Calendarul zilei – 10 august

Publicat de Codrin RAITA, 10 august 2025, 05:00 / actualizat: 20 august 2025, 15:09

S-a întâmplat într-o zi de 10 august

* Se marchează 525 de ani (1500) de când Ștefan cel Mare dăruia Mănăstirii Putna „marea dveră a Răstignirii”, broderie de o valoare deosebită, ornată la colţuri cu portretele votive ale domnitorului şi soţiei sale, Maria Voichiţa, fiica lui Radu cel Frumos. „Ambii sunt trataţi în viziune aulică, înconjuraţi de stele şi învesmîntaţi cu mantii ceremoniale de brocard, ţesut în fir de aur. Pe capete poartă măreţe coroane princiare, cu fleuroni lanceolaţi, la Ştefan, şi stilizaţi ca flori de crin, la Voichiţa. De sub ele, li se revarsă, peste umeri, pletele. Braţele îndreptate către Iisus şi atitudinile în care sunt prezentaţi le subliniază posturile de ctitori şi donatori, specifice tablourilor votive murale”, conform unei descrieri făcute de specialiști

* Acum 506 ani (1519) cele cinci corăbii care au compus flota expediției: Trinidad, San Antonio, Concepción, Victoria şi Santiago, aflate sub comanda lui Fernando Magellan, au părăsit orașul Sevilla navigând pe fluviul Guadalquivir până în San Lucar de Barrameda, în prima călătorie în jurul lumii. În 1519, la 10 august, Fernand (de) Magellan a început primul tur al lumii din istorie, celebrul explorator inspirându-i și pe alți navigatori să descopere lumea. El este cel care a dat și numele actual al Oceanului Pacific. După ce a îndurat o mulțime de furtuni îngrozitoare, Magellan a străbătut strâmtoarea care astăzi îi poartă numele, în noiembrie 1520. Apele în care au pătruns corăbiile sale s-au nimerit să fie calme, la acea vreme. În consecință, au fost botezate cu numele de „Mar Pacifico” (marea liniștită). Așa s-a ales Pacificul cu un nume „pașnic”, deși apele sale nu sunt deloc liniștite. Expediția lui Magellan, de circumnavigație a Pământului, este una dintre cele mai importante din epoca marilor descoperiri geografice. Flota formată din 5 nave, la bordul cărora se aflau 237 de persoane, a ridicat, la 10 august 1519, ancora din portul spaniol Sevilla, cu intenţia de a naviga spre Insulele Moluce, trecând prin Vest pentru a găsi trecerea dintre oceanele Atlantic şi Pacific şi a reveni acasă la capătul unei călătorii în jurul lumii. Numai unul dintre vase avea să revină în Spania, în septembrie 1522, având la bord doar 18 supravieţuitori. Însuşi Magellan murise în timpul expediţiei pe care o condusese, într-o confruntare cu băştinaşii insulei Mactan, din arhipeleagul filipinez, în aprilie 1521

* Cu 491 de ani în urmă (1534) începea înălţarea bisericii „Sf. Dumitru” din Suceava, ctitorie a domnitorului Petru Rareş (terminată la 30.VIII.1535)

* În urmă cu 486 de ani (1539) regele Francisc I al Franței semna Ordonanța de la Villers-Cotterêts, prin care limba franceză era introdusă în locul latinei în documentele oficiale

* Se împlinesc 350 de ani (1675) de când, în estul Londrei, regele Carol al II-lea al Angliei înfiinţa Observatorul astronomic de la Greenwich. În cadrul Conferinţei internaţionale de astronomie de la Washington, din 1884, s-a stabilit ca Observatorul de la Greenwich să fie şi sediul „meridianului zero”. În 1948, Observatorul a fost transferat în castelul Herstmonceux (Sussex)

* În urmă cu 177 de ani (1848) era înfiinţat clubul Societatea Naţională Română, având drept scop organizarea forţelor politice româneşti din Banat şi părţile vestice ale Transilvaniei; preşedinte, Andrei Şaguna (10/22)

