Calendarul zilei – 22 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 decembrie 2025, 05:02 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 15:09

S-a întâmplat într-o zi de 22 decembrie

* Cu 217 ani în urmă (1808) avea loc prima audiţie, la Viena, a patru lucrări de Ludwig van Beethoven: Simfonia a V-a, Concertul nr. 4 pentru pian, Fantezia pentru cor, pian şi orchestră şi Simfonia a VI-a (Pastorala)

* Acum 179 de ani (1846), în sala Teatrului Momulo din Bucureşti, a avut loc primul concert susţinut, pe meleaguri româneşti, de Franz Liszt, pianist şi compozitor ungar. La București, pianistul a susţinut nu mai puţin de trei reprezentaţii, primele două, la 22 şi 30 decembrie, la sala „Momulo”, ultimul concert fiind susţinut, la 1 ianuarie 1847, la invitaţia domnitorului Gheorghe Bibescu, în saloanele palatului domnesc. Repertoriul a fost acelaşi pentru toate cele trei concerte: fantezii din opere, o mazurcă de Chopin, Invitaţie la vals de Karl Maria von Weber şi melodii populare ungureşti, culese şi prelucrate de el. Succesul a fost incontestabil. În acest sens, redăm câteva rânduri dintr-un articol al lui Cezar Bolliac, publicat în „Curierul Românesc”, despre primul concert al lui Liszt la Bucureşti: „Trei sute de persoane din societatea înaltă au primit artistul în aplauze şi fizionomia-i inspirată s-a animat în cercul adoratorilor… de la cel dintâi debut – ar fi zis cineva că sufletul cel mare al artistului s-a vărsat în toată sala şi inimile auditorilor au devenit clavirul, în care vibrau, ca prin electrism, sunetele clavirului ce se încorporase cu artistul”. Iar despre ultimul concert, din chiar prima zi a anului, 1 ianuarie 1847, ziarul „Vestitorul românesc” scria că talentatul pianist a improvizat pe tema unor cântece populare româneşti pe care „le-a frământat cu variaţii atât de felurite şi de magice, încât persoanele ce erau de faţă, neştiind cu ce să-şi arate a lor mulţumire, murmurau cu sfială un «Bravo», care se repeta în tot salonul”

* În Franța începea, în urmă cu 131 de ani (1894), „Afacerea Dreyfus”, când căpitanul de artilerie Alfred Dreyfus a fost dovedit vinovat de înaltă trădare şi a fost condamnat la deportare pe viaţă şi la excluderea din serviciul militar. Cu trei luni înainte, serviciul secret descoperise la ambasada Germaniei o listă a câtorva documente în legătură cu apărarea naţională. S-a constatat o asemănare între scrisul căpitanului Dreyfus şi cel de pe lista respectivă. Afacerea a avut la început un ecou limitat, până când în 1898, adevăratul vinovat a fost achitat și Émile Zola a publicat celebra pledoarie dreyfusardă, „J’accuse…!”, provocând o serie de crize politice și sociale unice în Franța. La maximul său, în 1899, afacerea a dezvăluit clivajele Franței celei de-a Treia Republici, încheindu-se cu adevărat abia în 1906, printr-o decizie a Curții franceze de Casație care l-a exonerat și l-a reabilitat definitiv pe Dreyfus. Această afacere este adesea considerată simbolul modern și universal al nedreptății în numele interesului Statului, și rămâne unul dintre cele mai marcante exemple de eroare judiciară reparată cu dificultate, cu un rol major jucat de presă și de opinia publică

* Se împlinesc 100 de ani (1925) de când Asociaţia Prietenii Radiofoniei căpăta personalitate juridică. Asociaţia s-a constituit la 26.III.1925, din iniţiativa Societăţii Române de Fizică condusă de prof. dr. Dragomir Hurmuzescu, care a devenit şi preşedintele asociaţiei. Printre colaboratorii săi se regăseau dr. ing. Emil Petraşcu, matematicianul Octav Onicescu, Victor Slăvescu, Cristian Musceleanu. Asociaţia îşi propunea printre altele: organizarea de cursuri de radioamatori, editarea unei reviste de specialitate şi instalarea unui post naţional de emisie de la care să se audă în toate colţurile ţării „muzica, cugetul şi cuvântul românesc”

