Calendarul zilei – 3 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 3 noiembrie 2025, 05:00 / actualizat: 3 noiembrie 2025, 15:02

– S-a întâmplat într-o zi de 3 noiembrie

* Acum 236 de ani (1789) au fost puse, în Franța și în lume, bazele democrației moderne, prin promulgarea „Declarației drepturilor omului și ale cetățeanului”, votată la 26.VIII.1789, de către Adunarea Stărilor Generale din Franța, reunită la Versailles și constituită în Adunare Națională cu drepturi constituante. Declarația a inspirat, în secolul al XIX-lea, un mare număr de texte similare în diferite țări din Europa și America Latină

* Cu 191 de ani în urmă (1834) era fondat Muzeul Naţional de Istorie Naturală şi Antichităţi din Bucureşti (actualul Muzeu Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”), prin actul 142 semnat de principele Alexandru Ghica. Iniţiativa a aparţinut Marelui Ban Mihalache Ghica, ministru al „Afacerilor Dinlăuntru” şi fratele principelui domnitor care a fost şi primul donator al muzeului. Adăpostit în clădirea Colegiului „Sf. Sava” şi condus în perioada 1837-1859 de Carol Wallenstein de Wella, austriac de origine croată, profesor de desen la Colegiu, muzeul a avut iniţial un rol didactic. Pe parcursul timpului muzeul a fost găzduit în diferite clădiri, sediul actual fiind proiectat şi construit prin strădania dr. Grigore Antipa, director în perioada 1893-1944

* În urmă cu 181 de ani (1844), la Teatrul Argentina din Roma, avea loc debutul lui Giuseppe Verdi cu „I due Foscari” („Cei doi Foscari”), operă în 3 acte, după un libret de Francesco Maria Piave (bazat pe piesa „The Two Foscari” a Lordului Byron)

* Se marchează 165 de ani (1860) de la deschiderea oficială a cursurilor la Colegiul Naţional „Matei Basarab” din Bucureşti. În data de 25 noiembrie 1859, Alexandru I. Cuza emitea Decretul domnesc nr. 158 de Înfiinţare a Gimnaziului „Matei Basarab”, ce poartă numele domnitorului „ocrotitor al culturii şi iubitor al artelor, creator al fundamentului culturii limbii naţionale”. Deschiderea oficială a cursurilor Gimnaziului „Matei Basarab” a avut loc la 3 noiembrie 1860, în casele lui Ioan Urlăţeanu din Calea Craiovei (Rahova), urmând ca în anul 1865, în baza Legii instrucţiunii publice votate în anul 1864, să devină al doilea liceu din capitala ţării, după Colegiul „Sfântul Sava”. Până în 1884 cursurile Liceului „Matei Basarab” s-au desfăşurat în multe clădiri aparţinând proprietarilor Ioan Urlăţeanu şi Tomiţă Atanasovici, precum şi în încăperile din curtea Bisericii Sf. Apostoli. La îndemnul lui Spiru Haret, Ministerul instrucţiunii publice a cumpărat de la moştenitorii lui August Treboniu Laurian locul şi clădirea destinată să adăpostească Liceul şi internatul „Matei Basarab”, în mahalaua Lucaci – Mircea Vodă. Din septembrie 1885, Liceul „Matei Basarab” s-a mutat în clădirea formată iniţial din 4 săli la parter şi 4 săli la etaj – ce constituie azi partea centrală a construcţiei, extinsă mai apoi prin construirea a două aripi: una spre Str. Labirint, alta spre Str. Matei Basarab

* Acum 162 de ani (1863) era lansată, la Bucureşti, prima revistă umoristică, editată de B. P. Hasdeu, „Aghiuţă”, un săptămânal satiric, editat până în mai 1864

* Cu 107 ani în urmă (1918) era pus în aplicare, printr-un Decret-lege, principiul votului universal (numai pentru bărbaţi), egal, direct, obligatoriu, stabilit de Parlament în 1917, la Iaşi. Totodată, numărul membrilor Adunării Deputaţilor se reducea de la 568 la 367, iar numărul membrilor Senatului – de la 236 la 198 (3/16)

