Reducerea contingentului american nu afectează postura de securitate și descurajare a NATO în România

România trebuie să își consolideze și să își extindă parteneriatele în domeniul securității și apărării cu state europene-cheie precum Marea Britanie, Franța și Polonia și să avanseze operaționalizarea parteneriatului strategic cu Germania, consideră Ionela Ciortan, expertă în securitatea și apărarea UE.

Publicat de Adina Sîrbu, 11 noiembrie 2025, 14:26

Reducerea contingentului american nu afectează postura de securitate și descurajare a NATO în România, țara noastră rămânând integrată în postura aliată Enhanced Forward Presence, redenumită recent Forward Land Presence (FLP), a declarat Ionela Ciolan, cercetătoare în politica de securitate și apărare a UE la Centrul de Studii Europene Wilfried Martens din Bruxelles.

Ea a răspuns unei întrebări referitoare la compensarea descurajării amenințărilor de pe flancul estic al NATO prin suplimentarea de echipament militar și prin creșterea prezenței forțelor europene.

„Forțele terestre avansate ale NATO reprezintă un element central al prezenței aliate pe Flancul Estic, fiind organizate în 8 grupuri de luptă multinaționale desfășurate pe teritoriul statelor membre. În România, Franța este națiunea-cadru, iar în prezent avem trupe rotaționale din Spania, Belgia și Luxemburg. Trupele americane retrase făceau parte din rotații efectuate în cadrul relației bilaterale SUA-România, suplimentar față de postura NATO. Prin urmare, plecarea lor nu diminuează postura de securitate și apărare a NATO în regiune”, a explicat experta în securitatea și apărarea UE.

Totuși, a adăugat Ionela Ciolan, această mișcare reflectă ajustarea globală a poziționării militare americane, scăderea prioritizării Europei de către Washington și transmiterea mesajului clar că administrația Trump dorește ca europenii să devină capabili să-și asume independent apărarea continentului.

În acest context, inițiativele europene în domeniul apărării devin cu atât mai importante cu cât ele pot consolida pilonul european al NATO, pot acoperi eventualele goluri rezultate din reducerea implicării americane și pot menține credibilitatea posturii europene de descurajare în fața Rusiei.

În opinia sa, în ceea ce privește România, este esențial ca viitoarea Strategie Națională de Apărare să includă Uniunea Europeană ca pilon al garanțiilor de securitate ale țării noastre, alături de apartenența la NATO și de parteneriatul strategic cu Statele Unite.

„În completarea acestei triade strategice, România trebuie să își consolideze și să își extindă parteneriatele bilaterale în domeniul securității și apărării cu state europene-cheie precum Marea Britanie, Franța și Polonia și să avanseze operaționalizarea recentului parteneriat strategic cu Germania. Întărirea acestor relații poate avea un impact pozitiv asupra consolidării posturii strategice a României pe Flancul Sud-Estic al NATO și al UE. Așadar, pentru a răspunde la întrebare: da, o integrare mai profundă a României în inițiativele europene de dezvoltare a capabilităților militare și de apărare, alături de o cooperare mai strânsă cu partenerii europeni, inclusiv prin încurajarea unor noi rotații de contingente militare aliate în România, poate contribui substanțial la întărirea posturii noastre de descurajare”, a accentuat ea.

Dincolo de aceste aspecte, însă, elementul realmente decisiv rămâne angajamentul politic intern de a respecta obligațiile asumate în cadrul NATO, în special atingerea nivelului de 3,5% din PIB pentru investiții în capabilități militare în anii următori.

„La fel de importantă este și capacitatea României de a nu rata termenele pentru finanțările europene destinate achizițiilor comune, fie că vorbim de granturi sau de împrumuturi oferite de Comisia Europeană prin SAFE sau alte mecanisme, și de a ne asigura că vom avea o absorbție eficientă a acestor fonduri. Realizarea acestor obiective depinde exclusiv de voința politică de la București, precum și de capacitatea instituțiilor de a acționa rapid și coerent”, a ținut să evidențieze Ionela Ciolan.

Ea s-a referit și la principalele priorități pe care Uniunea Europeană ar trebui să le aibă în domeniul apărării și securității, atât pentru următorii 2-3 ani, cât și pentru cadrul financiar multianual 2028-2034.

