Calendarul zilei – 20 noiembrie
Publicat de Codrin RAITA, 20 noiembrie 2025, 05:00 / actualizat: 20 noiembrie 2025, 15:09
S-a întâmplat într-o zi de 20 noiembrie
* În urmă cu 801 ani (1224) era menţionată pentru prima dată biserica „Sf. Mihail” din Cisnădioara (jud. Sibiu), monument istoric şi de arhitectură din secolul al XIII-lea, edificiu considerat drept cel mai vechi monument de arhitectură în stil romanic pur din Transilvania. Biserica din Cisnădioara se înscrie în seria bazilicilor de inspiraţie renană din zona Sibiului, alături de cea din Cisnădie, Ocna Sibiului, Guşteriţa etc. Ceea ce este demn de remarcat este faptul că monumentul ecleziastic nu a fost modificat de-a lungul timpului, aşa cum s-a întâmplat cu majoritatea bisericilor din Transilvania. Unele modificări au fost făcute după invazia tătarilor din 1241, modificări care relevă influenţa şantierelor din Ungaria vestică, influenţe ce sunt vizibile şi în zona Sibiului şi a Sebeşului începând din anul 1260
* Cu 173 de ani în urmă (1852) avea loc deschiderea oficială a Școlii Centrale din București, care s-a numit ulterior „Pensionatul Domnesc de fete”. La data de 19 martie 1851, domnitorul Barbu Ştirbey a aprobat prin edict regal înfiinţarea unui „Pensionat Domnesc de Demoazele”, şcoală destinată fiicelor unor demnitari, care se distinseseră în serviciul public şi cărora, statul, drept recunoaştere şi recompensă, le asigura în mod gratuit buna educaţie a odraslelor. Din 1864 este transformată în şcoală secundară de cinci ani. Prima directoare a fost Ana Iacobsen, de origine din Rusia. Astfel este pusă piatră de temelie a actualei Şcoli Centrale, şcoală ce va deveni în timp echivalenta feminină a liceului Sf. Sava, întemeiat cu trei decenii mai devreme. Până la 1890, când părintele arhitecturii româneşti, Ion Mincu, construieşte actualul edificiu al Şcolii Centrale, aceasta îşi schimbă sediul în mai multe locuri: Casa lui Manuc, Casa Turnescu, unul dintre palatele familiei Ghica sau pe strada numită „a Pensionatului/Pensionului”, de lângă Colţea. După 1948 și până în 1993 instituția s-a numit „Liceul Zoia Kosmodemianskaia”. În 1990, în urma schimbărilor politice ce au înlăturat regimul comunist, liceul îşi recapătă numele şi redevine Şcoala Centrală
* Cu 164 de ani în urmă (1861) Poarta otomană emitea „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, înfăptuită de facto la 24 ianuarie 1859 (unirea era recunoscută, însă, numai pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza). În ciuda prevederilor restrictive, documentul marchează un pas important pe calea unirii depline a Principatelor (20.XI/2.XII)
* Acum 116 ani (1909) era înfiinţată, la Chitila (lângă Bucureşti), din iniţiativa lui Mihail Cerchez, prima Şcoală de pilotaj din România (şi din sud-estul Europei). A funcţionat între anii 1909 şi 1911 şi a pregătit primii piloţi militari români. Complexul Aeronautic de la Chitila a fost înființat prin strădaniile avocatului român Mihail Cerchez. La 20 noiembrie 1909 s-a înregistrat la Tribunalul Ilfov Actul Constitutiv nr. 2931/1909 al firmei particulare Cerchez Co., încheiat între Mihail Cerchez împreună cu alte 29 de persoane, prieteni de-ai avocatului (Gigi Petcu, Iancu Mavrodin, Ștefan Cerchez ș.a.), și statul român, act prin care primii s-au obligat să contribuie cu sume de bani în vederea atigerii țelului societății: „exploatarea locomoțiunei aeriene subt toate formele”, iar statul să pună la dispoziție terenul (20.XI/3.XII)
* În urmă cu 108 ani (1917) a avut loc Bătălia de la Cambrai (în timpul Primului Război Mondial). Cu prilejul ofensivei engleze asupra oraşului francez au fost folosite pentru prima oară, într-o luptă, tancurile (20.XI – 8.XII)