* Cu 98 de ani în urmă (1927) apărea Reglementarea privind constituirea Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România (SDRR), în „Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 2915”, la articolul 2. La data de 5 martie 1928 are loc prima întâlnire a Consiliului de Administraţie al SDRR, constituit la 17 ianuarie 1928, în cadrul Adunării generale de constituire a SDRR, la care este aprobat şi Statutul de funcţionare

* Acum 86 de ani (1939), la Opera Română din Cluj, avea loc premiera operei comico-fantastice în șase tablouri „Kir Ianulea”, de Sabin Drăgoi; libretul de Radu Urlățeanu, după nuvela omonimă a lui I. L. Caragiale

* În urmă cu 61 de ani (1964), prin decret ministerial, Teatrul Mic primea acest nume (sub conducerea lui Radu Penciulescu). În 1914, la Bucureşti s-a înfiinţat un nou teatru, care a purtat numele actriţei Maria Filotti. După cel de-Al Doilea Război Mondial, teatrul a devenit o instituţie de stat şi a purtat, pe rând, denumirile Studioul Actorului de Film „Constantin Nottara” şi Teatrul pentru tineret şi copii, după care, botezat în 1964 cu numele său actual, a intrat în familia teatrelor mici din Europa

* Sunt marcați 60 de ani (1965) de când Singapore s-a proclamat republică independentă în cadrul Commonwealth-ului

* Se împlinesc 55 de ani (1970) de la inaugurarea oficială a noului pod rutier (cu patru benzi de circulaţie) peste Dunăre, la Giurgeni-Vadu Oii, care face legătura cu litoralul Mării Negre

* Acum 36 de ani revoluţia română anticomunistă din decembrie 1989 se intensifica. În Bucureşti, manifestaţiile împotriva dictaturii capătă amploare. Grupuri masive de muncitori de pe marile platforme industriale bucureştene au ocupat centrul Capitalei. S-a anunţat introducerea stării de necesitate pe întreg teritoriul României (ora 10:00). La prânz, după anunţarea sinuciderii ministrului apărării naţionale, numit de Ceauşescu „trădătorul” Vasile Milea, sediul CC al PCR este luat cu asalt de manifestanţi. Militarii au pactizat cu populaţia. Cuplul dictatorial Nicolae şi Elena Ceauşescu a părăsit clădirea CC al PCR cu elicopterul. După-amiază cei doi au fost arestaţi la Târgovişte. S-a instalat o nouă putere provizorie, Frontul Salvării Naţionale – FSN. Consiliul Frontului (CFSN) a adresat, în cursul serii, un comunicat către ţară prin care anunţa dizolvarea tuturor structurilor de putere ale regimului comunist şi prezenta un program vizând democratizarea vieţii politice şi sociale în România. În cursul nopţii de 22 spre 23 decembrie, au avut loc în Capitală confruntări armate (la Televiziune, în Piaţa Palatului, la Radiodifuziune, în diferite alte zone ale oraşului), soldate cu victime – răniţi şi morţi şi a fost distrusă Biblioteca Centrală Universitară

* Cu 36 de ani în urmă (1989) Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ) şi-a reluat legal activitatea, fondându-se Partidul Creştin Naţional Ţărănesc. La 28 decembrie cele două formaţiuni politice (PNŢ şi PCNŢ) au fuzionat formând Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD a fost înscris oficial la 7.I.1990, fiind prima formaţiune politică înregistrată după Revoluţia din decembrie 1989)

* În urmă cu 36 de ani apărea primul ziar al Revoluţiei române – „Libertatea”. În seara aceleiaşi zile apărea şi primul număr al ziarului „Tineretul liber”

* Şi tot acum 36 de ani era redeschisă, în timpul reunificării Berlinului de Est cu Berlinul de Vest, Poarta Brandenburg, celebru monument din Berlin (inaugurat la 6.VIII.1791). Între anii 1961 şi 1989, accesul cetăţenilor din cele două Germanii (de Est şi de Vest) la acest monument era interzis, în apropiere aflându-se Zidul Berlinului