„Pe fondul unei ordini internaționale tot mai instabile, al reducerii angajamentului american față de securitatea europeană și al intensificării amenințărilor venite din partea Federației Ruse, în Europa s-a conturat un consens: este necesară o postură de apărare robustă și credibilă, capabilă să descurajeze orice formă de agresiune. Se estimează că dispunem de o fereastră de aproximativ cinci ani, până în 2030, pentru a construi acest nivel de descurajare. În acest context, Comisia Europeană a lansat Carta Albă a Apărării Europene, planul Readiness 2030 (programul de finanțare a dezvoltării capabilităților de apărare europene) și, recent, Foaia de parcurs pentru pregătirea apărării Europei – 2030, planul prin care viziunea politică a UE este transformată în acțiuni concrete”, a amintit cercetătoarea în politica de securitate și apărare a UE la Centrul de Studii Europene Wilfried Martens.

În următorii ani, Uniunea Europeană trebuie să investească în nouă domenii prioritare pentru a dispune de capabilitățile necesare protejării frontierelor terestre, aeriene și maritime, precum și a infrastructurilor critice din spațiul cibernetic și cosmic: apărarea aeriană și antirachetă; capabilitățile strategice („strategic enablers”, astăzi furnizate în mare parte de SUA); mobilitatea militară; sistemele de artilerie; capabilitățile în spațiul cibernetic, inteligența artificială și războiul electronic; rachetele și munițiile; dronele și sistemele anti-drone; lupta terestră; capabilitățile de securitate maritimă.

Pe lângă dezvoltarea acestor capacități militare, tehnologice și cu dublu uz, Uniunea Europeană va trebui să construiască o industrie europeană comună de apărare capabilă să remedieze deficiențele critice actuale, să reducă fragmentarea și competiția industrială dintre statele membre și să asigure o interoperabilitate reală în cadrul pieței europene de apărare.

Abordarea acestor provocări – a continuat Ionela Ciolan – va permite construirea unei coloane vertebrale solide pentru o apărare europeană coerentă și credibilă, capabilă să ofere o descurajare eficientă împotriva oricărei amenințări externe (convenționale sau hibride) într-un mod cât mai puțin dependent de sprijinul Statelor Unite ale Americii.

În ceea ce privește finanțarea tuturor acestor capabilități, Comisia Europeană a propus planul Readiness 2030/ReArm Europe prin care se mobilizează 800 de miliarde de euro în cadrul planului pentru a finanța o creștere masivă a cheltuielilor de apărare prin activarea clauzei de derogare națională în cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere, instrumentul de împrumut în valoare de 150 de miliarde euro Acțiunea pentru securitatea Europei SAFE, dar și flexibilizarea instrumentelor UE existente pentru a permite investiții mai mari în domeniul apărării și contribuții din partea Grupului Băncii Europene de Investiții (BEI).

În plus, în negocierile actuale pentru viitorul cadrul financiar multianual 2028-2034, executivul UE a propus 131 de miliarde de euro pentru apărare și spațiu. „Prin urmare, va fi important ca statele membre să folosească instrumentele de finanțare propuse de Comisie pentru a-și dezvolta industriile de apărare naționale, într-o mai bună cooperare și coordonare la nivel european, ținând cont de standardele NATO”, a explicat experta în securitatea și apărarea UE.

Un alt subiect abordat a fost reprezentat de două proiecte emblematice, Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor și Eastern Flank Watch. Bruxelles-ul și-a fixat drept obiectiv ca ambele proiecte să dispună de o capacitate inițială până la sfârșitul anului viitor, cel de apărare anti-dronă să fie deplin operațional un an mai târziu, iar cel de supraveghere a flancului estic la sfârșitul anului 2028.

Din informațiile disponibile până în prezent, proiectul-fanion Eastern Flank Watch își propune să integreze sistemele de apărare aeriană și antidrone cu capabilități de apărare terestră și securitate maritimă în regiunile Mării Baltice și Mării Negre. Acest ansamblu va fi completat de capacități avansate de „situational awareness”, precum și de instrumente dedicate securității interne și managementului frontierelor. Conform Foii de parcurs, proiectul-fanion Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor va fi integrat în cadrul Eastern Flank Watch, urmând să furnizeze un sistem interoperabil și multistratificat pentru detectarea, urmărirea și neutralizarea dronelor ostile. Conceptul presupune o rețea integrată de senzori, soluții de bruiaj electronic și capabilități cinetice, desfășurate de la statele baltice până la Marea Neagră.

