Calendarul zilei – 30 august

Publicat de Codrin RAITA, 30 august 2025, 05:00 / actualizat: 2 septembrie 2025, 15:37

S-a întâmplat într-o zi de 30 august

* Se marchează 760 de ani (1265) de la emiterea primei mențiuni documentare a Hunedoarei, sub numele de Hungnod. Numele Hungnod, cel menţionat ca fiind al aşezării din Evul Mediu, apare pentru prima dată în registrul de dijme papale. În acea vreme, comitatul Hunedoara, cunoscut şi ca Varmeghia Hunedoarei (în maghiară Hunyad vármegye, în germană Komitat Hunyad, în latină Comitatus Hunyadiensis), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei. Documentele ungare plasează Hunedoara printre cele mai vechi oraşe din Transilvania. Istoria aşezării îşi are origini mult mai vechi, zona fiind locuită încă din perioada Neoliticului, cu aproape 4.000 de ani în urmă, potrivit mărturiilor arheologice

* Se împlinesc 490 de ani (1535) de când s-a încheiat înălţarea bisericii „Sf. Dumitru” din Suceava (începută la 10.VIII.1534), ctitorie a domnitorului Moldovei Petru Rareş (1527-1538; 1541-1546)

* Cu 327 de ani în urmă (1698) apărea, la Iaşi, la Tipografia Domnească, prima scriere filosofică românească – „Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea sau Giudeţul sufletului cu trupul” de Dimitrie Cantemir, aceasta fiind şi prima antologie din literatura română, prin numeroasele texte române şi străine existente în lucrare

* Cu 148 de ani în urmă (1877) avea loc a treia Bătălie de la Plevna, una dintre cele mai mari bătălii din Războiul de Independenţă. Trupele române au ocupat puternica redută Griviţa-1. Au căzut în luptă maiorul Gheorghe Şonţu (1851-1877), căpitanul Valter Mărăcineanu (1840-1877) şi aproape 800 de soldaţi (30.VIII/11.IX)

* Acum 144 de ani (1881) inginerul francez Clément Ader (1841-1926) a patentat teatrofonul, primul sistem audio-stereo din Franţa

* Cu 132 de ani în urmă, Jandarmeria Rurală a fost înfiinţată prin Decretul Regal nr. 2919 din 30.08.1893, act normativ care prevedea instituirea unui corp de pază şi ordine cu structură militarizată în toate localităţile rurale din ţară. Publicată în Monitorul Oficial din 1 septembrie 1893, în articolul 1 legea statua că: „Se instituie pentru toată întinderea Regatului un corp de Gendarmerie Rurală menit a veghea în comunele rurale la siguranţa publică, la menţinerea ordinii şi la executarea legilor”. Demonstrând pe toată durata existenţei sale un profund ataşament faţă de valorile fundamentale ale naţiunii române, Jandarmeria Rurală a reuşit să dobândească un binemeritat loc în conştiinţa poporului român. Până în anul 1998, 1 septembrie era şi Ziua Jandarmeriei Române, însă, odată cu intrarea în vigoare a Legii de organizare şi funcţionare a Jandarmeriei, aceasta se sărbătoreşte la 3 Aprilie, zi care marchează  promulgarea, de către domnitorul Grigore Alexandru Ghica, în anul 1850, a primului act de înfiinţare a corpului de jandarmi pe teritoriul Romaniei – „Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi”

* Sunt marcați 105 ani (1920) de la reînființarea Episcopiei Oradiei prin Decretul semnat de Regele Ferdinand I. În data de 13 august 1920, în Senatul României şi în Camera Deputaţilor a fost votată „Legea pentru restatornicirea în Ardeal a vechei Episcopii din Oradea-Mare”, fiind apoi promulgată în ziua de 30 august 1920 prin înaltul Decret Regal emis de către Regele Ferdinand I Întregitorul. Legea avea un singur articol cu următorul conţinut: „Vechea episcopie ortodoxă română din Oradea-Mare, în ţinutul Bihorului, se restatorniceşte în drepturile sale de odinioară”