* În urmă cu 107 ani (1918) avea loc semnarea Armistițiului de la Villa Giusti (lângă Padova, Italia), încheiat între Austro-Ungaria și Antanta / Regatul Italiei. Prin el se puneau capăt luptelor, în special a celor de pe frontul italian al Primului Război Mondial, între trupele italiene și ale Antantei, pe de-o parte și cele ale Austro-Ungariei și ale aliatului ei german, pe de altă parte, precum și luptelor de pe toate celelalte fronturi în care erau implicați militarii K.u.K. În acest document, conform articolului 3, s-a decis evacuarea tuturor teritoriilor invadate de Austro-Ungaria pe diferitele fronturi. Acest acord a fost completat pentru ansamblul fostei monarhii habsburgice cu convenția de armistițiu semnată la 13 noiembrie 1918, la Belgrad

* Acum 102 ani (1923) era semnată Convenţia de la Geneva privind simplificarea formalităţilor vamale. România a aderat la această Convenţie la 13.I.1926

* Cu 77 de ani în urmă (1948) autorităţile comuniste naţionalizau (de fapt, confiscau) instituţiile medico-sanitare şi cinematografele

* Sunt marcați 75 de ani (1950) de când avea loc, în Mont Blanc, Franța, prăbușirea avionului Air India Flight 245 denumit și Malabar Princess, catastrofă aeriană care s-a soldat cu 58 de morți

* Ziua de 3 noiembrie este una aniversară pentru Opera Naţională Română Iaşi, întrucât la această dată, acum 69 de ani, s-a inaugurat prima stagiune a teatrului liric înfiinţat la începutul aceluiași an (1 ianuarie 1956), care avea să poarte, începând din 2003, actuala denumire. Şi pentru că spectacolul inaugural a fost celebra „Tosca”, s-a instaurat tradiţia ca în fiecare an, la 3 noiembrie, opera pucciniană să marcheze evenimentul. Aşadar, inaugurarea a avut loc la 3 noiembrie 1956, cu „Tosca” de Giacomo Puccini, dirijată de Radu Botez, regia artistică aparţinând lui Hero Lupescu

* Cu 68 de ani în urmă (1957) fosta U.R.S.S. lansa prima capsulă spaţială locuită, „Sputnik II”, având la bord un câine pe nume Laika, prima fiinţă terestră vie care a navigat în spaţiu (a supravieţuit 7 zile). Evenimentul avea loc la doar o lună de la lansarea „Sputnik I”

* Tot într-o zi de 3 noiembrie, dar acum 67 de ani (1958), era inaugurat, la Paris, Palatul UNESCO. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură are peste 70 de suboficii active în diverse ţări ale lumii, România fiind membru UNESCO din 27 iulie 1956

* Cu 54 de ani în urmă (1971), între 3 şi 5 noiembrie, a avut loc plenara Comitetului Central al PCR, la care Nicolae Ceauşescu a prezentat „Expunerea cu privire la programul PCR pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor”. Plenara a marcat o cotitură ideologică şi politică a partidului, în sensul că a pus capăt perioadei de relativă liberalizare ce urmase Congresului al IX-lea al PCR, a marcat începutul perioadei neostaliniste în politica internă, a declanşat o înăsprire a politicii în domeniul culturii şi faţă de intelectuali. Plenara a constituit, totodată, semnalul consolidării puterii personale a lui Nicolae Ceauşescu şi al declanşării cultului personalităţii

* Cu exact 5 ani în urmă (2020) au avut loc alegerile prezidențiale din SUA, scrutin în urma căruia candidatul democrat, Joe Biden, a devenit al 46-lea președinte al Statelor Unite. În cadrul alegerilor din 3 noiembrie, americanii au votat și cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților, pe 35 dintre cei 100 de senatori, dar și 13 guvernatori. Alegerile prezidențiale din Statele Unite din anul 2024 au avut loc marți, 5 noiembrie, și au reprezentat cel de-al 60-lea scrutin prezidențial din istoria SUA. La acea dată, republicanul Donald Trump a revenit în scaunul de la Casa Albă

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Ordinului Bărbăţie şi Credinţă”, marcată, anual, la 3 noiembrie, data instituirii Ordinului, în anul 1903; se sărbătoreşte pe baza Legii 413/18.X.2004