* La data de 20 noiembrie 1919, cu 106 ani în urmă, la Ateneul Român (Palatul Adunării Deputaţilor aflându-se în renovare), îşi începea lucrările primul Parlament al României după Marea Unire. Mulţi dintre membrii acestuia erau personalităţi istorice cu merite deosebite în pregătirea şi înfăptuirea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, precum Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiş, Ştefan Cicio Pop, Mihai Popovici, Sever Dan, Sever Bocu, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu şi mulţi alţii. „Lucrările legislativului au debutat, conform cutumei încetățenite, în prezența regelui Ferdinand, care a citit obișnuitul mesaj. De data aceasta, se înțelege, cu conotații speciale. În primul Parlament al României au ajuns 169 de deputați și senatori din Ardeal. Președinte al Adunării Deputaților a fost ales Vasile Stroescu, cel mai vârstnic deputat
* Acum 104 ani (1921) s-a desfășurat primul Congres General al Partidului Țărănesc. La Congresul general al partidului de la București, din 20–21 noiembrie 1921, Partidul Țărănesc a întrunit reprezentanți de pe tot întinsul țării (cu excepția Bucovinei, a cărei organizație s-a format în iunie 1922). Partidul a aprobat fuziunea cu succesorul de drept al Partidul Țărănesc din fosta Basarabie țaristă, uniune care a fost realizată la 18 iulie 1821, precum și proiectul de program de revendicări social-politice și economice, al cărui proiect fusese pregătit de Constantin Stere
* În urmă cu 103 ani (1922) România participa la Conferinţa internaţională de la Lausanne (Elveţia), în problema strâmtorilor Bosfor şi Dardanele. În cadrul conferinţei s-a discutat şi s-a semnat Tratatul de pace cu Turcia, care recunoştea drepturile României asupra insulei Ada-Kaleh de pe Dunăre (conferinţa s-a încheiat la 24.VII.1923)
* La Tiraspol (Transnistria de astăzi), se semna la data de 20 noiembrie 1923, acum 102 ani, primul acord între România și URSS, acord care prevedea mijloacele și procedeele ce trebuiau urmate în vederea soluționării conflictelor de pe Nistru
* Cu 93 de ani în urmă (1932), la Opera Română din București, avea loc premiera românească a baletului „Iris” de Constantin C. Nottara, după premiera absolută a spectacolului la Opera din Moravska-Ostrava din Cehoslovacia, din 12 noiembrie 1931
* Sunt marcați 80 de ani (1945) de când începeau dezbaterile în procesul principalilor criminali de război nazişti, judecat la Curtea Internaţională Militară de Justiţie de la Nürnberg (Germania) și încheiat la 1.X.1946. Tribunalul de la Nürnberg a tras la răspundere nazişti de prim rang. A fost un proces-mamut, ca răspuns la crime abominabile, care influenţează până astăzi dreptul penal internaţional
* Acum 76 de ani (1949) avea loc înființarea Uniunii Federale a Naționalităților Europene (Federal Union of European Nationalities – FUEN), la Paris, la primul Congres al Naționalităților. FUEN este cea mai mare organizație umbrelă a minorităților naționale autohtone/grupuri etnice din Europa, având în jur de 100 de organizații membre din 35 de țări. În 2019, existau 103 organizații membre reprezentând minorități etnice, lingvistice și naționale din Europa
* În urmă cu 66 de ani (1959), la Opera Română din Bucureşti, avea loc premiera operei „Răscoala” de Gheorghe Dumitrescu, pe un libret al compozitorului după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu
* Acum 62 de ani (1963) Adunarea Generală a ONU adopta Declaraţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la lichidarea tuturor formelor de discriminare rasială
* Cu 36 de ani în urmă (1989), între 20 și 24 noiembrie, la Sala Palatului, a avut loc Congresul al XIV-lea al PCR. Ultimul Congres al PCR și-a deschis lucrările pe 20 noiembrie 1989, în prezența a 3.308 delegați. A fost ultimul congres în care Ceaușescu a fost ales în unanimitate secretarul general al PCR și ovaționat la scenă deschisă. Peste numai o lună, la Timișoara, începea Revoluția și, odată cu ea, sfârșitul regimului comunist în România, prin executarea soților Ceaușescu (pe 25.XII.1989). În cadrul Congresului, timp de șase ore, Nicolae Ceaușescu a prezentat Raportul în fața Congresului. În discursul său, Nicolae Ceaușescu promitea, printre altele, că, în cincinalul următor, producția-marfă industrială va crește cu 30-50, însă este necesar să se considere aceste procente ca fiind minime și că trebuie să se acționeze pentru o creștere mai accentuată.