* Cu 111 ani în urmă (1914) a avut loc primul spectacol al „Companiei Marioara Voiculescu-Bulandra” (cu piesa „Soţul ideal” de Oscar Wilde; în distribuţie: Marioara Voiculescu, Lucia Sturdza-Bulandra, Tony Bulandra, Ion Manolescu, Constantin Toneanu). Compania s-a numit ulterior „Bulandra-Manolescu-Maximilian-Storin” şi a funcţionat, cu o întrerupere de doi ani în timpul Primului Război Mondial, până în 1941, fiind unul dintre cele mai importante teatre ale Capitalei (30.VIII/12.IX)

* Se marchează 85 de ani (1940) de când erau semnate, la Viena, documentele „arbitrajului” germano-italian (Dictatul de la Viena), prin care partea de nord a Transilvaniei (43.492 kmp şi 2.667.000 de locuitori, în majoritate români) era luată României şi cedată Ungariei horthyste

* Acum 77 de ani (1948) apărea Decretul privind înfiinţarea şi organizarea Direcţiunii Generale a Securităţii Poporului în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (replică a poliţiei politice sovietice), cu atribuţiile de „apărare a cuceririlor democratice şi asigurarea securităţii Republicii Populare România contra duşmanilor din interior şi exterior”. Primul şef al Securităţii, cu funcţia de director general, a fost Pantelimon (Pantiuşa) Bodnarenko (alias Gheorghe Pintilie), agent al NKVD-ului

* În urmă cu 62 de ani (1963) devenea operaţional „telefonul roşu” între Moscova şi Washington. Uniunea Sovietică şi Statele Unite au decis, la 20 iunie acelaşi an, stabilirea unei linii directe de comunicaţii între Kremlin şi Casa Albă, pentru a preveni riscurile declanşării accidentale a unui război nuclear (nevoia unei astfel de linii directe a apărut în urma „crizei rachetelor din Cuba”, din octombrie 1962, când cele două super-puteri ale „Războiului rece” au fost la un pas de a declanşa un război nuclear)

* Acum 41 de ani (1984) avea loc primul zbor al navetei Discovery, cea mai veche dintre cele trei navete spaţiale americane. În anul 2011 a aterizat pentru ultima oară în Florida, după ce a încheiat cu succes cea de-a 39-a misiune în spaţiu, făcând ultima reverenţă înainte de a lua drumul spre muzeu. Discovery a petrecut 365 de zile pe orbită, de la intrarea sa în funcţiune, în 1984, a înconjurat în total Pământul de 5.830 de ori şi a parcurs 238 de milioane de km

* Acum 34 de ani (1991) Republica Azerbaidjan îşi proclama independenţa de stat. Actualul președinte, al patrulea, este Ilham Aliyev, aflat în funcție din 2003

* Cu 32 de ani în urmă (1993), după o serie de tratative secrete la Oslo, se încheia primul Acord de principiu israeliano-palestinian privind autonomia palestiniană, limitată, pentru început, la Gaza şi Ierihon. Acordul a fost semnat, la 13.IX.1993, la Washington, de primul ministru al Israelului, Yitzhak Rabin, şi de preşedintele Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat. Garanţii acordului au fost SUA şi Rusia

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarhi Varlaam, mitropolitul Moldovei, şi Ioan de la Râşca şi Secu, episcopul Romanului (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– 1848, 30.VIII/13.IX: S-a născut Gheorghe Bengescu, diplomat şi publicist; din 1872 a desfăşurat o intensă activitate diplomatică, funcţionând la mai multe legaţii ale României în străinătate; delegat al României pe lângă Comisia Europeană a Dunării; membru titular al Academiei Române din 1921 (m. 1921)

– 1891: A murit Emanuel Bacaloglu, fizician, matematician şi chimist; contribuţii originale îndeosebi în geometrie şi optică; membru titular al Academiei Române din 1879 (n. 1830)

– 1897: S-a născut Aurel Petrescu, regizor şi operator de film, publicist, grafician, caricaturist, ilustrator de carte şi creator de benzi desenate; pionier al filmului de animaţie românesc (m. 1948)

– 1899: S-a născut arheologul Dinu Rosetti, preocupat de cercetarea vestigiilor din Bucureşti (m. 1979)

