Calendarul zilei – 19 august

Publicat de Codrin RAITA, 19 august 2025, 05:00 / actualizat: 20 august 2025, 15:35

S-a întâmplat într-o zi de 19 august

* În urmă cu 709 ani (1316) Clujul a fost ridicat la statutul de oraş liber regal, de către Carol Robert de Anjou, dobândind, astfel, un statut urban în conformitate cu normele europene ale timpului. Prin obţinerea statutului de oraş, Clujul era subordonat doar regelui Ungariei, fiind sustras autorităţii voievodului Transilvaniei, comiţilor şi altor potentaţi locali. Actul regal a transformat Clujul într-o republică urbană autonomă (cu drept de autoadministrare) şi într-un centru economic foarte important al Transilvaniei, dar şi al Europei Centrale. Acordarea privilegiului din 1316, venită în urma cererii parohului Benedict şi a comitelui Stark, din Cluj, apare din dorinţa regalităţii de a-şi întări poziţia şi dominaţia în faţa nobililor din Transilvania

* Cu 149 de ani în urmă (1876), la Iaşi, în grădina de vară „Pomul verde”, artistul şi scriitorul Avram Goldfaden (1840-1908) a pus bazele primului teatru evreiesc profesionist din lume, prezentând un spectacol cu propria sa trupă. După o serie de reprezentaţii, Goldfaden şi trupa lui s-au mutat la Bucureşti. De atunci, Teatrul Evreiesc din România s-a manifestat neîntrerupt în sfera culturii româneşti. În anul 1948, Teatrul Evreiesc din Bucureşti a devenit instituţie de stat. De atunci şi până astăzi, scena din strada Dr. Iuliu Barasch a prezentat peste 200 de premiere

* În urmă cu 109 ani (1916) Bulgaria declara război României (în prima conflagraţie mondială). La data de 14/27.VIII.1916 România declarase război Austro-Ungariei (19.VIII/1.IX)

* Se împlinesc 105 ani (1920) de când, în cadrul unei solemnităţi la Palatul Artelor, aflat atunci în Parcul Filaret (Parcul Libertăţii), Guvernul francez decora oraşul Bucureşti cu cea mai înaltă distincţie militară – „Crucea de război”, prin mareşalul francez Joseph Joffre, eroul de la Marna (sosit în capitala României pe 18.VIII.1920)

* În urmă cu 67 de ani (1958) Iolanda Balaş (1936 – 2016) a cucerit pentru România primul titlu european la atletism, la săritura în înălţime, la Campionatul European de la Stockholm (Suedia, 19-22 aug.)

* Sunt marcați 65 de ani (1960) de când Uniunea Sovietică lansa Sputnik 5, având la bord căţeii Belka și Strelka, un iepure, 40 șoareci, 2 șobolani, muşte și numeroase plante. Capsula spațială s-a întors pe pământ a doua zi, toate animalele fiind recuperate vii și sănătoase. Sputnik 5, a fost o misiune spaţială sovietică, parte a programului spaţial Sputnik, fără echipaj uman. Experimentul cu câinii Belka şi Strelka a făcut parte dintr-un ciclu îndelungat de cercetări, care aveau drept scop verificarea sistemelor de asigurare a vieţii în condiţii de imponderabilitate şi de cercetare a stării organismului viu în cosmos. Pe 20 august 1960, după un zbor de 24 de ore, Belka şi Strelka, precum şi ceilalţi pasageri din specia rozătoarelor au revenit în atmosferă într-o stare perfectă. Cele două căţeluşe au participat chiar şi la o conferinţă de presă, organizată imediat după aterizare în sediul agenţiei sovietice de presă TASS. În prezent, figurile celor doi câini pot fi văzute în cadrul Muzeului Cosmonauticii din Moscova

* Acum 62 de ani (1963) era difuzată în eter prima emisiune în limba română a postului de radio „Deutsche Welle”. După aproape o jumătate de secol, la 1 ianuarie 2012, programul radio şi-a încetat activitatea