* Tot acum 36 de ani (1989) Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat prima Convenție cu privire la drepturile copilului. Convenția a fost adoptată de 196 de țări, membre ale Națiunilor Unite (cu excepția SUA). Orice stat care semnează și ratifică Convenția se obligă să aplice integral și corespunzător standardele juridice în domeniul promovării și protecției drepturilor copilului. Două Protocoale Opționale adiționale la Convenția pentru Drepturile Copilului au fost adoptate la 25 mai 2000. Primul Protocol interzice implicarea copiilor în conflicte militare, iar cel de-al doilea interzice vânzarea acestora, prostituția și pornografia infantilă. Ambele protocoale au fost ratificate de peste 150 de state. Un al treilea Protocol Opțional a fost adoptat la New York, în decembrie 2011, privind procedura comunicărilor, care va permite copiilor sau reprezentanților acestora să depună plângeri individuale pentru încălcarea drepturilor copiilor. Documentul a intrat în vigoare la 14 aprilie 2014. România a semnat Protocolul în data de 13 iunie 2012
* În urmă cu 33 de ani (1992) era deschisă oficial Bursa Română de Mărfuri, prima şedinţă de tranzacţionare având loc în 10 decembrie 1992. Dacă în 1992, BRM dispunea doar de ringul central din Bucureşti, la finele anului 2007, reţeaua teritorială cuprinde 33 terminale bursiere, prin intermediul cărora se realizează o bună acoperire teritorială a tuturor zonelor geografice ale ţării: Alba, Alexandria, Arad, Bacău, Bistriţa, Braşov, Buzău, Cluj-Napoca, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Craiova, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Oradea, Piatra Neamţ, Piteşti, Prahova, Reşiţa, Slobozia, Suceava, Târgovişte, Târgu Mureş, Timişoara, Tulcea, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea
* Acum 33 de ani (1992) Guvernul Nicolae Văcăroiu a condus România, începând cu această dată și până pe 11 decembrie 1996
* Se marchează 30 de ani (1995) de când Agenția Spațială Română (ROSA) a dobândit statutul de instituție publică cu personalitate juridică, statut legiferat prin HG nr. 923/20.11.1995. ROSA este o organizaţie ştiinţifică şi tehnologică având recunoaștere internațională, îndeplinind un rol esențial în coordonarea activităţilor naţionale de cercetare şi aplicaţii spaţiale şi de securitate
Aniversări – Comemorări
– Sf. Cuv. Grigorie Decapolitul; Sf. Mucenic Dasie (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)
– Sf. Cuv. Grigore Decapolitul; Sf. Mucenic Dasius din Durostorum (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)
– „Ziua Naţională fără Tutun”; marcată, anual, în a treia zi de joi a lunii noiembrie, pe baza unei hotărâri a Guvernului României din 13.XI.2002
– 1856: A murit Bolyai Farkas, matematician maghiar din Transilvania, cunoscut mai ales pentru contribuţiile sale în geometrie; tatăl matematicianului Bolyai János (n. 1775)
– 1869: S-a născut Nerva Hodoş, istoric şi bibliograf; unul dintre fondatorii bibliografiei româneşti; a desfăşurat o activitate rodnică pentru organizarea colecţiilor Bibliotecii Academiei (m. 1913)
– 1872, 20.XI/2.XII: S-a născut pictorul Gheorghe Petraşcu; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1949)
– 1872: S-a născut poetul George Tutoveanu, afirmat în publicaţii sămănătoriste (m. 1957)
– 1874: S-a născut (la Cruşevo, Macedonia) N.[icolae] Batzaria, scriitor şi ziarist aromân, creator de literatură pentru copii, cunoscut şi sub pseudonimul „Moş Nae” (m. 1952, în lagărul de la Ghencea, Bucureşti)
– 1892: S-a născut Ion Sân-Giorgiu, germanist, comparatist şi istoric literar; director de studii la Universitatea populară din Vălenii de Munte între anii 1922 şi 1929 (m. 1950, la Düsseldorf, RFG)
