8-lea, la 21 februarie 1956; al 9-lea, la 15 martie 1966; al 10-lea, între 5 şi 12 ianuarie 1977; al 11-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 12-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 13-lea între 20 şi 31 octombrie 2011. Recensământul populației din 2021 / 2022 din România a fost efectuat de Institutul Național de Statistică în anul 2022 (conform Hotărârii nr. 4 din 21 iulie 2021 a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor) și a urmărit evoluția față de recensământul din 2011 în parametrii demografici, social-economici, etnici și confesionali. Desfășurarea pentru recensământ a fost programată astfel: autorecenzarea online a persoanelor, inclusiv autorecenzarea asistată; recenzarea persoanelor în teren, prin interviu față în față, de către recenzori. Recensământul populației care trebuia să aibă loc în 2021, a fost amânat în 2022 din cauza pandemiei de COVID-19 din România, pentru a evita infectarea recenzorilor atunci când intră în contact cu persoane bolnave sau aflate în carantină. Din această cauză, a fost primul recensământ realizat în România în care s-au colectat și date online. Populația rezidentă a țării a scăzut la 19.053.815 locuitori, potrivit datelor Recensământului 2022. Față de recensământul anterior, din 2011, România a pierdut 1,1 milioane de locuitori

* Cu 36 de ani în urmă (1990) apărea Decretul-lege nr. 4/5.I.1990 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. La 1/13.IV.1866, la propunerea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin Decretul nr. 582, se înfiinţa Societatea Literară Română, formată din reprezentanţi ai tuturor provinciilor româneşti. În cadrul primei sesiuni a Societăţii (din 1/13.VIII.1867) s-a adoptat hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română. La data de 27.III/8.IV.1879, prin Înalt Decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română era declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”. După instalarea regimului comunist, la 9.VI.1948, a apărut Decretul privind reorganizarea Academiei Române (devenită Academia Republicii Populare Române, iar din 1965 – Academia Republicii Socialiste România). Academia R. S. R. a primit în rândurile ei numeroşi membri la indicaţia autorităţilor comuniste şi nu doar ca urmare a unor deosebite merite ştiinţifice sau artistice. Cu acest prilej li s-a retras calitatea de membri ai Academiei unui număr de 98 de personalităţi din domeniile ştiinţei, artei şi culturii (Lucian Blaga, Dimitrie Gusti, Simion Mehedinţi, Iuliu Maniu, Nicodim Munteanu, patriarhul BOR, generalul Radu R. Rosetti, episcopul Iuliu Hossu sunt doar câteva exemple). După 1990 toţi aveau să fie repuşi în drepturi. De asemenea, în perioada regimului comunist, Academia Română a fost lipsită de patrimoniul său material, constituit în timp, prin donaţii, în majoritate testamentare

* Tot cu 36 de ani în urmă era dată publicităţii Declaraţia Frontului Salvării Naţionale cu privire la drepturile minorităţilor naţionale din România

* Acum 14 ani (2012) avea loc inaugurarea, în Mexic, a celui mai mare pod suspendat din lume – El Puente Baluarte, pe automagistrala care leagă statele Durango şi Sinaloa. Megapodul, cu lungimea de 1124 metri şi lăţimea de aproximativ 20 de metri, trece peste defileul numit „Coloana diavolului”, fiind amplasat la o înălţime de peste 402 metri. Investiţia totală în construcţia acestuia se ridică la 2,180 miliarde de pesos (161,5 milioane de dolari), fiind cea mai mare investiţie într-un proiect de infrastructură rutieră din istoria Mexicului. Construcţia acestuia a început în februarie 2008

Aniversări – Comemorări

– Ajunul Botezului Domnului (Post) (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– 1878: S-a născut Emil Gârleanu, prozator, jurnalist, regizor, scenarist de film şi traducător (m. 1914)

– 1889: S-a născut compozitorul, dirijorul de cor și profesorul Ioan D. Chirescu (m. 1980)

– 1909: S-a născut poetul, publicistul și avocatul Bazil Gruia (m. 1995)

– 1937: S-a născut pictorul Toma Hirth (m. 2009)

– 1943: S-a născut Florian Lungu, personalitate de excepție a jazz-ului românesc; muzicolog, critic muzical, compozitor, aranjor, pianist, realizator de emisiuni de radio şi televiziune, realizator-prezentator de concerte şi festivaluri de jazz, profesor; organizatorul și păstrătorul fonotecii de jazz a Radiodifuziunii Române, unde a fost angajat în anul 1967

– 1943: S-a născut poetul Teofil Răchiţeanu (pseudonimul lui Teofil Purcel); membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Cluj

– 1944: S-a născut ÎPS Nifon Mihăiţă (prenumele la botez: Nicolae), arhiepiscopul şi mitropolitul Târgoviştei (din anul 1999)