* Cu 51 de ani în urmă (1974), între 19 şi 30 august, s-a desfăşurat, la Bucureşti, în prezenţa secretarului general al Naţiunilor Unite, Kurt Waldheim (1918 – 2007), Conferinţa Mondială a Populaţiei, organizată de ONU. Lucrările Conferinței Mondiale a Populației s-au deschis pe 19 august 1974 la Palatul Republicii cu o cuvântare susținută de N. Ceaușescu, președintele (din martie 1974) al Republicii Socialiste România. Prezența lui N. Ceaușescu la lucrări a fost limitată și inclusiv acoperirea în presă a evenimentului a avut de suferit din cauza faptului că acesta s-a suprapus cu festivitățile dedicatei zilei de 23 august, care – fiind o aniversare rotundă, de 30 de ani – au cunoscut un fast deosebit. La lucrări au participat delegații din partea a 133 de state, 16 instituții și organisme specializate ale ONU, 10 instituții, agenții și organizații internaționale de profil, 12 organizații interguvernamenale. O noutate deosebită pentru acest gen de reuniuni era participarea mai multor mișcări de eliberare națională și anti-colonială din țări ale lumii de treia

* Acum 42 de ani (1983) avea loc inaugurarea celui de-al treilea tronson (Eroilor-Industriilor) al primei magistrale a metroului bucureştean, în lungime de 7,8 km. S-au încheiat, astfel, lucrările la prima magistrală, în lungime totală de 27 km

* În urmă cu 34 de ani (1991), între 19 şi 22 august, a avut loc un puci eşuat al forţelor conservatoare din URSS împotriva preşedintelui Mihail Gorbaciov (1931 – 2022), moment care a întărit poziţia forţelor reformatoare grupate în jurul lui Boris Elţîn (1931 – 2007)

* Se marchează 25 de ani (2000) de la sfinţirea Catedralei „Iisus Hristos Mântuitorul” din Moscova, de către patriarhul Alexei al II-lea, la praznicul Schimbării la Faţă a Mântuitorului (după calendarul iulian neîndreptat). Pe 7.I.1995, în ziua Crăciunului rusesc, a fost pusă piatra de temelie pentru reconstrucţia catedralei (biserică dărâmată, în anul 1931, din ordinul lui Stalin). La 7.IX.1997, a avut loc ceremonia de inaugurare a noii catedrale, odată cu cea de-a 850-a aniversare a Moscovei. Este cea mai mare catedrală din Rusia: înălţimea are 103 de metri, pereţii au grosimea de 3.2 metri, iar capacitatea este de 10.000 de persoane. Catedrala „Iisus Hristos Mântuitorul” a fost ridicată de ţarul Alexandru I ca semn de recunoştinţă pentru victoria Rusiei în războiul franco-rus din 1812 şi pentru a comemora victoria armatei ruse împotriva lui Napoleon; piatra de temelie a fost pusă la 10.IX.1839 şi construcţia a durat 44 de ani, fondurile fiind asigurate din bani publici

Aniversări – Comemorări

– 1800: S-a născut (la Aschaffenburg/Germania) Iacob Cihac, medic şi naturalist de origine cehă; stabilit la Iaşi (1825), a organizat serviciul medical al armatei din Moldova, creând două spitale militare la Iaşi şi la Galaţi; a înfiinţat, împreună cu dr. Mihai Zotta, „Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi” (1833); în anul 1834 a fondat primul muzeu de istorie naturală, la Iaşi; a publicat primul manual de „Istorie Naturală” în limba română (1837); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (m. 1888, la Aschaffenburg) – 225 de ani

– 1828: S-a născut Ioan Raţiu, avocat şi om politic transilvănean, unul dintre întemeietorii Partidului Naţional Român, al cărui preşedinte a fost între anii 1892 şi 1902; militant pentru cauza românilor ardeleni, unul dintre liderii mişcării de emancipare naţională (s-a numărat printre iniţiatorii „Memorandumului” din 1892, adresat Curţii de la Viena în numele naţiunii române din Transilvania; întemniţat de autorităţile maghiare în urma procesului intentat „memorandiştilor”) (m. 1902)

– 1881: S-a născut George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor şi pedagog; considerat unul dintre cei mai de seamă oameni de cultură ai secolului XX; membru de onoare (1916), membru titular (1932) şi membru titular onorific (1948) al Academiei Române (m. 1955, la Paris). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 menționează nașterea la 7/19.VIII.1881

– 1888: S-a născut Emil Prager, inginer constructor; a folosit în premieră betonul armat în construcţiile din România; a paticipat la realizarea unor importante clădiri din Bucureşti: Muzeul de Artă, Ministerul Afacerilor Interne, Spitalul Elias ş.a, a Bibliotecii Universitare din Iaşi (m. 1985)

– 1891: A murit Theodor Aman, pictor şi grafician, pedagog; unul dintre creatorii şcolii româneşti de pictură şi cofondator, alături de Gheorghe Tăttărescu, al Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti (1863), al cărei prim director a fost; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (n. 1831)

