UER: „Ar trebui şi noi, elevii, să lucrăm part-time în timpul şcolii, aşa cum le-aţi spus studenţilor?”

Noile criterii de acordare a burselor distrug echitatea, cresc riscul de abandon, descurajează performanța şi penalizează elevii care nu au nici o vină pentru deficitul bugetar al României, consideră Uniunea Elevilor Reprezentanți.

Publicat de Adina Sîrbu, 24 august 2025, 11:51

Uniunea Elevilor Reprezentanţi critică modul în care se vor acorda bursele începând cu anul şcolar 2025-2026.

Reprezentanții UER îi adresează ministrului Educației, Daniel David, întrebarea „Ar trebui şi noi, elevii, să lucrăm part-time în timpul şcolii, aşa cum le-aţi spus studenţilor?” și critică vehement noile criterii de acordare a burselor.

„În data de 13 august a.c., Ministerul Educaţiei a publicat proiectul metodologiei-cadru privind acordarea burselor şcolare. În urma modificărilor introduse prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, care prevăd, printre altele, eliminarea burselor de rezilienţă şi a burselor de excelenţă, proiectul de metodologie include ajustări suplimentare în ceea ce priveşte criteriile şi procedurile de acordare a burselor şcolare.

Printre schimbările aduse, se numără: limitarea acordării burselor de merit la maximum 15% dintre elevii fiecărei clase care au medii generale pe anul şcolar anterior mai mari sau egale cu 9,00, constituirea unei Comisii de management ale burselor la nivelul unităţilor de învăţământ, care stabilesc criterii specifice de departajare pentru elevii care au aceeaşi medie ca elevul de pe ultima poziţie eligibilă şi se depăşeşte procentul de 15%, excluderea elevilor proveniţi din familii monoparentale, precum şi a celor înscrişi în programele „A doua şansă” sau în învăţământul cu frecvenţă redusă, din categoriile eligibile pentru bursa socială.

Limitarea acordării burselor de merit la maximum 15% dintre elevii fiecărei clase cu medii mai mari sau egale cu 9,00 este o măsură nedreaptă, pentru că nu reflectă în mod real valoarea rezultatelor şcolare. În acest sistem, un elev cu media 9,85 poate fi privat de bursă doar pentru că este al cincilea într-o clasă de 25 de colegi, în timp ce un alt elev, cu media 9,25, poate beneficia de bursă doar pentru că se află printre primii dintr-o clasă mai slabă. Astfel, performanţa nu mai este apreciată după standarde obiective, ci după un criteriu arbitrar care creează inegalităţi şi demotivează elevii.

Pe lângă desfiinţarea burselor de excelenţă olimpică, metodologia elimină bursele de merit pentru elevii care obţineau premii la olimpiade, concursuri şcolare sau competiţii sportive naţionale. Această măsură reprezintă o lovitură directă adusă performanţei şcolare. În loc să fie recompensaţi pentru rezultatele de excepţie obţinute prin muncă şi efort, aceşti elevi sunt lăsaţi fără recunoaştere şi sprijin. Această lipsă de stimulente riscă să descurajeze participarea la concursuri şi olimpiade, afectând atât dezvoltarea personală a elevilor, cât şi prestigiul sistemului educaţional românesc.

De asemenea, metodologia prevede înfiinţarea unor comisii de management ale burselor care să se ocupe cu departajarea elevilor care au aceeaşi medie ca elevul de pe ultima poziţie eligibilă şi care depăşesc procentul de 15%, fără să ofere niciun criteriu clar de departajare. Practic, Ministerul a evitat să îşi asume responsabilitatea pentru stabilirea regulilor şi a pasat integral şcolilor sarcina de a decide, generând riscul unor practici neunitare şi inechitabile. Mai mult, deciziile acestor comisii pot fi influenţate de conflicte de interese, iar criteriile suplimentare de departajare introduc discriminări subtile, alimentează tensiuni inutile între colegi şi nu reflectă în mod corect performanţa reală a elevilor.