– „Ziua Vânătorilor de Munte”; la 3/16.XI.1916, prin Ordin al Marelui Cartier General Român, Şcoala Militară de Schiori este transformată în Corpul Vânătorilor de Munte

– 1866: S-a născut Traian Demetrescu, poet, prozator şi publicist (m. 1896)

– 1900: A murit Eufrosina Popescu, actriţă şi cântăreaţă; a cântat, sub pseudonimul Marcolini, pe scenele unor teatre muzicale din Veneţia, Florenţa, Milano, Nisa, Paris (n. 1821) – 125 de ani

– 1909: S-a născut Marcel Anghelescu, actor de teatru şi film, protagonist de succes al comediilor lui Caragiale (m. 1977)

– 1909: S-a născut istoricul literar I.[on] D.[umitru] Lăudat; fiind la origine cursuri universitare, cărţile lui se caracterizează printr-o sistematizare riguroasă a materialului, prin expunerea clară şi obiectivă a faptelor (m. 1996)

– 1922: S-a născut pictorul Doru Bucur (m. 1969)

– 1923: S-a născut Paul Cornea, istoric literar, critic şi teoretician literar, profesor; studii privind preromantismul românesc şi romantismul (m. 2018)

– 1923: S-a născut istoricul și profesorul universitar Dan Berindei, descendent al familiei Brâncoveanu; specialist în istoria modernă a României; autorul, singur sau în colaborare, a peste 90 de volume şi a peste 700 de articole şi studii în care a abordat aspecte referitoare la istoria politică şi socială a secolului al XIX-lea, la istoria economică, istoria culturii, a jurnalismului, a Academiei Române, a oraşului Bucureşti, istoria diplomaţiei şi relaţiile internaţionale; membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for (2006-2014) (m. 2021)

– 1926: S-a născut regizorul de film Iulian Mihu (m. 1999)

– 1933: S-a născut soprana Mariana Stoica (m. 2009)

– 1936: S-a născut regizorul de film Mircea-Sorin Moldovan; preşedinte al CNA între anii 1996 şi 2000 (m. 2020)

– 1936: A murit (la Paris) compozitorul şi pianistul Filip Lazăr (n. 1894)

– 1938: S-a născut Nicolae Dragoş (pseudonimul literar al lui Nicolae Răcănel), poet, epigramist şi publicist (funcţii de conducere în presa dinainte de 1989)

– 1938: S-a născut actorul Radu Panamarenco (m. 2007)

– 1938: S-a născut Cornel(iu) Meraru, compozitor şi saxofonist (fost membru al Big Band-ului Radiodifuziunii Române), aranjor şi compozitor, membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (m. 2023)

– 1942: S-a născut Claudiu Iordache, om politic, poet, prozator, dramaturg, eseist, editor și publicist; a fost membru fondator al Frontului Democratic Român, primul partid antitotalitar din România, înființat în zilele Revoluției Române, în 20 decembrie 1989, în balconul Operei din Timișoara; deputat (1990-1992); director general al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (2004-2018) (m. 2021)

– 1943: S-a născut prozatorul Alexandru Ecovoiu

– 1953: A murit agrochimistul Haralambie Vasiliu; în urma strădaniilor sale, în 1933 a luat fiinţă Facultatea de Ştiinţe Agricole a Universităţii din Iaşi, al cărei prim decan a fost; este cel care a descris pentru prima dată în ştiinţă structura spiralată a substanţelor proteice (1936-1940), fapt atestat mult mai târziu de Linus Pauling şi E. Corey (1948-1953); membru post-mortem al Academiei Române (1990) (n. 1880)

– 1967: S-a născut P. S. Sofronie Drincec (prenumele la naştere, Radu-Ştefan), episcop al Episcopiei Oradiei, Bihorului şi Sălajului (din februarie 2007)

– 1970: A murit medicul Ştefan GH. Nicolau; fondator al şcolii moderne române de dermato-venerologie; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1874) – 55 de ani

– 1990: A murit geologul Virgil Ianovici; a studiat zăcămintele de mangan şi rocile carbonatate din România; membru corespondent (1963) şi membru titular (ianuarie 1990) al Academiei Române (n. 1900) – 35 de ani

– 2005: A murit compozitorul, muzicologul și profesorul Adrian Raţiu (n. 1928) – 20 de ani

– 2020: A murit părintele ieromonah Varlaam Almăjanu, stareţul și duhovnicul Mănăstirii Partoş (timp de 12 ani) (n. 1978) – 5 ani

– 2023: A murit Angela Marinescu (nume la naștere Basaraba-Angela Marcovici), poetă, prozatoare şi eseistă (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

– Copenhaga: Reuniunea informală a miniștrilor culturii din cadrul UE (3 – 4 nov.)