* Acum 26 de ani (1999) Guvernul Mugur Isărescu și membrii cabinetului său au depus jurământ în fața președintelui României de la acea vreme, Emil Constantinescu, executiv aflat în exerciţiu în perioada 22 decembrie 1999 – 28 decembrie 2000. La data de 16 decembrie 1999, Mugur Isărescu fusese desemnat în funcția de prim-ministru al României

* Cu 17 ani în urmă (2008) și-a început activitatea Guvernul Emil Boc (1), care a „condus” România din 22 decembrie 2008 până în 23 decembrie 2009. Din 13 octombrie 2009, când a fost demis prin moțiune de cenzură, a continuat să funcționeze interimar, fiind obligat să îndeplinească „numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern”

* Se marchează 5 ani (2020) de la primul zbor comercial din Israel către Maroc, decolat din Tel Aviv și aterizat la Rabat, având la bord o delegație israeliano-americană. Delegația israeliană a fost condusă de consilierul pentru securitate națională Meir Ben-Shabbat, iar cea americană, de Jared Kushner, ginerele şi consilierul fostului preşedinte american Donald Trump. Zborul de la Tel Aviv la Rabat, care a aterizat în capitala marocană în jurul orei 15:00, are un puternic caracter simbolic, după ce Marocul a anunțat pe 10 decembrie o „reluare a relațiilor” cu Israelul. Evenimentul, transmis în direct de ambasada americană la Rabat, a avut loc la circa zece zile după reluarea relaţiilor diplomatice între Maroc şi Israel, sub egida Washingtonului, în contrapartidă cu recunoaşterea de către SUA a „suveranităţii” marocane asupra teritoriului disputat al Saharei Occidentale. Marocul a devenit în anul 2020 cel de-al treilea stat arab care a normalizat legăturile cu Israelul în baza unor acorduri negociate de SUA

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului; Sf. Mare Mc. Anastasia (Calendarul Creştin-Ortodox 2025). NOTĂ: La 22.XII.1646 a murit, la Kiev, cărturarul Petru Movilă, fiu al domnului Moldovei Simion Movilă; crescut în Polonia, unde a primit educaţie militară şi religioasă, va ajunge mitropolit al Kievului, în 1633; sprijinitor al tiparului şi al şcolii din Ţările Române (n.21.XII.1596, la Suceava)

– „Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii”, stabilită prin Legea nr. 273 din 7 decembrie 2011. NOTĂ: Pe 16 decembrie este marcată „Ziua solidarităţii naţionale împotriva dictaturii”, proclamată de Parlamentul României prin Legea nr. 230 din 9.XII.1998. Pe 21 decembrie este marcată „Ziua memoriei victimelor comunismului în România”, stabilită prin Legea nr. 198 din 7 noiembrie 2011, la iniţiativa Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Prin aceeaşi Lege 198/2011 a fost stabilită şi „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” pe 23 august, iar prin Legea 127 din 30 mai 2017 a fost instituită „Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”, pe 14 mai

– 1869: S-a născut arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti; autor al unor importante edificii social-culturale: mausoleul lui Vasile Alecsandri de la Mirceşti, biserica Copou din Iaşi, Muzeul Naţional de Artă (azi Muzeul Ţăranului Român) din Bucureşti, noile clădiri ale Universităţii din Bucureşti ş.a; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (m. 1943)

– 1889: S-a născut Nichifor Crainic (numele la naştere: Ion Dobre), eseist, poet, publicist, om politic; codirector, alături de Cezar Petrescu (din 1926) al revistei „Gândirea”, apoi director (1928-1944); s-a impus ca principalul doctrinar al ortodoxismului gândirist, fiind iniţiatorul curentului literar al ortodoxismului; membru titular al Academiei Române din 1940; între anii 1947 şi 1962 a fost deţinut politic la închisoarea de la Aiud (m. 1972). NOTĂ: Unele surse menționează naşterea la 12/24.XII.1889

– 1894: S-a născut Mihail Andricu compozitor și profesor; unul din creatorii muzicii simfonice și de cameră de inspirație folclorică din România; membru fondator al Societăţii Compozitorilor Români, unde a ocupat funcția de vicepreședinte între 1946-1956; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1974)