– 1901: S-a născut Alexandru Şahighian, poet, prozator, traducător şi publicist (m. 1965)
– 1906: S-a născut compozitorul Nelu (Ioan) Ionescu (m. 1976)
– 1907: S-a născut Mihai Beniuc, poet, prozator, dramaturg, traducător; psiholog (primul specialist român în psihologia animală şi comparată); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1988)
– 1911: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) fizicianul Radu Grigorovici; contribuţii în spectroscopie, optică şi fotometrie; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2008)
– 1912: S-a născut Letiţia Papu, prozatoare, poetă şi traducătoare (m. 1979)
– 1912: S-a născut biologul Victor Preda; a scris, printre altele, lucrarea „Experienţa antropologică şi determinismul manifestărilor umane”, o primă sinteză antropologică în limba română; membru al Academiei Române (m. 1982)
– 1928: S-a născut botanistul Mandache Leocov, director al Grădinii Botanice din Iași între anii 1973-1990 (m. 2018)
– 1932: S-a născut economistul, diplomatul și profesorul universitar Tudorel Postolache; a avut contribuții majore în modernizarea științelor economice; creator de școală națională de cercetare cu străpungere internațională; director general și fondator al Institutului Naţional de Cercetări Economice (1990); preşedinte al Comisiei pentru elaborarea strategiei privind înfăptuirea economiei de piaţă în România (1990); a fost preşedinte al Comisiei de elaborare a „Strategiei naţionale de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană” (1995), ale cărei lucrări s-au finalizat cu „Declaraţia de la Snagov”, prin care s-a consemnat primul consens politic național, referitor la opțiunea României de a deveni stat membru al Uniunii Europene; membru titular al Academiei Române din 1990; președinte (2000-2006) și președinte de onoare (2006-2020) al Secţiei de ştiinţe economice, juridice şi sociologie a Academiei Române (m. 2020)
– 1938: A murit baritonul Jean Athanasiu (n. 1885)
– 1939: S-a născut prozatorul Stelian Tăbăraș (m. 2009)
– 1940: A murit Ioan Moţa, preot şi publicist; a militat pentru înfăptuirea deplinei unități a statului român (n. 1868) – 85 de ani
– 1943: S-a născut Grigore Ilisei, scriitor, publicist, om de radio și televiziune; între anii 1966 şi 1983 a lucrat la Radio Iaşi şi Radio Bucureşti (disponibilizat în 1983 din cauza dosarului de cadre); la 22 decembrie 1989 redeschide, alături de alţi colegi, Studioul din Iaşi (închis de autorităţile comuniste în ianuarie 1985), iar în noiembrie 1991 contribuie la deschiderea Studioului TVR Iaşi; director al Studioului teritorial de radio și televiziune Iași (1990-1994); director al TVR Iași (1994-1997)
– 1948: S-a născut scriitorul, publicistul şi traducătorul Liviu Radu; considerat unul dintre cei mai importanţi autori de science-fiction şi fantasy din România perioadei de după 1990 (m. 2015)
– 1950: S-a născut pictorul Viorel Nimigeanu; a realizat, de-a lungul carierei, fresca la mai mult de 30 de biserici din țară și străinătate (m. 2021) – 75 de ani
– 1950: A murit (la Düsseldorf, RFG) Ion Sân-Giorgiu, germanist, comparatist şi istoric literar, dramaturg şi poet; director de studii la Universitatea Populară din Vălenii de Munte între anii 1922 şi 1929 (n. 1892) – 75 de ani
– 1964: A murit (la New York) Sabin Manuilă, medic, demograf, statistician, editor şi publicist român stabilit în SUA (1948); înainte de a emigra, a deţinut o serie de funcţii de conducere, printre care cea de director al Institutului Central de Statistică, în cadrul căruia a înfiinţat un serviciu de demografie; membru corespondent al Academiei Române din 1938 (n. 1894)