– 1901: S-a născut pictorul Dimitrie Ştiubei, unul dintre cei mai reprezentativi pictori ai mării; stabilit în RFG, din 1976 (m. 1986)

– 1910: S-a născut istoricul literar Augustin Z. N. Pop; în paralel cu contribuţiile la lămurirea unor probleme ale culturii şi literaturii vechi, şi-a consacrat eforturile în direcţia elucidării problemelor biografiei eminesciene (m. 1988) – 115 ani

– 1913: S-a născut medicul neurolog și profesorul universitar Vlad Voiculescu; din 1967 a fost profesor la Clinica Neurologică a Institutului de Medicină și Farmacie București; în paralel cu activitatea universitară a desfășurat o bogată activitate de cercetare la Institutul de Neurologie al Academiei Române, al cărui director a fost din 1978. Cunoscând o mare varietate de tehnici de investigație clinică, a abordat teme interdisciplinare în domeniul epilepsiei, în bolile cerebrale vasculare, în studiul etiopatogeniei și diagnosticul hemoragiilor cerebrale, în bolile neuromusculare s.a. Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate în peste 170 de lucrări, studii și articole, cum ar fi: „Anatomia și fiziologia clinică a sistemului nervos central”, „Hipertensiunea arterială”, la care se adaugă importante capitole din tratatele „Neurologia”, „Epilepsia”, „Terapeutica Medicală”; membru titular al Academiei Române din 1991 (m. 2001)

– 1927: S-a născut chimistul şi profesorul Victor-Emanuel Sahini; intensă activitate ştiinţifică în domeniile chimiei fizice, spectroscopiei moleculare, chimiei fizice biologice, chimiei cuantice; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2017)

– 1929: A murit Emanoil Riegler, medic, farmacolog şi profesor; a acordat o deosebită importanţă colaborării dintre clinică şi laboratorul de chimie biologică; membru corespondent al Academiei Române din 1904 (n. 1854)

– 1936: S-a născut prozatorul, eseistul şi publicistul Dumitru Matală

– 1938: S-a născut Adrian Neculau, psiholog, profesor universitar, iniţiator de şcoală în psihologia socială (m. 2012)

– 1941: S-a născut bas-baritonul şi profesorul universitar George Emil Crăsnaru, stabilit în Germania

– 1942: S-a născut Alexandru Protopopescu, poet şi critic literar (m. 1994)

– 1949: S-a născut (la Brașov) Peter Maffay (nume la naștere: Peter Alexander Makkay), cunoscut compozitor, autor şi interpret de rock în limba germană din Germania, Austria şi Elveţia; a emigrat cu familia în Germania în anul 1963

– 1950: A murit (în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei, ca deţinut politic) Alexandru Lapedatu, istoric şi om politic liberal; specialist în istoria Evului Mediu; împreună cu Ioan Lupaş a fondat (1920) Institutul de Istorie Naţională din Cluj; ministru în mai multe rânduri; membru titular al Academiei Române din 1918, vicepreşedinte (1934-1935; 1938-1939) şi preşedinte al acestui for (1935-1938) (n. 1876) – 75 de ani

– 1952: S-a născut economistul şi profesorul Daniel Dăianu; ministru al finanţelor (1997-1998); europarlamentar (2007-2009); membru titular al Academiei Române din 2001; din data de 16 iulie 2019, îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Fiscal, instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare şi compusă din 5 membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare

– 1959: S-a născut Ralu Filip, jurist și jurnalist; preşedinte al Consiliul Naţional al Audiovizualului (2002-2007) (m. 2007)

– 1964: A murit Scarlat Lambrino, epigrafist şi istoric al antichităţii greco-romane; stabilit în Portugalia, din 1947; membru corespondent al Academiei Române din 1934 (n. 1891)

– 1965: S-a născut A.G. Weinberger (Attila Weinberger,), compozitor şi solist vocal, promotor al blues-ului american în România, chitarist, producător şi realizator de emisiuni radio şi de televiziune – 60 de ani

– 1977: S-a născut Serafim Caiea, starețul Mănăstirii Negru Vodă (Câmpulung Muscel, jud. Argeș); ridicat de Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, ÎPS Calinic, la rang de protosinghel (m. 2020)