* Acum 169 de ani (1856) medicul Anastasie Fătu (1816-1886) înfiinţa, la Iaşi, prima grădină botanică din ţară, care poartă numele iniţiatorului. Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iaşi, înfiinţată la Râpa Galbenă, a existat până la moartea creatorului ei, în 1886, când terenul a fost vândut de către urmaşii lui. În 1873, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi a înfiinţat o a doua grădină botanică, în apropiere de cea veche. Sarcina de organizare a acesteia i-a revenit lui Dimitrie Brândză, iar majoritatea plantelor au fost donate de către Anastasie Fătu. Astăzi, Grădina Botanică din Iaşi acoperă o suprafaţă de aproximativ 100 de hectare, fiind una din cele mai mari din Europa

* Cu 161 de ani în urmă (1864) guvernul român contracta cu Banca Imperială Otomană şi cu casa britanică „Stern Brothers” primul împrumut extern al României (916.000 de lire sterline, cu o dobândă de 7 la sută), garantat cu venitul vămilor (10/22)

* Se marchează 150 de ani (1875) de când a fost pusă piatra fundamentală a Castelului Peleș din Sinaia, ale cărui lucrări începuseră în toamna anului 1873. Inaugurarea oficială a avut loc pe 7 octombrie 1883. Între anii 1889 şi 1903, arhitectul Karel Liman a realizat şi Pelişorul, o replică modernă şi la scară redusă a clădirii mari, reşedinţa viitorului rege Ferdinand I al României şi a Reginei Maria. În anul 2007, în luna martie, guvernul român a restituit Casei Regale Castelele Peleş şi Pelişor, împreună cu terenurile aferente (10/22)

* În urmă cu 148 de ani (1877) unităţile Armatei române (din Divizia a IV-a), ajunse în zona Plevnei, au participat la operaţiunile militare, primind „botezul focului”. Au fost declanşate astfel ostilităţile împotriva Imperiului Otoman (10/22)

* Cu 112 ani în urmă (1913) avea loc semnarea Tratatului de la București, tratat de pace semnat între Bulgaria, pe de-o parte, și România, Serbia, Muntenegru și Grecia, de cealaltă parte, fiind primul tratat din Istoria Modernă unde Marile Puteri nu au avut niciun cuvânt, iar înscrisurile păcii au devenit realitate. La București s-au tras 21 de lovituri de tun, au avut loc un Te-Deum și o mare recepție care au încheiat momentul „astral” al României, dar și al carierei politice a lui Titu Maiorescu. În conformitate cu prevederile tratatului de pace, Bulgaria ceda României porțiunea cunoscută ca Dobrogea de Sud (Cadrilaterul), de la vest de Tutrakan (Turtucaia) până la malul vestic al Mării Negre, la sud de Kranevo (Ecrene). Cadrilaterul avea o suprafață de aproximativ 6.960 km², o populație de circa 286.000 de locuitori și includea fortăreața Silistra și orașele Turtucaia (port la Dunăre) și Balcic (port la Marea Neagră). În plus, Bulgaria se obliga să distrugă toate fortărețele existente și să nu construiască altele la Ruse ori la Șumen, sau în orice alt loc dintre aceste două puncte, sau pe o rază de 20 km în jurul Balcicului. Teritoriul pe care îl câștiga Serbia cuprindea Macedonia centrală, inclusiv Ohrid, Bitola, Kosovo, Štip și Kočani și partea răsăriteană a sangiacului Novi Pazar. Prin acest aranjament, Serbia a câștigat aproximativ 39.470 km² și în jur de 1.500.000 de locuitori. Frontiera dintre Grecia și Bulgaria a fost trasată de la vârful Belasița spre vărsarea râului Mesta (Nestos) în Marea Egee. Această concesiune teritorială, la care Bulgaria s-a opus cu fermitate, aflată însă în conformitate cu directivele din notele prezentate la negocieri de Imperiul Rus și Austro-Ungaria, îi asigura Greciei o mărire a teritoriului cu 4.395.000 m². În plus, Creta a fost atribuită în mod definitiv Greciei și a fost luată în stăpânire pe 14 decembrie același an. Bulgaria a căpătat în urma tratatului de pace o parte a Macedoniei, inclusiv orașul Strumica, Tracia de Vest și 70 de mile (113 km) de litoral la Marea Egee, în total 25.027 km² și o populație de 129.490 de locuitori. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a semnării Tratatului 28 iulie 1913, stil vechi/ 10 august 1913, stil nou