– 1980: A murit I.[onescu] Valerian, poet şi prozator (n. 1895) – 45 de ani
– 2010: A murit soprana Roxana Briban; solistă a Operei Naționale București și colaboratoare a Operei de Stat din Viena (n. 1971) – 15 ani
– 2019: A murit inginerul geofizician și profesorul Gheorghe-Dorel Zugrăvescu; pionierul geodinamicii instrumentale din România; a înființat Observatorul Geodinamic Căldărușani, iar în 1990 Institutul de Geodinamică „Sabba Ștefănescu” ca institut multidisciplinar al Academiei Române; membru fondator al Academiei de Științe Tehnice din România, membru fondator și Președinte al Secției Științe Geonomice a Academiei Oamenilor de Știință din România; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1930)
– 2019: A murit pictorul şi profesorul Gheorghe Vadana (n. 1931)
– 2021: A murit Claudiu Iordache, om politic, poet, prozator, dramaturg, eseist, editor și publicist; a fost membru fondator al Frontului Democratic Român, primul partid antitotalitar din România, înființat în zilele Revoluției Române, în 20 decembrie 1989, în balconul Operei din Timișoara; deputat (1990-1992); director general al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (2004-2018) (n. 1942)
– 2022: A murit Hédi Fried, psiholog și scriitoare, supraviețuitoare a Holocaustului; după ce s-a salvat din lagărele Auschwitz și Bergen-Belsen a emigrat în Suedia, în iulie 1945, unde a lucrat ca psiholog și a participat la educarea tinerelor generații, promovând toleranța și înțelegerea între oameni; a publicat cinci cărți cu conținut autobiografic, care au fost traduse în peste 20 de limbi; a contribuit la o mai bună cunoaștere a istoriei Holocaustului; laureată a Premiului Olof Palme pe 2017, pentru „eforturile neobosite de apărare a egalităţii în drepturi a tuturor oamenilor, precum şi pentru munca de o viaţă de a face cunoscute atrocităţile produse de nazism şi rasism, violenţă şi prejudecăţi” (n. 1924)
– 2024: A murit Mihail György, grafician și pictor, ilustratorul a peste 70 de volume pentru copii (n. 1930) – 1 an
– 2024: A murit Lucian Spiru Iancu, actor, regizor de teatru și film și profesor universitar; director al Teatrul Dramatic „Ovidius” din Constanța în trei rânduri (1984–1985, 1994–1998 și 2001–2004) (n. 1940) – 1 an
EVENIMENTE EXTERNE
– Bruxelles: Reuniune a Consiliului Afaceri Externe al UE
– Bruxelles: Cel de-al 4-lea Forum ministerial Indo-Pacific (IPMF) va avea loc în perioada 20-21 noiembrie și va fi prezidat de Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas. La cel de-al 4-lea Forum ministerial Indo-Pacific, UE și partenerii din regiunea Indo-Pacifică vor discuta despre construirea unui viitor rezistent, prosper și sigur, în sprijinul ordinii internaționale bazate pe reguli, al liberului schimb și al principiilor Cartei ONU. Cea de-a 4-a ediție a IPMF, care are ca temă „Construim împreună un viitor rezilient, prosper și sigur”, reprezintă o etapă importantă în promovarea cooperării strategice dintre UE și regiunea Indo-Pacifică
– Geneva: Summit al tinerilor activiști cu o ceremonie de decernare a premiilor la ONU
-Bruxelles: UE găzduiește o conferință a donatorilor pentru palestinieni (video)
-Geneva: Summit al tinerilor activiști cu ceremonie de decernare a premiilor la ONU
-Assisi, Italia: Vizita Papei Leon al XIV-lea la Assisi
– Washington, SUA: Înmormântarea fostului vicepreședinte american Dick Cheney
– New York: Walmart – Rezultatele trimestrului al III-lea
– Tunis: Forumul Mediteranean al Inteligenței Artificiale (20 – 21 nov.)