„Calendarul propus pentru implementare este fezabil, cu condiția ca statele de pe Flancul Estic să își asume angajamentul de a avansa aceste propuneri în ritmul recomandat de Comisia Europeană. Totuși, ambele proiecte-fanion se află încă într-un stadiu incipient de dezvoltare, iar unele informații esențiale privind operaționalizarea lor lipsesc. În cazul Inițiativei europene de apărare împotriva dronelor, rămân neclare tipurile de infrastructuri critice vizate și modalitatea concretă de implementare a acestui <zid antidrone> ”, a explicat Ionela Ciolan.

În ceea ce privește Eastern Flank Watch, nu este încă evident modul în care acesta va funcționa în arhitectura de securitate a Flancului Estic, alături de noua inițiativă NATO lansată în această toamnă, Santinela Estică, care presupune mobilizarea unor resurse aliate și îmbină capacități tradiționale cu tehnologii emergente, inclusiv instrumente dedicate contracarării dronelor.

„Prin urmare, este esențial să ne asigurăm că există coerență, complementaritate și coordonare între inițiativele UE și cele ale NATO. În acest sens, proiectul Eastern Flank Watch trebuie să fie pe deplin sincronizat cu activitatea viitorului Hub de securitate maritimă al UE pentru Marea Neagră, pe care România își propune să îl găzduiască, precum și cu planurile și inițiativele regionale de apărare ale NATO. Totodată, având statutul de unul dintre actorii-cheie ai Flancului Estic, România ar trebui să își asume un rol de co-inițiator în dezvoltarea și implementarea acestui proiect”, a accentuat experta în securitatea și apărarea Uniunii Europene.

O altă temă abordată a fost conflictul din Ucraina. Potrivit Ionelei Ciolan, asocierea Ucrainei la Fondul european de apărare, în valoare de 8 miliarde euro, va permite companiilor ucrainene să participe la programe europene de cercetare-dezvoltare, accelerând integrarea sa în baza tehnologică și industrială de apărare a UE (EDTIB). Acest lucru nu înlocuiește ajutorul militar direct, dar îl completează, oferindu-i Kievului capacitatea de a-și întări industria de apărare, de a produce local și în parteneriat cu state europene și de a contribui la competitivitatea Europei.

În ultimii trei ani, UE și statele sale membre au mobilizat deja 63,2 miliarde euro în sprijin militar pentru Ucraina, inclusiv 6,1 miliarde euro prin Mecanismul european pentru pace și peste 80.000 de militari ucraineni au fost instruiți prin Misiunea de asistență militară a UE. Conform expertei citate, sprijinul european evoluează acum spre o etapă mai structurată: integrarea Ucrainei în ecosistemul european de inovare și în industria comună europeană de apărare, obiectiv care a fost inclus în Carta Albă a Apărării Europene.

„Industria ucraineană de apărare s-a dovedit extrem de inovatoare, în special în tehnologii precum inteligența artificială și drone, ceea ce o face un partener valoros pentru proiectele europene de cercetare-dezvoltare. Iar deciziile recente luate la nivel european – deschiderea Biroului UE pentru inovare în apărare la Kiev, lansarea BraveTech EU sau crearea unui instrument dedicat de sprijin industrial pentru Ucraina – arată că UE vede potențialul Ucrainei nu doar ca beneficiar, ci și ca generator de tehnologie și inovare în apărare care să ajute dezvoltarea industrială, tehnologică și de inovare din cadrul Uniunii. Pe termen lung, această integrare va spori reziliența Ucrainei și va consolida securitatea colectivă europeană. Pe termen scurt, însă, Kievul va continua să aibă nevoie de sprijin militar și financiar imediat iar această asociere trebuie privită ca parte a unui pachet mai amplu de angajamente europene”, a încheiat Ionela Ciolan.

Sursă: AGERPRES