– 1982: S-a născut sportiva Alina Alexandra Dumitru, prima campioană olimpică din istoria judo-ului românesc (Beijing, 2008)

– 1989: A murit Costin Murgescu, economist, jurist, gazetar, cercetător, diplomat; a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică, publicând lucrări în domeniul gândirii economice româneşti şi universale şi al economiei politice; membru al Academiei Române din 1963 (n. 1919)

– 1992: A murit (la Wernack, Germania) Mihai Berindei, trompetist, saxofonist, conducător de formaţii de jazz şi critic muzical (n. 1907)

– 1992: A murit regizorul de film documentar Gheorghe Horvat (n. 1934)

– 2009: A murit Dan-Alexandru Voiculescu, compozitor, muzicolog, pianist şi profesor universitar (n. 1940)

– 2012: A murit Cornel Todea, regizor de teatru, de film şi operă, realizator tv. (n. 1935)

– 2014: A murit scenograful şi creatorul de costume Ion Oroveanu (n. 1927)

– 2015: A murit Dan Iordăchescu, bariton – cântăreţ şi actor de operă, profesor (n. 1930) – 10 ani

– 2016: A murit profesorul, dirijorul şi compozitorul Gheorghe Gomoiu; fondator şi dirijor, timp de 46 de ani, al Corului de Cameră „Ars Nova” de la Teatrul „Alexandru Davila” din Piteşti; contribuţie majoră la lansarea şi organizarea Festivalului Internaţional de Muzică Corală „D.G. Kiriac” (n. 1939)

– 2019: A murit compozitorul, dirijorul și muzicologul George Balint (n. 1961)

– 2022: A murit fostul luptător de greco-romane și antrenorul Gheorghe Berceanu; laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 1972, de la München, și cu argint la Jocurile Olimpice de la Montréal 1976 (n. 1949)

EVENIMENTE EXTERNE

– Dhaka: Prim-ministrul italian Giorgia Meloni urmează să sosească în Bangladesh pentru o vizită oficială de două zile (30 – 31 aug.)

– Beijing: Prim-ministrul nepalez, Khadga Prasad Sharma Oli, va vizita China pentru a participa la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai, desfășurat la Tianjin, în perioada 31 august – 1 septembrie

– Beijing: Ministrul iranian de externe Abbas Araqchi va vizita Beijingul pentru a participa la reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre ale Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO) (30 aug. – 1 sep.)

– Franța: A 37-a ediție a Festivalului de Fotojurnalism de la Perpignan (30 aug. – 14 sep.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Persoanelor Dispărute” a fost declarată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, la 21 decembrie 2010, prin Rezoluția 65/209, în care se exprimă profunda îngrijorare față de creșterea fenomenului disparițiilor forțate sau involuntare în diferite regiuni ale lumii și este salutată intrarea în vigoare a Convenției internaționale pentru protecția tuturor persoanelor împotriva disparițiilor forțate, adoptată la 20 decembrie 2006

– 1748: S-a născut pictorul francez Jacques-Louis David, şeful şcolii neoclasice din Franţa; pictor de curte al lui Napoleon I (m. 1825)

– 1797: S-a născut scriitoarea britanică Mary Shelley, considerată drept precursoarea scrierilor ştiintifico-fantastice moderne; cunoscută mai ales pentru romanul Frankenstein (1818); soţia poetului Percy Shelley (m. 1851)

– 1811: S-a născut scriitorul francez Théophile Gautier (m. 1872)

– 1844: A murit astronomul englez Francis Baily (n. 1774)

– 1852: S-a născut Jacobus Henricus van’t Hoff, chimist olandez, laureat al Premiului Nobel în anul 1901, părintele fondator al stereochimiei, domeniu al chimiei care studiază structurile spațiale și repartizarea moleculelor și atomilor din diferitele elemente chimice (m. 1911)

– 1883: S-a născut Theo van Doesburg, pictor şi teoretician de artă olandez (m. 1931)

– 1884: S-a născut Theodor Svedberg, chimist şi fizician suedez; a construit prima ultracentrifugă (1922); contribuţii la studiul suspensiilor şi al soluţiilor coloidale; Premiul Nobel pentru chimie în 1926 (m. 1971)