– Tunis: Audiere în procesul împotriva jurnaliștilor Mourad Zghridi și Borhen Bssais
– Madrid: Sunt comemorați 50 de ani de la moartea generalului Francisco Franco, care a marcat sfârșitul a 36 de ani de dictatură și începutul tranziției către democrație
– Nürnberg, Germania: Manifestări de marcare a 80 de ani de la deschiderea Procesului de la Nürnberg
– New York: Un autoportret de Frida Kahlo, în care artista este înfăţişată dormind într-un pat deasupra căruia se află un schelet uriaş, care urmează să fie scos la licitație de Casa Sotheby’s, la New York, are mari şanse să devină cel mai scump tablou realizat de o femeie, fiind estimată la o sumă cuprinsă între 40 şi 60 de milioane de dolari. Pictura a fost realizată în 1940 şi este intitulată „Le ręve (La chambre)”. Va fi de asemenea licitată o sculptură emblematică a provocatorului artist italian Maurizio Cattelan intitulată ”America” – o toaletă din aur masiv
– Jinja, Uganda: A 10-a ediție a Festivalui Nyege Nyege (20 – 23 nov.)
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Universală a Copiilor” sau „Ziua Internațională a Drepturilor Copilului”; se sărbătoreşte pe baza unei decizii a UNICEF din 1992; la 20.XI.1959 a fost adoptată Declaraţia Drepturilor Copilului, în cadrul celei de-a 14-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, iar în anul 1989 a fost adoptată Convenţia Drepturilor Copilului; Convenţia prevede protejarea şi promovarea drepturilor copiilor, precum dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie şi joacă, dar şi dreptul la viaţa de familie, de a fi protejaţi împotriva violenţei, de a nu fi discriminaţi şi dreptul de a-şi face auzite opiniile. NOTĂ: Pe 1 iunie este „Ziua internaţională a ocrotirii copiilor”, menţionată pentru prima dată la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor, care a avut loc la Geneva, în august 1925; atunci 54 de reprezentanţi din diferite ţări au adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului. Pe 19 noiembrie este marcată și „Ziua mondială de prevenire a abuzului și violenței asupra copiilor”, lansată în 2000, de „The Women’s World Summit Foundation” (WWSF), pentru a mobiliza şi îndemna guvernele şi societăţile să ia măsuri pentru a preveni abuzul asupra copiilor
– „Ziua Internaţională a Filosofiei” este marcată la iniţiativa UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură), din anul 2002, în a treia zi de joi din noiembrie; manifestările legate de această zi (mese rotunde, conferinţe, olimpiade de filosofie, expoziţii etc.) sunt organizate prin Comisiile naţionale pentru UNESCO şi prin Birourile regionale
– „Ziua Mondială a Cancerului Pancreatic”, marcată în a treia joi din noiembrie, de Coaliția Mondială a Cancerului Pancreatic, ce reunește peste 80 de organizații din peste 30 de țări și șase continente, pentru a sensibiliza cu privire la simptomele și riscurile bolii și la nevoia urgentă de detectare mai timpurie
– „Ziua Internaţională fără Fumat”; se marchează, anual, în a treia zi de joi a lunii noiembrie, la iniţiativa şi sub auspiciile „Uniunii Internaţionale contra Cancerului”; la 18.XI.1976, Divizia California a American Cancer Society a reuşit să convingă un milion de fumători să renunţe pentru o zi la acest obicei dăunător sănătăţii lor şi a celor din jur; un an mai târziu, în 1977, a treia zi de joi din noiembrie a fost celebrată în SUA la nivel naţional ca zi fără tutun. NOTĂ: O „Zi mondială fără tutun” este marcată şi la 31 mai, din anul 1988, la iniţiativa şi sub auspiciile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În România „Ziua naţională fără tutun” este marcată, din 2002, în a treia zi de joi a lunii noiembrie