– 1901: S-a născut inginerul electromecanic Ştefan Nădăşan; întemeietorul şcolii româneşti de încercarea materialelor; a contribuit la îmbunătăţirea fontelor şi a adus importante inovaţii în sudura metalelor; membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1963-1966) (m. 1967)

– 1915: S-a născut fiziciana Margareta Giurgea; cercetări fundamentale în fizica descărcărilor, spectroscopie, fizica cristalelor; a desfăşurat o intensă activitate didactică; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2012) – 110 ani

– 1922: A murit Andrei Bârseanu, poet, folclorist şi traducător; a fost membru şi preşedinte al Societăţii studenţilor români „România jună” din Viena; membru şi preşedinte (1911-1922) al ASTREI; membru titular al Academiei Române din 1908 şi vicepreşedinte al acestui for (8.VI.-19.VIII.1922) (n. 1858)

– 1928: S-a născut inginerul electrotehnician şi profesorul Andrei Ţugulea; contribuţii originale privind introducerea parametrilor tranzitorii în circuitele electrice cu efect de câmp sau ecranarea electromagnetică; ministru adjunct şi secretar de stat în Ministerul Învăţământului în perioada 1990-1991; senator în Parlamentul României în legislatura 1992-1996; membru titular al Academiei Române din 1999 (m. 2017)

– 1929: S-a născut sculptorul Mircea Ştefănescu (m. 1999)

– 1935: S-a născut Dumitru Radu Popescu, romancier, nuvelist, eseist, dramaturg, scenarist, publicist și traducător, considerat unul dintre cei mai importanţi scriitori români ai literaturii contemporane; preşedinte al Uniunii Scriitorilor între anii 1982 și 1989; din 2006, a fost director general al Editurii Academiei Române şi vicepreşedinte al Consiliului ştiinţific editorial; membru titular al Academiei Române din 2006 (m. 2023) – 90 de ani

– 1941: S-a născut inginerul chimist Mircea Desideriu Banciu; cercetări de sinteză organică şi mecanisme de creaţie; membru titular al Academiei Române din 2000 (m. 2005)

– 1943: S-a născut artistul plastic Doru-Victor Rotaru, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Artă Decorativă București (m. 2021)

– 1946: S-a născut Ioan Adam, critic şi istoric literar, publicist și profesor universitar; realizator-coordonator de programe culturale la Radio România Tineret (1996-2002)

– 1947: S-a născut graficianul și profesorul Aurel Bulacu; director al Liceului de artă Nicolae Tonitza (1999-2006)

– 1948: S-a născut Radu Anton Roman, scriitor şi realizator de emisiuni tv. (m. 2005)

– 1949: S-a născut pictorul Ştefan Pelmuş

– 1965: S-a născut Dragoș Buhagiar, scenograf de teatru și film; președinte al Uniunii Teatrale din România (UNITER), din 2022 – 60 de ani

– 1977: A murit medicul şi profesorul Aurel Moga; cercetări în domeniul bolilor cardiovasculare şi reumatismului; cercetări epidemiologice privind bolile netransmisibile; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1903)

– 1983: A murit matematicianul Octav Onicescu; de numele său se leagă organizarea Şcolii de Statistică, Actuariat şi Calcul din Bucureşti, pe care a condus-o între anii 1930 şi 1948; a fost, împreună cu Gheorghe Mihoc, creator al şcolii româneşti de teoria probabilităţilor, în 1925 ţinând primul curs din România de teoria probabilităţilor şi statistică matematică; membru titular al Academiei Române din 1965 (n. 1892)

– 1999, 19/20: A murit Mircea Sântimbreanu, scriitor şi editor de literatură pentru copii şi tineret (n. 1926)

– 2000: A murit Andrei Scrima (numele de autor André Scrima), teolog ortodox, filosof, matematician și profesor; membru al Grupului „Rugul Aprins“ de la Antim; arhimandrit al Patriarhatului Ecumenic de la Constantinopol, reprezentant personal al Patriarhului ecumenic Athenagoras la Conciliul Vatican II (1963–1965); a jucat un rol istoric în ridicarea anatemei de la Marea Schismă din 1054, pregătind întîlnirea istorică, din 1964, de la Ierusalim dintre Patriarhului ecumenic Athenagoras I al Constantinopolului şi Papa Paul al VI-lea; a contribuit în mod esenţial la revigorarea tradiţiei monahale răsăritene în Patriarhia Antiohiei, la Mănăstirea Deir el Harf din munţii Libanului (n. 1925) – 25 de ani