– 1894: S-a născut medicul neurolog Oscar Sager, unul dintre reprezentanţii de seamă ai şcolii româneşti de neurologie (cercetări de pionierat în electroencefalografie); membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1981)

– 1898: S-a născut prozatorul şi traducătorul Virgiliu Monda (pseudonimul lui Zeilic Moscovici), de profesie medic (m. 1991)

– 1908: S-a născut pictoriţa Medi Wechsler Dinu (m. 2016)

– 1914: S-a născut (într-o familie de origine germană) Dumitru (Trixy) Checais, regizor, scenograf, coregraf, balerin și profesor; considerat de critica de specialitate drept cel mai mare balerin român al secolului trecut; a creat un limbaj coregrafic propriu, prin care s-a impus ca precursor al dansului contemporan românesc (m. 1990)

– 1914: A murit Ion Bălăceanu, om politic (participant la Revoluţia de la 1848 şi militant pentru unirea Principatelor), memorialist (a lăsat pagini inedite, de o certă valoare istorică) (n. 1828)

– 1923: S-a născut muzicianul Teodor Costin, dirijor (1952 – 1986) şi director (1962 – 1986) la Filarmonica „Oltenia” din Craiova, dirijor şi director (1972 – 1985) la Teatrul Liric din Craiova (m. 2011)

– 1925: S-a născut (la Boston, SUA, din părinţi români) doctorul și profesorul George Litarczek, „părintele fondator” al specializării Anestezie – Terapie Intensivă din România şi unul dintre „pionierii” ei la nivel mondial; a pus la punct metoda hipotermiei ce a fost folosită în intervenţiile pe cord deschis; membru de onoare al Academiei Române din 2017 (m. 2019) – 100 de ani

– 1930: A murit Vintilă I. C. Brătianu, economist şi om politic liberal; preşedinte al PNL între anii 1927 şi 1930; unul dintre iniţiatorii politicii „prin noi înşine”; ministru de finanţe în mai multe guverne şi prim-ministru între anii 1927 şi 1928; s-a numărat printre fondatorii Institutului Economic Român şi ai Institutului de Cercetări Agronomice al României; membru de onoare al Academiei Române din 1928 (n. 1867) – 95 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 21.XII.1930, iar altele la 23.XII.1930

– 1931: S-a născut actorul, regizorul de teatru şi dramaturgul israelian de origine română Niko Nitai (născut Nicu Iacob); a fost întemeietorul teatrului „Hasimtá” din Jaffa (pe care l-a condus vreme de 18 ani) și al teatrului „Karov” din Tel Aviv (m. 2020)

– 1937: S-a născut compozitorul Corneliu Cezar, reprezentant important al postmodernismului muzical românesc (m. 1997)

– 1939: S-a născut compozitorul Dinu Petrescu (m. 1999)

– 1940: S-a născut sculptorul şi profesorul Mihai Buculei; autorul unui mare număr de sculpturi monumentale, printre ele numărându-se cea mai mare sculptură din Bucureşti – Monumentul „Aripi” din Piaţa Presei Libere, dedicat luptătorilor din rezistenţa anticomunistă 1945 — 1989 din România şi Basarabia, și Monumentul Marii Uniri din Alba Iulia – 85 de ani

– 1940: S-a născut actriţa Cristina Deleanu, personalitate a teatrului, filmului, televiziunii și Radioului din România; a colaborat în mod constant la Teatrul Radiofonic (m. 2025) – 85 de ani

– 1944: S-a născut Dan Mutaşcu, poet, prozator și dramaturg

– 1954: S-a născut pictorul Horia Traian Gherghina, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Hunedoara (m. 2021)

– 1955: S-a născut Leluţ Vasilescu, unul dintre membrii fondatori ai formaţiei Compact și toboșarul trupei (m. 2022) – 70 de ani

– 1956: A murit poetul Nicolae Labiş, în urma unui accident de tramvai suferit în noaptea de 9/10 decembrie a aceluiaşi an (n. 1935)