– „Ziua Industrializării Africii”; proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 44/237 din 22.XII.1989, în cadrul celui de-al doilea Deceniu al ONU de dezvoltare industrială a Africii; scopul acestei zile este mobilizarea eforturilor comunităţii internaţionale pentru dezvoltarea ţărilor continentului african
– „Ziua Recordurilor Mondiale Guinness”, instituită de Guinness în anul 2005 (- 20 de ani), în a treia zi de joi a lunii noiembrie, este o celebrare anuală a celor mai uimitoare recorduri
– 1602: S-a născut Otto von Guericke, fizician, filosof şi om politic german; inventatorul pompei de vacum şi a teoriei vidului (m. 1686)
– 1752: S-a născut poetul britanic Thomas Chatterton, unul dintre precursorii romantismului (m. 1770)
– 1792, 20.XI/1.XII: S-a născut matematicianul rus Nikolai I. Lobacevski, inventator al geometriei neeuclidiene (m. 1856)
– 1813: S-a născut Franz Miklošič, lingvist şi filolog sloven; unul dintre întemeietorii şcolii comparativ-istorice a gramaticii şi a lexicului slav; contribuţii privind raporturile dintre limba română şi limbile slave (”Elemente slave în limba română”) şi dialectele limbii române în general (”Cercetări româneşti: Monumente de limbă istro- şi macedo-române”); membru de onoare străin al Academiei Române (1880) (m. 1891)
– 1858: S-a născut scriitoarea suedeză Selma Lagerlöf; prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură (în anul 1909) și prima femeie membră a Academiei Suedeze (m. 1940)
– 1869: S-a născut Zinaida Gippius, scriitoare, editoare şi critic literar rus; fondatoare, alături de Valeri Briusov, a Simbolismului în literatura rusă (m. 1945)
– 1889: S-a născut astronomul american Edwin Powell Hubble; este considerat fondatorul astronomiei extragalactice; a dovedit primul că universul se extinde (m. 1953)
– 1894: A murit Anton Rubinstein, pianist, compozitor şi dirijor rus (n. 1829)
– 1907: S-a născut regizorul şi scenaristul francez de film Henri-Georges Clouzot (m. 1977)
– 1908: S-a născut Alistair Cooke, faimos crainic britanic de radio, stabilit (în 1941) în SUA; veteran al postului de radio BBC, o adevărată legendă vie, Cooke le-a vorbit, timp de 58 de ani, ascultătorilor postului în cadrul rubricii „Letter from America” (Scrisoare din America); rubrica sa a fost cea mai longevivă emisiune de radio cu prezentator, fiind ascultată de oameni din întreaga lume (m. 2004)
– 1910 (stil nou): A murit scriitorul rus Lev Tolstoi, unul dintre scriitorii de seamă ai „vârstei de aur a literaturii ruse” (1820-1890); considerat de criticii literari ca unul dintre cei mai importanţi romancieri ai lumii (n. 1828) – 115 ani
– 1923: S-a născut Nadine Gordimer, prozatoare sudafricană, figură marcantă a luptei împotriva apartheidului; Premiul Nobel pentru Literatură în 1991 (m. 2014)
– 1924: S-a născut, la Varşovia, Benoît Mandelbrot, matematician franco-american provenit dintr-o familie de evrei lituanieni; cunoscut ca „părinte al geometriei fractale”, a avut contribuţii în aplicaţii ale matematicii în fizică, medicină, geologie, astronomie şi finanţe (m. 2010)
– 1925: S-a născut Maia Pliseţkaia, balerină, regizoare de balet, coreografă şi actriţă rusă; considerată una din cele mai importante balerine ale secolului al XX-lea (m. 2015) – 100 de ani
– 1925: A murit romancierul şi dramaturgul polonez Stefan Żeromski (n. 1864) – 100 de ani
– 1926: S-a născut antreprenorul Edouard Leclerc, fondatorul reţelei de magazine Leclerc care a revoluţionat comerţul din Franţa; pionier al retailului în Franţa, a devenit cunoscut pentru politica de preţuri scăzute (m. 2012)