– Abu Dhabi: ADIPEC 2025 de la Abu Dhabi reunește lideri energetici la nivel mondial – inclusiv miniștri ai energiei din Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Qatar, precum și directori generali ai ADNOC, ExxonMobil și alții – pentru a modela viitorul energiei, tehnologiei și sustenabilității. (3 – 6 nov.)

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Papa Leon al XIV-lea prezidează Sfânta Liturghie în bazilica San Pietro, de la ora locală 11:00, pentru odihna veșnică a regretatului său predecesor, Papa Francisc, a cardinalilor și a episcopilor care au trecut la Domnul în decursul anului

– Praga: Prima sesiune a noului Parlament ceh, după alegerile câștigate de partidul miliardarului Petr Babis

-Madrid: Intervenția miniștrilor Apărării și Afacerilor Externe în cadrul unei mese rotunde pe tema provocărilor geopolitice actuale

-Chicago, Statele Unite: Deschiderea unui proces civil federal împotriva Boeing în legătură cu prăbușirea unui 737 MAX al companiei Ethiopian Airlines în martie 2019

-Asuncion, Paraguay: Vizita Prințului Albert al II-lea de Monaco (3 – 17 nov.)

-Berlin: Conferința „Prietenii Industriei” cu ministrul Economiei, Katharina Reiche, și vicepreședintele Comisiei Europene, Stéphane Séjourné – ora locală 9:00

-Paris: Raportul OCDE privind migrația – ora locală 10:00

-Berlin: Demonstrație a activiștilor din cadrul Attack „Toxic Trade Tour” împotriva acordului UE-Mercosur care promovează exportul de pesticide

– Madrid: Procesul procurorului general spaniol pentru încălcarea secretului judiciar (3 – 13 nov.)

– Paris: Ceremonia de decernare a premiilor Femina pentru roman francez, roman străin și eseuri

– Hong Kong: Săptămâna Fintech (3 – 7 nov.)

Aniversări – Comemorări

– 3 – 9.XI: „Săptămâna Europeană a Fertilității” (EFW), stabilită în 2016, se desfășoară anual în prima săptămână (completă) din noiembrie, perioadă în care Fertility Europe – organizaţia-umbrelă a asociaţiilor de pacienţi afectaţi de infertilitate – şi membrii săi, asociaţii de pacienţi din peste 20 de ţări europene, îşi intensifică acţiunile de awareness & advocacy pentru cauza celor care îşi doresc copii dar nu îi pot avea decât cu ajutor medical. NOTĂ: Asociaţia „SOS Infertiltatea” desfăşoară în România, din 2012, „Săptămâna naţională de conştientizare a fenomenului medical şi social al infertilităţii”

– Ziua naţională a Republicii Panama; aniversarea proclamării independenţei – 1903

– Ziua naţională a statului insular Dominica (situat în arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor, descoperit de Columb la 3.XI.1493, într-o zi de duminică); aniversarea proclamării independenţei/1978

– Ziua naţională a Statelor Federate ale Microneziei; declararea suveranității – 1986

– 1643: A murit Paul Guldin (pe numele adevărat Habakkuk Guldin), astronom şi matematician elveţian (n. 1577)

– 1718: S-a născut John Montague conte de Sandwich, politician, inventator şi explorator englez; lui i se atribuie inventarea sandviciului (1762) (m. 1792)

– 1793: A murit Olympe de Gouges (născută Marie Gouze), dramaturg francez și activistă politică ale cărei scrieri feministe şi aboliţioniste au avut o deosebită influenţă în epocă; a rămas în istorie ca fiind prima femeie care a vorbit despre drepturile femeii, în „Declaraţia drepturilor femeii şi cetăţencei” (1791) (n. 1748)