– 1966, 22/23: A murit actorul, regizorul şi profesorul Ion Iancovescu; ctitor a şapte edificii teatrale în Bucureşti (n. 1889)

– 1967: A murit basul Edgar Istratty, membru fondator al Operei Române (n. 1887)

– 1974: S-a născut Andreea Marin, realizatoare de emisiuni de televiziune

– 1974: S-a născut Ana Maria Sandu, scriitoare și jurnalistă; redactor la revista Dilema Veche; împreună cu scriitoarea Svetlana Cârstean a inițiat „Incubatorul de lectură”, un proiect ce propune o formulă inedită pentru educaţia modernă interdisciplinară, în care arta, lectura şi dezbaterile se unesc pentru a oferi noi perspective de învăţare

– 1981: A murit Dragoş Vicol, poet, prozator şi traducător (n. 1920)

– 1982: A murit Traian Gheorghiu, publicist, dramaturg și profesor (n. 1906)

– 1989: A murit general-colonel Vasile Milea, ministru al apărării naţionale în decembrie 1989, etichetat de conducerea comunistă, în ştirea referitoare la „sinuciderea” sa, drept „trădător de ţară” (n. 1927)

– 1993: A murit compozitoarea Florica Dimitriu (n. 1915)

– 2015: A murit Günther Reininger, muzician german-român, pianist, organist, compozitor şi vocalist în cadrul trupelor „Phoenix” şi „Amicii” (n. 1950) – 10 ani

– 2021: A murit juristul și profesorul universitar doctor Ioan Muraru; judecător la Curtea Constituțională a României (1992-2001), președinte al Curții Constituționale (1995-1998) şi Avocat al Poporului (2001-2011); a contribuit la redactarea Constituției României (1990-1991), cât și la revizuirea acesteia (2002-2003); profesor de Drept constituțional și instituții politice, autor de manuale, cursuri, monografii și a peste 100 de studii de Drept constituțional (n. 1938)

– 2024: A murit profesorul universitar Alexandru Niculescu, unul dintre cei mai de seamă lingviști români ai secolului XX și cel mai cunoscut și iubit romanist român din a doua jumătate a veacului trecut; din 1984 a avut o bogată activitate științifică și universitară în străinătate, impunînd cu strălucire valorile românești peste hotare și aducând limba română în sfera de interes științific a romanisticii europene (n. 1928) – 1 an

– 2024: A murit Sorin Dumitrescu, pictor, grafician, publicist şi profesor universitar; fondatorul Editurii şi Fundaţiei „Anastasia”, unde a coordonat departamentele editorial (peste 400 de titluri publicate până în 2002), video (peste 250 de documente video), imagine (peste 60 de expoziţii tematice, de grup sau personale, organizate la Galeria Catacomba, centru-pilot de artă contemporană al Muzeului Național de Artă al României); discipol al Părintelui Constantin Galeriu; „așezat de Dumnezeu, pentru o vreme, la timona afirmării și conștiinței laicatului ortodox român după 1989”, s-a adăugat neamului său din ceruri de ziua Sf. Mc. Anastasia, cea a cărui nume înseamnă „înviere”; membru corespondent al Academiei Române din 2006 (n. 1946) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

-New York: Consiliul de Securitate al ONU se va reuni pe tema Sudanului

-Kuala Lumpur: Malaezia convoacă o reuniune specială a miniștrilor de externe ai ASEAN pentru a aborda conflictul thailandez-cambodgian.

– Kuala Lumpur, Malaezia: Decizie privind o posibilă eliberare sub supraveghere a fostului prim-ministru Najib Razak, condamnat pentru un scandal de spălare de bani

-Ierusalim/Ramallah: Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis se întâlnește cu omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, la Ierusalim și cu președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, la Ramallah

-Australia: Chris Minns, premierul statului New South Wales, a declarat într-o conferinţă de presă că parlamentul se va reuni pe 22 decembrie pentru a discuta reforme ‘urgente’, inclusiv limitarea numărului de arme de foc permise pentru o singură persoană şi îngreunarea accesului la anumite tipuri de puşti. Guvernul statului va analiza de asemenea reforme care să îngreuneze organizarea de proteste stradale de amploare