* Acum 106 ani (1919), în cadrul Adunării de la Timişoara a şvabilor din Banat, aceştia şi-au dat acordul pentru unirea proclamată la Alba Iulia. La 19 iulie 1919, gazeta în limba germană Deutsche Wacht a publicat ştirea potrivit căreia Puterile Antantei au hotărât ca Timişoara să revină României, iar armata regală sârbă urma să evacueze oraşul şi împrejurimile. La 10 august 1919, la Adunarea națională a şvabilor, întrunită la Timişoara, la care au fost prezenți peste 1.000 de fruntaşi şvabi din 33 comune, colonelul Karl von Möller a citit textul unei rezoluții prin care se cerea indivizibilitatea Banatului şi unirea sa cu România. S-a decis ca această hotărâre a şvabilor bănățeni să fie comunicată Conferinței de Pace de la Paris

* Sunt marcați 105 ani (1920) de la semnarea, la Sèvres (Franţa), a unui tratat special între Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia, de o parte, şi Polonia, România, Cehoslovacia şi Iugoslavia, de cealaltă parte, prin care se reglementau în mod formal graniţele acestora din urmă

* Acum 68 de ani (1957) avea loc difuzarea primului spectacol de teatru produs de către Televiziunea Română – „Seară Luminoasă”, după piesa lui Noe Smirnov. 10 august 1957 este, așadar, data de naștere a Teatrului Național de Televiziune

* Cu 51 de ani în urmă (1974) era inaugurat Palatul Sporturilor şi Culturii, actualmente Complexul Sportiv Naţional „Sala Polivalentă”. Reprezintă, prin poziţia, dotarea şi prin cele 5300 de locuri, una dintre cele mai importante baze sportive acoperite ale Capitalei

Aniversări – Comemorări

– Sf. Laurenţiu, diacon martir (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1844: S-a născut Ștefan Călinescu, preot, profesor şi autor de manuale didactice (m. 1921)

– 1864: S-a născut Nicolae Filip, medic veterinar şi agronom; fondatorul ştiinţei zootehnice româneşti; conducător al primului institut zootehnic din România (m. 1922)

– 1875: S-a născut Constantin Giurescu, istoric, istoriograf, editor de texte vechi și profesor; a publicat numeroase ediţii critice ale unor cronici şi studii privind vechea istoriografie românească; membru titular al Academiei Române din 1914 (m. 1918) – 150 de ani. NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 8/20.VIII.1875, iar altele doar la 20.VIII.1875

– 1875: S-a născut Axente Banciu, profesor şi publicist; membru activ al Secţiei literare a Societăţii ASTRA, a contribuit la înfiinţarea Muzeului ASTRA şi a Bibliotecii din Braşov; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (m. 1959) – 150 de ani

– 1884, 10/22: S-a născut Panait Istrati (numele la naştere: Gherasim Istrate), scriitor român afirmat în Franţa; setea de a călători l-a dus în Egipt, în Elveţia şi apoi la Paris; a purtat cu scriitorul francez Romain Rolland o corespondenţă asiduă, la instistenţele acestuia redactând primele sale povestiri, în limba franceză, limbă în care şi-a scris întreaga operă (tradusă ulterior în limba română, parţial chiar de scriitor) (m. 1935)

– 1910: S-a născut (la Bolgrad/jud. Ismail, azi în Ucraina) poetul Vladimir Carnavali, membru fondator al Societăţii Scriitorilor din Basarabia (1939) (m. 1966) – 115 ani

– 1921: S-a născut Ion Negoiţescu, poet, eseist, critic şi istoric literar român din diaspora (m. 1993, la München)