– 1907: S-a născut (la Buenos Aires, Argentina) pictoriţa suprarealistă italiană Leonor Fini; a realizat şi scenografie şi costume pentru spectacole de teatru (m. 1996, la Paris)

– 1912: S-a născut australianca Nancy Wake, unul dintre cei mai apreciaţi agenţi secreţi ai Aliaţilor din timpul celui de-al doilea război mondial; era supranumită de Gestapo „Şoarecele alb”, datorită abilităţii sale de a scăpa de fiecare dată de militarii nazişti; a fost decorată de Franţa cu cea mai înaltă distincţie militară pentru rolul avut în Rezistenţa franceză; pentru meritele sale a mai fost decorată de Statele Unite, de Marea Britanie şi de Australia (m. 2011)

– 1919: S-a născut cântăreaţa americană Kitty Wells (numele real: Ellen Muriel Deason), principala voce feminină a muzicii americane country între anii 1953 şi 1968 (supranumită şi „Queen of Country Music”) (m. 2012)

– 1928: S-a născut lingvistul şi lexicograful francez Alain Rey, unul dintre creatorii dicţionarelor Le Robert (m. 2020)

– 1928: A murit Franz von Stuck, pictor simbolist, sculptor, gravor şi arhitect german (n. 1863)

– 1935: A murit scriitorul francez Henri Barbusse; militant comunist şi pacifist (n. 1873) – 90 de ani

– 1945: S-a născut Libuše Moníková, scriitoare cehă, stabilită în Germania (m. 1998) – 80 de ani

– 1946: S-a născut actriţa şi cântăreaţa americană Peggy Lipton; cunoscută pentru rolurile din „The Mod Squad” şi „Twin Peaks” (m. 2019)

– 1958: S-a născut ziarista rusă Anna Politovskaia, celebră pentru articolele sale critice la adresa Guvernului de la Moscova pe tema războaielor din Cecenia; autoarea mai multor cărţi despre aceste războaie (m. 2006, asasinată)

– 1972: S-a născut Cameron Diaz, actriţă americană

– 1974: S-a născut Camilla Läckberg, scriitoare suedeză de romane poliţiste

– 2003: A murit actorul american de film Charles Bronson (n. 1921)

– 2006: A murit scriitorul egiptean Najib Mahfuz (Naguib Mahfouz); laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1988, primul scriitor de naţionalitate arabă laureat al acestui premiu; acordarea acestei distincţii a fost contestată de către arabi care l-au acuzat de tratarea exclusivistă a problemelor Egiptului; la 14.10.1994, scriitorul a fost ţinta unui atentat al fundamentaliştilor islamici, căruia i–a supravieţuit cu greu (n. 1911)

– 2006: A murit actorul american de film Glenn Ford (n. 1916)

– 2010: A murit Alain Corneau, regizor de cinema, producător, scenarist şi actor francez (n. 1943) – 15 ani

– 2011: A murit cântăreaţa basarabeancă Alla Baianova, considerată regina romanţelor ruseşti (n. 1914)

– 2013: A murit poetul irlandez Seamus Heaney; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1995 (n. 1939)

– 2015: A murit neurologul şi scriitorul britanic Oliver Sacks (n. 1933) – 10 ani

– 2015: A murit Wes Craven (nume real: Wesley Earl Craven), regizor de film, actor şi scenarist american, maestru al filmelor de groază (n. 1939) – 10 ani

– 2022: A murit Mihail Gorbaciov (nume complet: Mihail Sergheevici Gorbaciov), ultimul conducător al URSS (ultimul secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1985-1991) și preşedintele URSS în perioada 1990-1991); de numele lui este legată destrămarea URSS-ului și încheierea Războiului Rece între SUA și URSS; Premiul Nobel pentru pace pe 1990 pentru realizările sale în cea ce priveşte relaţiile internaţionale și, în parte, pentru faptul că acţiunile sale au dus la încheierea dominaţiei postbelice a Uniunii Sovietice în Europa de Est (n. 1931)

Sursa: RADOR