– Varșovia: Audiere privind reținerea ministrului Justiției, Zbigniew Ziobro

– Madrid: Urmează ultimele întâlniri între sindicate și conducerea grupului Telefónica pe planul social

– Londra: Date privind PIB-ul din trimestrul al III-lea (a doua estimare)

Aniversări – Comemorări

– 1572: A murit pictorul francez François Clouet (n. ~1505/1510)

– 1639: S-a născut Jean Racine, poet dramatic francez (m. 1699)

– 1666: A murit pictorul italian Guercino (Giovanni Francesco Barbieri) (n. 1591)

– 1723: S-a născut Carl Friedrich Abel, compozitor german (m. 1787)

– 1735: S-a născut scriitorul elveţian Ulrich Bräker (m. 1798) – 290 de ani

– 1768: S-a născut pictorul britanic John Crome (m. 1821)

– 1807: S-a născut Johan Sebastian Welhaven, scriitor norvegian (m. 1873)

– 1819: S-a născut Franz Abt, compozitor și dirijor german (m. 1885)

– 1821: S-a născut compozitorul italian Giovanni Bottesini (m. 1889)

– 1823: S-a născut scriitorul american Thomas Wentworth Higginson (m. 1911)

– 1823: S-a născut Jean-Henri Fabre, biolog şi entomolog francez (m. 1915)

– 1828: A murit chimistul şi medicul englez William Hyde Wollaston; a descoperit elementele chimice paladiul şi rodiul în 1803 (n. 1766)

– 1858: S-a născut compozitorul italian Giacomo Puccini (numele complet: Giacomo Antonio Domenico Michele Secondo Maria Puccini) (m. 1924)

– 1859: S-a născut matematicianul german Otto Hölder; în analiza matematică, relația fundamentală în cadrul spațiilor Lp poartă numele de „inegalitatea lui Hölder” (m. 1937)

– 1867: A murit Jean-Victor Poncelet, matematician şi inginer francez; contribuţii în domeniul geometriei proiective şi în mecanica aplicată (n. 1788)

– 1867: A murit pictorul francez Théodore Rousseau (n. 1812)

– 1874: S-a născut Franz Schmidt, compozitor, dirijor şi pianist austriac (m. 1939)

– 1876: S-a născut Filippo Tommaso Marinetti, poet, scriitor de proză, romancier şi dramaturg italian, fondatorul Futurismului, curent literar de la începutul secolului al XX-lea, care exaltă promovarea noului, a prezentului care prefigurează viitorul (m. 1944)

– 1880: A murit scriitoarea engleză George Eliot (pe numele adevărat Mary Ann Evans, şi-a luat acest pseudonim, întrucât, în acea perioadă, scrisul era considerat o activitate exclusiv masculină); George Eliot este un nume reprezentativ pentru epoca victoriană a culturii britanice (n. 1819) – 145 de ani

– 1883: S-a născut Edgar Varèse (nume complet: Edgard Victor Achille Charles Varèse), compozitor american de origine franceză; precursor al muzicii electronice (m. 1965)

– 1900: S-a născut John C. Slater, fizician şi chimist american, recunoscut pentru introducerea funcţiilor exponenţiale care descriu orbitalii atomici (m. 1976) – 125 de ani

– 1900: S-a născut Alan Bush, compozitor, dirijor şi profesor britanic (m. 1995) – 125 de ani

– 1903: S-a născut Haldan Keffer Hartline, medic, fiziolog şi biochimist american; Premiul Nobel pentru Medicină în 1967, împreună cu suedezul Ragnar Granit şi americanul George Wald (pentru descoperirea mecanismului vederii) (m. 1983)

– 1905: S-a născut actorul francez Pierre Brasseur (nume la naștere: Pierre-Albert Espinasse) (m. 1972) – 120 de ani

– 1908: S-a născut Giacomo Manzù (pseudonimul lui Giacomo Manzoni), sculptor, grafician şi desenator italian (m. 1991)

– 1908: S-a născut Max Bill, arhitect, artist şi designer elveţian (m. 1994)