– 1950: S-a născut Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, prozator şi eseist; în 1972 a reuşit să plece la cursurile de vară de la Perugia (Italia), unde a solicitat azil politic; s-a stabilit apoi în Olanda şi, ulterior, în SUA (la începutul anilor ’80 ai secolului XX); elev preferat al lui Mircea Eliade şi urmaş al acestuia la Catedra de istorie a religiilor de la Universitatea din Chicago (m. 1991, împuşcat de un necunoscut, în incinta Universităţii din Chicago)

– 1967: S-a născut Adrian Cioroianu, istoric, jurnalist, eseist, profesor şi om politic liberal; ministru al afacerilor externe în cabinetul Tăriceanu (2007 – 2008), ambasador al României la UNESCO (2015-2020)

– 1972: A murit George Dan, poet şi traducător (n. 1916)

– 1978: A murit poetul şi gazetarul D.[umitru] Ciurezu (n. 1897)

– 1981: A murit traducătoarea Laura Dragomirescu, specializată în traduceri din limba germană; soţia criticului literar Mihail Dragomirescu (n. 1893) – 45 de ani

– 1997: A murit compozitoarea şi pianista Aurora Ienei (n. 1939)

– 2010: A murit actorul Toni Tecuceanu (n. 1972)

– 2012: A murit regizorul Biţu Fălticineanu; a regizat peste 200 de spectacole pentru Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti (n. 1925)

– 2014: A murit actorul, regizorul și profesorul Endre Senkálszky, membru onorific al Teatrului Maghiar de Stat Cluj (n. 1914)

– 2014: A murit pictorul român de origine maghiară János Kristófi (n. 1925)

– 2014: A murit poeta, jurnalista şi editoarea română de origine maghiară Annamária Kinde (n. 1956)

– 2017: A murit compozitorul Tiberiu Fatyol (n. 1935)

– 2019: A murit poetul Emil Brumaru, de profesie medic (n. 1938, la Bahmutea/Tighina, azi în R. Moldova, înregistrat la 1.I.1939)

– 2022: A murit Olga Szabó (născută Orbán), prima medaliată a României la scrimă într-o ediție a Jocurilor Olimpice (argint la floretă individual în 1956, la Melbourne); dublu laureată cu bronz la Mexico 1968 și la München 1972 și dublă campioană mondială; antrenoare la clubul CSA Steaua; stabilită în Ungaria din 1990 (n. 1938)

– 2022: A murit Mircea Stoenescu, jucător de fotbal și arbitru; fost fundaş, a câştigat trei titluri de campion cu Dinamo, în 1962, 1971, 1973, precum şi Cupa României, în 1968; şi-a continuat cariera, devenind arbitru divizionar A în 1981, iar apoi arbitru internaţional; Maestru emerit al sportului, Stoenescu a fost pe rând secretar, director general şi preşedinte executiv al FC Dinamo Bucureşti (n. 1943)

– 2025: A murit pictorul și profesorul Octavian-Eugen Sassu-Ducşoară, unul dintre inovatorii artei moderne a secolului XX cu a sa „Cromodinamica” (n. 1943) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Hong Kong: Dezvoltatorul imobiliar chinez Country Garden depune cerere de protecție împotriva falimentului în instanță

– Paris: Verdictul în procesul a 10 persoane acuzate de hărțuire cibernetică asupra lui Brigitte Macron, Prima doamnă a Franței

– Londra: Confruntată cu obezitatea infantilă, Marea Britanie va restricționa, începând cu această dată, publicitatea pentru mâncarea nesănătoasă

– Alexandria, SUA: Începe procesul fostului director FBI, James Comey, pus sub acuzare la cererea preşedintelui Donald Trump

– Quito: Consiliul Electoral Ecuadorian proclamă rezultatele referendumului privind baze militare străine și noua Constituție

-Tunis, Tunisia: Urmărirea penală a funcționarilor de la Asylum Land Tunisia pentru ajutor acordat migranților

-Bangui, Africa Centrală: Data preconizată a publicării rezultatelor provizorii ale alegerilor prezidențiale din Africa Centrală

Aniversări – Comemorări

– 1846: S-a născut Rudolf Eucken, filosof idealist și profesor universitar german; interpret al lui Aristotel, autor al unor lucrări de etică și religie și fondator al activismului etic; Premiul Nobel pentru literatură în anul 1908, „ca recunoaștere a filosofiei sale idealiste a vieții, a puterii sale pătrunzătoare de gândire și a căutării serioase a adevărului” (m. 1926) – 180 de ani