– 1928: S-a născut Aleksei Batalov, actor, regizor de film, scenarist și profesor rus (m. 2017)
– 1936: S-a născut Donald Richard DeLillo, romancier, scenarist, dramaturg și eseist american
– 1938: A murit Edwin Hall, fizician american, care a descoperit efectul „Hall” (efect galvanomagnetic) (n. 1855)
– 1940: S-a născut Arieh Warshel, chimist și profesor american de origine israeliană; laureat al Premiului Nobel pentru chimie în anul 2013, alături de Martin Karplus şi Michael Levitt, „pentru dezvoltarea modelelor multiscalare aplicabile în cazul sistemelor chimice complexe” – 85 de ani
– 1942: S-a născut Joe Biden (nume complet: Joseph Robinette Biden, Jr.), politician american, al 46-lea președinte al Statelor Unite (din 20.I.2021); la data de 5 noiembrie 2024 a avut loc un nou scrutin al alegerilor prezidențiale, câștigate de republicanul Donald Trump, care și-a preluat mandatul la data de 20 ianuarie 2025
– 1945: A murit fizicianul britanic Francis Aston; a descoperit existenţa izotopilor; Premiul Nobel pentru chimie în 1922 (n. 1877) – 80 de ani
– 1946: S-a născut PF Părinte Kirill (numele la botez: Vladimir Mihailovici Gundeav), Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii (din 2009)
– 1947: A murit Wolfgang Borchert, scriitor şi dramaturg german (n. 1921)
– 1948: S-a născut soprana afro-americană Barbara Hendricks
– 1950: A murit compozitorul italian Francesco Cilea (n. 1866) – 75 de ani
– 1952: A murit Benedetto Croce, filosof, istoric, estetician, critic literar şi om politic italian; membru de onoare străin al Academiei Române (1921) (n. 1866)
– 1956: S-a născut actrița americană Bo Derek
– 1975: A murit Francisco Franco, general şi om politic spaniol; comandant şef al forţelor naţionaliste în timpul războiului civil, s-a proclamat conducător (El Caudillo) al statului şi al armatei (1936-1975) şi a instaurat un regim autoritar, bazat pe un partid unic; şef al guvernului (1938-1973); în 1969, în urma unui referendum, l-a desemnat pe Juan Carlos de Bourbon ca viitor rege al Spaniei, după moartea sa (n. 1892) – 50 de ani
– 1978: A murit pictorul italian Giorgio de Chirico; împreună cu Carlo Carrà şi Giorgio Morandi, a pus bazele stilului numit ”pictura metafizică” (n. 1888, în Grecia)
– 1984: A murit poetul şi jurnalistul pakistanez Faiz Ahmas Faiz; alături de Muhammad Iqbal, este considerat unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi pakistanezi (n. 1911)
– 2006: A murit Robert Altman, regizor de film, scenarist şi producător american (n. 1925)
– 2016: A murit William Trevor, romancier irlandez şi autor de proză scurtă (n. 1928)
– 2018: A murit Aaron Klug, chimist, biochimist, biofizician, biolog și profesor britanic de origine lituaniană; Premiul Nobel pentru Chimie pe 1982, pentru investigațiile sale asupra structurii tridimensionale a virusurilor și a altor particule care sunt combinații de acizi nucleici și proteine și pentru dezvoltarea microscopiei electronice cristalografice (n. 1926)
– 2020: A murit Patriarhul Irineu (nume la naștere: Miroslav Gavrilović), al 45-lea întâistătător al Bisericii Ortodoxe Sârbe (din 2010), arhiepiscop de Peć și mitropolit de Belgrad și Karloviț (n. 1930) – 5 ani
– 2024: A murit John Prescott, om politic britanic, membru al Parlamentului European (1973–1979), vicepremier al Regatului Unit (1997-2007), deputat timp de 40 de ani; a fost mâna dreaptă a prim-ministrului Tony Blair şi a contribuit împreună cu el la transformarea Partidului Laburist (n. 1938) – 1 an
Sursa: RADOR