– 2001: A murit lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1929, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2004: A murit Doina Stănescu, ziaristă sportivă, fostă jucătoare de tenis de câmp şi campioană naţională (n. 1958)

– 2014: A murit omul de afaceri Dinu Patriciu; deputat între anii 1990 – 2003 din partea PNL (n. 1950)

– 2016: A murit Adrian Enescu, compozitor, orchestrator şi instrumentist; unul dintre primii promotori ai muzicii electronice din România (n. 1948)

– 2017: A murit Mircea Țuglea, poet, prozator și publicist; unul din cei mai importanți specialiști în opera lui Paul Celan (n. 1974)

– 2018: A murit Margareta Niculescu, artist păpuşar, regizoare și profesoară; a contribuit la înnoirea teatrului de marionete în Europa și în lume, începând cu anul 1950; director al Teatrului Țăndărică din București (1949-1986); a condus Institutul Internațional de Teatru de Păpuși din Charleville-Mezieres, Franța, și a fost cofondatoare, împreună cu Jacques Félix, a Școlii Naționale de Artă a Marionetelor din acel oraș (n. 1926)

– 2018: A murit Marius Sala, lingvist cu o prodigioasă carieră internaţională, doctor docent în filologie, profesor; autorul a sute de lucrări în domeniile: lingvistică romanică, hispanistică, istoria limbii române, lingvistică generală, dialectologie română, onomastică etc.; director al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române (1994-2018); membru titular al Academiei Române din 2001, vicepreşedinte al acestui for (2006-2014) (n. 1932)

– 2019, 19/20: A murit actriţa Dorina (Doti) Stanca; soţia scriitorului şi regizorului Radu Stanca (n. 1927)

EVENIMENTE EXTERNE

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea

– Kiruna, Suedia: Biserica istorică din Kiruna va fi mutată într-un nou loc pentru a permite extinderea activităților miniere (19 – 20 aug.)

– Los Angeles: Procesul „reginei ketaminei” și al doctorului care i-a furnizat droguri starului din „Friends”, Matthew Perry (19 – 26 aug.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială Umanitară” (sau „Ziua Mondială pentru Asistenţă Umanitară”) este o zi dedicată recunoaşterii activităţii depuse de personalul umanitar şi a acelora care şi-au pierdut viaţa muncind pentru cauze umanitare. Această zi, stabilită de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008 şi marcată pentru prima oară în august 2009, aminteşte de ziua în care reprezentantul special al ONU în Irak, Sergio Vieira de Mello, şi 21 de colegi ai săi au fost ucişi în atentatul de la sediul ONU din Bagdad, în anul 2003. NOTĂ: Brazilianul Sergio Vieira de Mello (1948–2003) şi-a dedicat întreaga viaţă activităţii umanitare, în cadrul diverselor misiuni ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, deservind unele dintre cele mai dificile situaţii umanitare din lume

– „Ziua Mondială a Fotografiei”, iniţiată în anul 2009 de fotograful australian Korske Ara. Această zi marchează inventarea de către Louis Jacques Mande Daguerre (1787—1851) şi Joseph Nicéphore Niépce (1765-1833) a procedeului de realizare fotografiei prin „daghereotipie”. La 9 ianuarie 1839, invenţia a fost prezentată Academiei Franceze de Ştiinţe şi Louis Daguerre a obţinut brevetul. Câteva luni mai târziu, pe 19 august 1839, guvernul francez a cumpărat brevetul şi a anunţat invenţia ca fiind un cadou „gratuit pentru lume”. Tema de anul acesta este „Fotografia mea preferată”. Ziua a devenit atât de populară încât în 2022 a fost introdusă „Săptămâna mondială a fotografiei” (anul acesta ține două săptămâni, între 12 și 26 aug.)

– Ziua naţională a Statului Islamic Afganistan; aniversarea proclamării republicii – 1919

– 14: A murit Caius Iulius Caesar Octavianus Augustus (nume la naştere: Gaius Octavius), primul împărat din istoria Romei antice (anii de domnie: 27 î.H.- 14 d.H). A fost unul din cele mai mari genii administrative din istorie; uriaşa muncă de reorganizare pe care a făcut-o în fiecare domeniu al vieţii romane şi pe tot cuprinsul imperiului a transformat decadenta republică într-un regim monarhic ce avea să dureze multe secole de atunci încolo şi a creat o pace romană durabilă, bazată pe comunicaţii eficiente şi un comerţ înfloritor (n. 63 î.H.)