– 1847, 5/17: S-a născut Nikolai Jukovski, matematician, fizician şi inginer rus, unul dintre fondatorii aerodinamicii şi hidrodinamicii moderne, considerat „părintele” aviaţiei ruse (m. 1921)

– 1855: S-a născut manufacturierul american King Camp Gillete, inventatorul lamei de bărbierit (brevetată în 1885 şi lansată pe piaţă în 1903) (m. 1932)

– 1863, 5/17: S-a născut Konstantin Stanislavski, regizor, actor, teoretician de teatru şi pedagog rus (m. 1938)

– 1874: S-a născut Joseph Erlanger, medic şi fiziolog american; lucrări asupra manifestărilor electrice caracteristice activităţii nervoase, privind presiunea sangvină şi patologia cordului; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1944, împreună cu conaţionalul său Herbert S. Gasser (m. 1965)

– 1876: S-a născut Konrad Adenauer, jurist și om politic german creştin-democrat, primul cancelar al Republicii Federale Germania (septembrie 1949 – octombrie 1963) și unul dintre fondatorii Uniunii Europene; rol important în reconstrucţia ţării după cel de-Al Doilea Război Mondial (m. 1967) – 150 de ani

– 1884: S-a născut matematicianul francez Arnaud Denjoy; s-a remarcat îndeosebi în domeniul analizei matematice (teoria numerelor de variabilă reală), de numele său legându-se introducerea „integralei Denjoy”; membru corespondent al Academiei Române din străinătate din 1957 (m. 1974)

– 1900: S-a născut Yves Tanguy, pictor suprarealist francez; din 1942 s-a stabilit în SUA (m. 1955)

– 1906: S-a născut Pierre Seghers, poet, editor, compozitor și traducător francez; membru al Rezistenței franceze în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial; a fondat, printre altele, faimoasa colecție de cărți „Poeți contemporani” (m. 1987) – 120 de ani

– 1920: S-a născut pianistul italian Arturo Benedetti Michelangeli; considerat unul dintre cei mai importanți și individuali virtuozi ai pianului din secolul al XX-lea, alături de nume ca Vladimir Horowitz și Sviatoslav Richter (m. 1995)

– 1921: S-a născut scriitorul elveţian de limbă germană Friedrich Dűrrenmatt (m. 1990) – 105 ani

– 1921: S-a născut Marele Duce Jean al Luxemburgului, care a condus ţara între anii 1964 şi 2000; în cei 36 de ani de domnie, Luxemburg, un stat de numai o jumătate de milion de locuitori, s-a transformat dintr-o ţară industrială într-un centru financiar internaţional; este tatăl actualului Mare Duce, Henri (m. 2019) – 105 ani

– 1923: S-a născut Robert Bernstein, editor american, activist pentru drepturile omului și apărător al disidenţei politice şi libertăţii de expresie; fondatorul organizaţiei „Human Rights Watch” (m. 2019)

– 1931: S-a născut actorul, regizorul și scenaristul american Robert Duvall (nume complet: Robert Selden Duvall) – 95 de ani

– 1931: S-a născut (în Cehoslovacia) pianistul, teoreticianul, poetul şi pictorul austriac Alfred Brendel; unul dintre cei mai de seamă pianişti din a doua jumătate a secolului al XX-lea (m. 2025) – 95 de ani

– 1932: S-a născut Umberto Eco, scriitor italian, editor, filosof, semiotician (analiză a limbajului literaturii ca mijloc de comunicare, prin aplicarea metodei structurale şi a teoriei informaţiei) şi profesor; autorul celebrului roman „Numele trandafirului” (m. 2016)

– 1934: S-a născut (în Africa de Sud) Phil (Philip) Ramone, producător american de muzică, inginer de sunet, violonist şi compozitor; pionier al înregistrărilor digitale, cofondator al casei de discuri A & R Recording; distins cu 14 premii Grammy (m. 2013)

– 1935: S-a născut actorul britanic David Ryall (m. 2014)

– 1938: S-a născut fostul rege al Spaniei, Juan Carlos I (de Bourbon), devenit şef al statului la 2.XI.1975, după moartea generalului Francisco Franco (conducător al statului între anii 1936 şi 1975; în urma referendumului din 1969, generalul Franco îl desemnase pe Juan Carlos de Bourbon ca viitor rege al Spaniei, după moartea sa); a fost rege al Spaniei din 22 noiembrie 1975 până în data de 19 iunie 2014, conform constituției Spaniei, care îl recunoaște ca simbol de unitate națională și legitim moștenitor al dinastiei istorice; la data de 2 iunie 2014, Juan Carlos a anunțat că a decis să abdice în favoarea fiului său, Felipe

– 1942: S-a născut pianistul şi dirijorul italian Maurizio Pollini (m. 2024)