– 1923: A murit lingvistul suedez Gjöran Björkman; a cunoscut bine şi limba română, ceea ce i-a permis să traducă şi să publice în suedeză lucrări ale unor autori români („Traduceri suedeze din poeţi români” – 1921); membru de onoare străin al Academiei Române din 1922 (n. 1860)

– 1925: S-a născut Károly Makk, regizor de film, scenarist, actor și producător maghiar; considerat un maestru al cinematografiei maghiare, opera lui combină cinematografia narativă clasică cu o abordare modernă, de cercetare a sufletului, iar această tranziţie stilistică este un punct important de cotitură nu doar în istoria filmului maghiar, dar şi în cel universal (m. 2017) – 100 de ani

– 1929: S-a născut Hugo Loetscher, scriitor şi eseist elveţian (m. 2009)

– 1935: S-a născut cineastul portughez Paulo Rocha; a avut o contribuţie semnificativă în dezvoltarea cinematografiei portugheze moderne (m. 2012) – 90 de ani

– 1936: S-a născut Héctor Elizondo, actor american originar din Puerto Rico

– 1936: A murit scriitorul rus Nikolai Ostrovski (n. 1904)

– 1938: S-a născut fotbalistul spaniol Enrique Perez Diaz („Pachin”), legendarul fundaş al echipei „Real Madrid” (m. 2021)

– 1940: A murit Nathanael West, scriitor și scenarist american (n. 1903) – 85 de ani

– 1941: S-a născut chimistul și profesorul american de origine britanică M. Stanley Whittingham; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 2019, împreună cu John B. Goodenough şi Akira Yoshino, „pentru dezvoltarea acumulatorului litiu-ion”

– 1943: A murit scriitoarea britanică Beatrix Potter, una dintre cele mai îndrăgite autoare de cărţi pentru copii (n. 1866)

– 1949: S-a născut cântăreţul britanic Maurice Gibb, membru al legendarei formaţii „Bee Gees” (m. 2003)

– 1949: S-a născut cântăreţul şi compozitorul britanic Robin Gibb, fondator, împreună cu doi fraţi ai săi (Barry şi Maurice), al grupului disco „Bee Gees” (m. 2012)

– 1955: S-a născut Thomas Christian Südhof, neurolog și profesor american de origine germană, cunoscut pentru studiile sale privind transmiterea sinaptică; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2013, împreună cu cercetătorii americani Randy Schekman şi James E. Rothman, pentru „descoperirea mecanismelor care reglează transportul veziculelor, un important sistem de transport în celulele noastre” – 70 de ani

– 1956: S-a născut scriitorul american Percival Everett, recompensat în 2024 cu National Book Award la categoria ficţiune, unul dintre cele mai prestigioase premii literare americane, graţie romanului ”James”, o repovestire a volumului ”Aventurile lui Huckleberry Finn”, de Mark Twain

– 1967: S-a născut Valeriu Andriuță, actor, regizor, producător și scenarist de film din Republica Moldova

– 1969: A murit Josef von Sternberg, regizor de film american de origine austriacă; cel care a lansat-o pe Marlene Dietrich (n. 1894)

– 1972: S-a născut Vanessa Paradis, cântăreaţă şi actriţă franceză

– 1979: A murit Darryl F. Zanuk, director executiv și producător de film american (n. 1902)

– 1983: S-a născut Daniel Popper, artist sud-african cunoscut pentru sculpturile sale „cât casa”, spectaculoase și instalațiile interactive de artă publică

– 1989: A murit Samuel Beckett, scriitor şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru literatură în 1969 (n. 1906)

– 1991: A murit compozitorul austriac Ernst Krenek (n. 1900)

– 1996: A murit Mica Popovič, unul dintre cei mai cunoscuţi pictori sârbi (n. 1923)

– 1998: A murit Pierre Vallières, scriitor şi jurnalist canadian de limbă franceză, figură reprezentativă a mişcării pentru independenţa Quebec-ului (n. 1938)

– 2014: A murit Joe Cocker (nume complet: John Robert Cocker), cântăreţ şi muzician britanic de rock şi blues (n. 1944)

– 2018: A murit Jean Bourgain, matematician și profesor belgian; contribuție importantă la multe domenii din analiza matematică (n. 1954)

Sursa: RADOR