– 1580: A murit Andrea Palladio (Andrea di Pietro della Gondola), arhitect italian (n. 1508) – 445 de ani

– 1646: S-a născut John Flamsteed, primul astronom regal al Angliei; a organizat Observatorul astronomic de la Greenwich (fondat în 1675); a realizat aici primele observaţii astronomice reale folosite de Newton în elaborarea teoriei gravitaţionale; a întocmit un catalog al stelelor (m. 1719)

– 1657: A murit pictorul flamand Frans Snyders (sau Snijders) (n. 1579)

– 1662: A murit Blaise Pascal, matematician, fizician, scriitor şi filosof francez (n. 1623)

– 1745: S-a născut Johann Gottlieb Gahn, mineralog și chimist suedez; a descoperit manganul (m. 1818) – 280 de ani

– 1765: A murit Axel Frederik Cronstedt, chimist suedez, descoperitorul nichelului (n. 1722) – 260 de ani

– 1780: S-a născut poetul şi şansonetistul francez Pierre-Jean de Béranger (m. 1857) – 245 de ani

– 1819, 19/25: A murit James Watt, inginer şi inventator scoţian; a perfecţionat maşina cu aburi (n. 1736)

– 1830: S-a născut chimistul german Julius Lothar Meyer; în 1864 a publicat o primă versiune a tabelului periodic (conţinea 28 de elemente, clasificate în şase familii după valenţele lor), cu o a doua versiune în 1868; Meyer şi-a publicat, însă, lucrarea mai târziu decât chimistul rus Dmitri Mendeleev (care a descoperit legea periodicităţii şi a creat primul sistem periodic al elementelor chimice în 1869), astfel că nu a avut prioritate în acest domeniu; se pare că ambii chimişti, Meyer şi Mendeleev, au descoperit sistemul periodic al elementelor chimice în acelaşi timp (m. 1895) – 195 de ani

– 1883: S-a născut Gabrielle (Coco) Chanel, creatoarea de modă și femeie de afaceri franceză; fondatoare a casei de modă omonime, i s-a atribuit în era postbelică popularizarea unui stil sport și casual ca standard feminin de stil; este singura creatoare de modă inclusă în revista „Time” a celor mai influente 100 de persoane ale secolului XX; creatoare prolifică, Chanel și-a extins influența dincolo de îmbrăcămintea couture, ajungând la bijuterii, genți de mână și parfumuri (m. 1971)

– 1905: A murit pictorul francez William-Adolphe Bouguereau (n. 1825) – 120 de ani

– 1913: S-a născut inginerul german de origine britanică John H. Argyris; considerat întemeietor al metodei elementelor finite, aplicată iniţial în domeniul elasticităţii şi al structurilor, extinsă astăzi în variate domenii ale ştiinţei şi tehnicii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2004). NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1916

– 1915: A murit poetul turc Tevfik Fikret (pe numele adevărat Mehmed Tevfik); considerat fondatorul școlii moderne de poezie turcă (n. 1867) – 110 ani

– 1921: S-a născut Gene Roddenberry, regizor, producător de film și creatorul serialului de televiziune Star Trek (m. 1991)

– 1922: A murit Felipe Pedrell, compozitor, muzicolog, folclorist, critic şi teoretician spaniol; fondator al şcolii naţionale muzicale spaniole (n. 1841)

– 1924: S-a născut Willard Sterling Boyle, fizician american de origine canadiană, cunoscut ca fiind coinventator al laserului cu rubin şi al senzorului CCD; Premiul Nobel pentru Fizică în 2009, împreună cu George E. Smith, pentru inventarea unui circuit cu semiconductori pentru imagini – senzorul CCD (m. 2011)

– 1929: A murit sculptorul italian Ettore Ferrari (n. 1845)

– 1929: A murit Serghei Diaghilev, renumit coregraf şi regizor rus (n. 1872)

– 1930: S-a născut Frank McCourt, scriitor american, laureat al premiului Pulitzer în anul 1997 (m. 2009) – 95 de ani

– 1930: S-a născut David Guy Compton, scriitor britanic de SF (m. 2023) – 95 de ani

– 1938: S-a născut scriitoarea germană Barbara Bronnen, fiica scriitorului Arnolt Bronnen (m. 2019)