O altă măsură adoptată este eliminarea elevilor din familii monoparentale de pe lista criteriilor pentru acordarea bursei sociale. Secretarul de stat al Ministerului Educaţiei Sorin Ion, în cadrul dezbaterii publice de pe 20 august a.c., în legătură cu această măsură a subliniat că: ‘Elevii din familii monoparentale se pot încadra la bursă socială fără nicio problemă, evident în aceleaşi condiţii de venit, adică nu sunt excluşi. Deci, orice elev poate fi beneficiar de bursă socială în condiţiile pragului de venit. Însă, realitatea este alta. O familie monoparentală nu înseamnă doar un venit mic, ci un singur părinte care trebuie să acopere singur toate cheltuielile familiei. Multe dintre aceste familii nu se încadrează în limita de venit impusă, dar în realitate trăiesc în lipsuri permanente. Eliminarea acestui criteriu distinct înseamnă negarea inechităţi şi dificultăţilor trăite de aceste familii şi goleşte de conţinut misiunea burselor sociale, adică aceea de a corecta dezechilibre şi de a oferi şanse reale de incluziune.

În plus, eliminarea burselor de rezilienţă şi a burselor sociale pentru elevii înscrişi în programele „A doua şansă” sau în învăţământul cu frecvenţă redusă arată dezinteresul decidenţilor în educaţie. Aceste burse reprezintă un sprijin pentru elevi, asigurând resursele necesare pentru materiale şcolare, transport şi alte cheltuieli care le permit să participe activ la procesul educaţional. Fără acest sprijin, efectele negative nu cad doar asupra elevilor, ci şi asupra familiilor şi unităţilor şcolare care nu dispun de resurse sau oportunităţi suplimentare pentru a le compensa, ceea ce poate conduce la scăderea motivaţiei şi la abandon şcolar, subminând obiectivul de a oferi fiecărui elev şanse reale de reuşită.

Aşadar, noile criterii distrug echitatea şi penalizează elevii care nu au nici o vină pentru deficitul bugetar al României. Limitarea procentuală şi eliminarea burselor de excelenţă şi de rezilienţă descurajează performanţa şi reduce şansele elevilor de a continua şcoala. Revenirea la metodologia de anul trecut nu este doar o măsură ideală, ci şi absolut necesară pentru toţi elevii, pentru că le garantează sprijinul concret de care au nevoie pentru a continua şcoala. Fără acest sprijin, riscul de abandon şcolar şi inegalitate educaţională creşte semnificativ.

Solicităm Guvernului României revocarea Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi a metodologiei de acordare a burselor şi să păstreze criteriile conform metodologiei de anul trecut şi Legii 198/2023!

Limitarea burselor de merit la 15% şi lăsarea deciziilor în seama comisiilor din şcoli este o prostie şi o batjocură la adresa elevilor. Ministerul pasează motanul către şcoli, fără criterii de departajare clare, deschizând calea abuzurilor şi conflictelor de interese. Eliminarea burselor de excelenţă şi a celor olimpice arată că Ministerului nu îi mai pasă de olimpici şi de elevii care aduc premii ţării. În loc să fie sprijiniţi, aceşti elevi sunt abandonaţi şi descurajaţi. Ca elevă dintr-o familie monoparentală, cu un părinte care câştigă puţin peste salariul minim pe economie şi tot nu reuşim să ne descurcăm, simt pe pielea mea efectele acestor măsuri. Dar problema nu sunt doar eu, mii de elevi vor fi loviţi. Eliminarea acestor burse şi noile criterii vor creşte rata abandonului şcolar, iar responsabil direct este ministrul Daniel David, care a ales să lovească elevii fără ruşine. Însă, el probabil habar nu are cum e să ai nevoie de sprijin financiar, pentru că, aşa cum a recunoscut chiar el, în perioada studiilor a fost susţinut de părinţi.”, se arată în comunicatul semnat de Ștefania Popa, preşedinte UER.