– 1794: S-a născut William Cullen Bryant, poet și publicist american (m. 1878)

– 1801: S-a născut compozitorul italian Vincenzo Bellini (m. 1835)

– 1864: A murit poetul brazilian Antônio Gonsalves Dias (n. 1823)

– 1892: A murit Florimond Hervé (Louis-Auguste-Florimond Ronger), compozitor, autor dramatic, actor, cântăreț, scenarist și director de trupă teatrală francez (n. 1825)

– 1900: S-a născut filosoful francez Pierre Mesnard; specialist în politologie şi limbi orientale; la începutul carierei a fost lector de limba franceză pe lângă Universitatea din Iaşi; membru corespondent străin al Academiei Române (1939) (m. 1969) – 125 de ani

– 1901: S-a născut André Malraux (André Berger), romancier, eseist şi om politic francez (m. 1976)

– 1903: S-a născut fotograful american Walker Evans; a realizat (în alb şi negru) reportaje documentare abordând, în special, efectele crizei economice din 1929; portrete de mare expresivitate (m. 1975)

– 1905: S-a născut Lois Mailou Jones, considerată o pionieră printre pictorii afro-americani (m. 1998) – 120 de ani

– 1914: A murit poetul austriac George Trakl, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai curentului expresionist timpuriu (n. 1887)

– 1917: A murit Léon-Marie Bloy, romancier, eseist, pamfletar și poet francez; scrierile sale se caracterizează prin orientare religioasă, catolică (n. 1846)

– 1921: S-a născut actorul american de film Charles Bronson (pe numele său adevărat Charles Dennis Buchinsky) (m. 2003)

– 1924: S-a născut coregraful şi regizorul american Marc Breaux (m. 2013)

– 1924: S-a născut, la Baku (Azerbaidjan), poetul, dramaturgul și scriitorul rus Leonid Genrikovici Zorin (m. 2020)

– 1925: S-a născut scriitorul german Dieter Wellershoff; în 1960 s-a numărat printre membrii fondatori ai „Şcolii de la Köln” a noului realism, deschizătoare de drumuri pentru literatura descriptivă (m. 2018) – 100 de ani

– 1927: S-a născut actorul polonez de film Zbigniew Cybulski, figură emblematică a cinematografului polonez al anilor ’50-’60 (m. 1967)

– 1927: S-a născut chirurgul sudafrican Marius Stephanus Barnard; membru al echipei de la spitalul Groote Schuur din oraşul Capetown unde, la 3 decembrie 1967, a avut loc primul transplant cardiac uman; a adus contribuţii mari la dezvoltarea chirurgiei cardiace în diverse domenii şi în special în acela al corecţiei cardiopatiilor congenitale; în spiritul unui misionar, a mers cu echipa lui în ţările unde chirurgia cardiacă avea nevoie de ajutor, inclusiv în România; ca senator în parlamentul sud-african a militat pentru îndepărtarea apartheid-ului şi a democratizării ţării sale (m. 2014)

– 1931: S-a născut Monica Vitti, actriţă, regizoare de film și scenaristă italiană (m. 2022)

– 1933: S-a născut John Barry (născut John Barry Prendergast), compozitor britanic de muzică de film şi dirijor; autorul coloanelor sonore a 11 dintre filmele seriei „James Bond”; câştigător a cinci premii Oscar (m. 2011)

– 1933: A murit bacteriologul francez Pierre Paul Émile Roux; director al Institutului Pasteur (1904-1933); a descoperit (1890), împreună cu Alexandre Yersin, bacilul difteriei şi a aplicat pentru prima dată seroterapia difterică (1894); membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (n. 1853)

– 1937: S-a născut dramaturgul ucrainean Mikola Kuliş, unul dintre teoreticienii teatrului ucrainean (n. 1892)

– 1938: S-a născut Pupi (Giuseppe) Avati, regizor de film, scenarist, producător și scriitor italian

– 1938: S-a născut dramaturgul american Terrence McNally, adesea descris drept „bardul teatrului american” (m. 2020)

– 1945: S-a născut Gerd Müller, remarcabil jucător german de fotbal, cel mai de succes atacant al epocii sale (poreclit „bombardierul naţiunii”); a evoluat la „Bayern München” (m. 2021) – 80 de ani