– 1946: S-a născut Diane Keaton (numele real: Diane Hall), actriţă de film, regizoare, producătoare și scenaristă americană; de-a lungul carierei sale, care s-a întins pe parcursul a peste cinci decenii, a primit numeroase distincții, printre care un premiu Oscar, un premiu BAFTA și două premii Globul de Aur, pe lângă nominalizări la două premii Emmy și un premiu Tony (m. 2025) – 80 de ani

– 1949: S-a născut Leo Butnaru, poet, critic şi istoric literar, eseist şi traducător din Rep. Moldova; din 1994 este membru al Uniunii Scriitorilor din România

– 1950: S-a născut Valentina Tăzlăuanu, scriitoare (eseistă), jurnalistă și critic de teatru din Republica Moldova (m. 2020)

– 1956: S-a născut Frank-Walter Steinmeier, om politic german, preşedinte al Republicii Federale Germania (din 2017, reales în 2022); fost ministru de externe al Germaniei (2005-2009 şi 2013-2017); vicecancelar al RFG (2007-2009); şeful Cancelariei Federale (1999-2005); vicepreşedinte al Partidului Social Democrat al Germaniei – 70 de ani

– 1970: A murit fizicianul german Max Born; a dezvoltat mecanica cuantică şi teoria reţelelor cristaline; Premiul Nobel pentru fizică în 1954, împreună cu conaţionalul său Walter Bothe; în 1939 a devenit cetăţean britanic (n. 1882)

– 1974: A murit pianistul rus Lev Oborin (n. 1907)

– 1995: A murit compozitorul francez de origine bască Francis Lopez (n. 1916)

– 1997: A murit compozitorul american Burton Lane; a scris muzica pentru numeroase filme şi muzicaluri (n. 1912)

– 1998: A murit Jean Sigrid, jurnalist, dramaturg şi critic de teatru belgian (n. 1920)

– 1998: A murit Branko Lazitch, jurnalist şi istoric francez de origine sârbă (n. 1923)

– 2002: A murit regizoarea de film daneză Astrid Henning-Jensen, supranumită cineasta copiilor; a lucrat şi în teatru şi televiziune (n. 1914)

– 2003: A murit actorul italian de film Massimo Girotti (n. 1918)

– 2013: A murit actriţa americană Martha Greenhouse (n. 1921)

– 2013: A murit actorul canadian Claude Préfontaine (n. 1933)

– 2014: A murit Eusebio da Silva Ferreira, legendă a fotbalului portughez; a fost între primii zece pe lista cu cei mai buni 50 de jucători din secolul al XX-lea, realizată de Federaţia Internaţională pentru Istoria şi Statistica Fotbalului (n. 1942, în Mozambic)

– 2016: A murit compozitorul, dirijorul, muzicologul, pianistul şi pedagogul francez Pierre Boulez; a jucat un rol semnificativ în dezvoltarea muzicii seriale, a muzicii aleatorii şi a muzicii electronice; ctitor al unor importante instituţii ale vieţii muzicale franceze şi europene cum sunt Institutul de Cercerare şi de Coordonare Acustico-Muzicală – IRCAM, Ensemble Intercontemporain, Cité de la Musique, aceasta din urmă devenită, în 2015, Filarmonica pariziană; câștigător a 26 premii Grammy (n. 1925) – 10 ani

– 2016: A murit muzicianul american Nicholas Caldwell, co-fondator al trupei soul The Whispers (n. 1944) – 10 ani

– 2018: A murit John Watts Young, astronaut, ofițer de marină și aviator naval, pilot de încercare și inginer aeronautic american; considerat pionier al programului spațial, a zburat în prima misiune Gemini, iar în 1969 a fost prima persoană care a orbitat singură în jurul Lunii în misiunea Apollo 10; a zburat de șase ori în spațiu pe parcursul a 42 de ani de serviciu în cadrul NASA (n. 1930)

– 2018: A murit actorul slovac Marian Labuda (n. 1944)

– 2022: A murit actriţa americană de teatru şi televiziune Joan Copeland (nume real Joan Maxine Kupchik); sora dramaturgului Arthur Miller (n. 1922)

– 2024: A murit Mario Zagallo, fotbalist și antrenor, una dintre legendele Braziliei; avea în palmares 4 titluri de campion mondial, ca jucător și antrenor (n. 1931)

– 2025: A murit Costas Simitis, om politic grec, profesor de drept şi reformist; prim-ministru al Greciei (1996-2004), ce a jucat un rol determinant în adoptarea monedei euro de către Grecia, în 2001; considerat un modernizator al clasei politice elene; unul din fondatorii Pasok („Mişcarea Socialistă Panelenă”), partidul socialist creat în 1974, imediat după căderea dictaturii coloneilor (n. 1936) – 1 an

Sursa: RADOR