– 1939: S-a născut muzicianul englez Ginger Baker, unul dintre cei mai inovativi creatori de rock, pionier în fuziunea jazz-ului și unul dintre cei mai buni bateriști; cofondator şi baterist al trupei de rock „Cream” în anii ’60 ai secolului trecut, alături de basistul Jack Bruce și de chitaristul Eric Clapton (m. 2019)

– 1940: S-a născut Johnny Nash, cântăreţ, chitarist, compozitor şi actor american (m. 2020) – 85 de ani

– 1943: S-a născut Edwin (Reuben) Hawkins, cântăreţ american de gospel, pianist, compozitor și aranjor; considerat unul dintre fondatorii muzicii gospel moderne (m. 2018)

– 1945: S-a născut Ian Gillan, vocalist şi compozitor britanic (Deep Purple, Ian Gillan Band) – 80 de ani

– 1946: S-a născut Bill Clinton (William Jefferson „Bill” Clinton), om politic democrat american, al 42-lea preşedinte al SUA (1993 – 2001)

– 1951: S-a născut John Richard Deacon, muzician polivalent și producător muzical britanic, cel mai bine cunoscut în calitate de chitarist bass al formației britanice de muzică rock, Queen

– 1965: S-a născut tenorul sud-african Johan Botha (m. 2016) – 60 de ani

– 1969: S-a născut actorul american de origine canadiană Matthew Perry (m. 2023)

– 1994: A murit chimistul american Linus Pauling; lucrări asupra naturii legăturilor chimice şi a structurii moleculelor, în special a macromoleculelor organice şi a cristalelor; intensă activitate de mobilizare a opiniei publice împotriva experienţelor nucleare; Premiul Nobel pentru chimie pe 1954 şi Premiul Nobel pentru pace în 1962; membru de onoare al Academiei Române (1965) (n. 1901)

– 1995: A murit Pierre Schaeffer, inginer şi muzician francez; creator al muzicii concrete („Studii de zgomote”); pionier şi veteran al radioului; fondator (1958) al „Grupului de cercetări muzicale de la Paris” (alături de Pierre Henry) (n. 1910) – 30 de ani

– 2002: A murit sculptorul abstract spaniol Eduardo Chillida (n. 1924)

– 2011: A murit regizorul chilian de film Raoul Ruiz, stabilit, din 1974, în Franţa (n. 1941)

– 2012: A murit Tony Scott (numele real: Anthony David Scott), regizor de film, producător, actor şi scenarist britanic (n. 1944)

– 2012: A murit Catherine Lépront, romancieră, nuvelistă, dramaturgă şi eseistă franceză (n. 1951)

– 2014: A murit poetul şi jurnalistul palestinian Samih Al-Qasim, figură emblematică a „poeziei rezistenţei” (n. 1939)

– 2017: A murit Dick Gregory (nume real: Richard Claxton Gregory), actor afro-american de comedie, care s-a implicat activ, în anii ’60 ai secolului XX, în mişcarea pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite (n. 1932)

– 2017: A murit scriitorul, dramaturgul, scenaristul și eseistul polonez Janusz Glowacki; colaborator al regizorului Andrzej Wajda (n. 1938)

– 2018: A murit René Le Coultre, inventatorul elvețian al ceasurilor de mână, cu cuarţ (a fost unul dintre fondatorii Centrului de Orologerie Electronică, unde în 1967 a prezentat primul său ceas electronic cu brăţară care funcţiona cu o minusculă piesă de cuarţ şi care a fost introdus la scară mare de industria japoneză în următoarele decenii); director de cercetare şi dezvoltare pentru marca Rolex, cofondator al mărcii de ceasuri Jaeger-Le Coultre (n. 1918, în Italia)

– 2018: A murit cântăreaţa maliană Khaira Arby, supranumită „privighetoarea din Timbuktu” (n. 1959)

– 2024: A murit Michel Guerard, maestru bucătar francez, recompensat cu trei stele Michelin; unul dintre fondatorii nouvelle cuisine și inventatorul bucătăriei minceur (cu rețete de slăbit) (n. 1933) – 1 an

– 2024: A murit Mike Lynch (nume complet Michael Richard Lynch), antreprenor în tehnologie şi om de afaceri britanic; a fost descris în presă ca fiind echivalentul britanic al lui Bill Gates; a co-fondat Autonomy Corporation, Invoke Capital și Darktrace; a fost consilier al prim-miniștrilor britanici David Cameron și Theresa May în domeniul științei, tehnologiei și securității cibernetice (n. 1965) – 1 an

Sursa: RADOR