– 1949: A murit colecţionarul american de artă Solomon Guggenheim; în anul 1937 a înfiinţat Fundaţia ce-i poartă numele; aceasta a realizat o reţea de muzee de artă; primul a fost Muzeul Solomon Guggenheim (Muzeul de Artă Modernă) din New York, construit între anii 1956 şi 1959, după proiectul renumitului arhitect Frank Lloyd Wright; celelalte muzee se află la Veneţia, Bilbao, Berlin şi Las Vegas (n. 1861)

– 1950: S-a născut James E. Rothman, biochimist, biolog celular și profesor american; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2013, împreună cu cercetătorii americani Randy Schekman şi Thomas Südhof, pentru „descoperirea mecanismelor care reglează transportul veziculelor, un important sistem de transport în celulele noastre” – 75 de ani

– 1954: A murit Henri Matisse, pictor, decorator şi sculptor francez; unul dintre principalii inițiatori ai artei moderne, reprezentant de seamă al fovismului (n. 1869)

– 1957: A murit Wilhelm Reich, psihiatru, psihanalist american de origine austriaco-ebraică (n. 1897)

– 1959: A murit Andrei Dimitrov Protici, scriitor, critic literar, publicist şi istoric de artă bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române din 1930 (n. 1875)

– 1969: S-a născut (în Elveţia) Robert Miles (nume la naştere: Robert Concina), compozitor, producător, muzician şi DJ italian de muzică electronică şi rock alternativ (m. 2017)

– 1972: S-a născut Sophia Kokosalaki, una dintre cele mai cunoscute creatoare de modă din Grecia, stabilită la Londra (m. 2019)

– 1982: S-a născut patinatorul rus Evgheni Pluşenko; multiplu campion: de patru ori medaliat la campionatele olimpice, de trei ori campion mondial, de șapte ori campion european și de zece ori campion național al Rusiei

– 1983: A murit Alfredo Antonini, compozitor şi dirijor american de origine italiană (n. 1901)

– 1998: A murit scenaristul american Bob Kane (numele real: Robert Khan), creator, alături de Bill Finger, al personajului Batman (n. 1915)

– 2005: A murit editoarea germană Anne Burda, fondatoarea editurii care-i poartă numele, înfiinţată în 1950 (printre primele publicaţii s-a numărat renumita „Burda Moden”); numită şi „regina secretă a modei germane” (n. 1909) – 20 de ani

– 2009: A murit Francisco Ayala (numele complet: Francisco de Paula Ayala García-Duarte), unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori şi eseişti ai Spaniei (n. 1906) – 15 ani

– 2010: A murit Viktor Cernomîrdin, om politic care a îndeplinit funcția de prim-ministru al Federației Ruse (14 decembrie 1992 – 23 martie 1998) și prim-ministru interimar (23 august – 11 septembrie 1998) (n. 1938) – 15 ani

– 2018: A murit Raymond Chow, producător chinez (a produs de-a lungul carierei sale peste 170 de filme), considerat un mogul al cinematografiei din Hong Kong; cofondator al studiourilor Golden Harvest, în 1971; filmele sale l-au ajutat pe Bruce Lee să devină celebru în această industrie (n. 1927)

– 2019: A murit Yvette Lundy, figură a Rezistenţei franceze în timpul ocupaţiei naziste; deportată în lagărul de la Ravensbrück, din ale cărui orori a povestit apoi (n. 1916)

– 2023: A murit Robert Butler, regizor american de film și televiziune (n. 1927)

– 2024: A murit compozitorul, cântărețul, textierul, trompetistul, orchestratorul şi producătorul american Quincy Jones (nume complet Quincy Delightt Jones, Jr.), care a avut o influenţă majoră asupra muzicii americane prin colaborarea sa cu artişti precum Count Basie şi Frank Sinatra şi care a remodelat muzica pop prin colaborarea cu Michael Jackson; a fost numit unul dintre cei mai influenți muzicieni de jazz ai secolului 20 de către revista „Time”; de-a lungul carierei sale, ce a însemnat 70 de ani de muzică, a primit mai multe premii, inclusiv 28 de premii Grammy, un premiu Primetime Emmy și un premiu Tony (n. 1933) – 1 an

Sursa: RADOR