– 1927: S-a născut Barbu Cioculescu, poet, prozator, eseist, critic literar, memorialist, publicist şi traducător; fiul istoricului şi criticului literar Şerban Cioculescu (m. 2022)

– 1929: S-a născut Tamara Buciuceanu Botez, una dintre cele mai apreciate actriţe de teatru, film şi televiziune, aparţinând „Generaţiei de Aur”; timp de 65 de ani a jucat pe scenele mai multor teatre din Bucureşti, precum Giuleşti (azi Odeon), Teatrul de Comedie, Bulandra, Naţional sau Teatrul de Operetă, în numeroase filme, spectacole radiofonice şi de televiziune; „figură reprezentativă a Teatrului Naţional Radiofonic, o voce de patrimoniu a tezaurului cultural” al Radio România (m. 2019)

– 1932: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Alexandru Boiangiu (m. 2008)

– 1934: S-a născut sculptorul Octavian Maxim, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Timișoara (m. 2021)

– 1934: S-a născut Aurel Romilă, medic psihiatru, considerat un adevărat patriarh al psihiatriei româneşti; prin modul său original de abordare a revoluţionat psihopatologia şi psihopatia din România; a inițiat și a clădit, în 1994, Pavilionul de Resocializare (astăzi Pavilionul 9) de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Al. Obregia”, unde a activat din 1962 până în 2004; a fost șeful Catedrei de Psihiatrie de la UMF „Carol Davila“ din București (1994–2004) şi conducător de Doctorat; autor a peste 200 de lucrări științifice, cunoscut mai ales pentru tratatele: „Psihiatria” (2004) (considerat de specialiștii în domeniu „cea mai importantă sinteză de psihiatrie făcută vreodată la noi în țară”), „Psihopatologie și psihologie clinică” (2018) și „Expresia psihopatologică în pictură” (2019); președintele-fondator al Asociației Psihiatrilor Liberi din România (din 1990) (m. 2022)

– 1937: S-a născut poetul şi eseistul Dan Laurenţiu (pseudonimul lui Laurenţiu Ciobanu) (m. 1998)

– 1938: S-a născut Leon Volovici, istoric literar israelian, originar din România (m. 2011)

– 1942: S-a născut Nicolae Prelipceanu, poet, prozator, publicist și ziarist; redactor-șef al revistei „Viața Românească”

– 1944: S-a născut muzicologul Nicolae Costin; a fost director artistic al Agenţiei Române de Impresariat Artistic, al Operei Naţionale Române şi al Direcţiei Formaţiilor Muzicale ale Societăţii Române de Radiodifuziune (m. 2016)

– 1948: S-a născut Dan (Petru) Dimitriu, instrumentist (a fost basist timp de două decenii în Orchestra Radio Televiziunii Române), dirijor, compozitor de muzică uşoară, orchestrator, organizator de festivaluri, coordonator muzical de emisiuni TV și profesor; din 2015 este dirijorul Orchestrei Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”

– 1952: S-a născut Dan Mihai Goia, muzician, compozitor, dirijor şi profesor; dirijorul Corului Academic Radio (2000-2015)

– 1955: S-a născut părintele Nicolae Achimescu, profesor și specialist în domeniul filosofiei și istoriei religiilor; decan al Facultății de Teologie Ortodoxă din Iași (2000-2004) (m. 2019) – 70 de ani

– 1960: S-a născut compozitorul şi cântăreţul folk Mircea Rusu – 65 de ani

– 1962: S-a născut Horia Gârbea, poet, prozator, dramaturg, traducător, publicist, inginer constructor și profesor universitar; preşedinte al Filialei București – Poezie a Uniunii Scriitorilor din România (din 2015); preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (2003-2013)

– 1963: A murit inginerul Corneliu Micloşi; cercetări în domeniul tehnologiei materialelor, mai ales privind sudarea oţelului; a elaborat o teorie nouă a căii ferate fără joante; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1887)

– 1964: A murit mitropolitul Visarion Puiu (numele de mirean: Victor Puiu); a fost fondator și cârmuitor al Eparhiei Ortodoxe Române din Europa Occidentală (1945-1958), mitropolit de Transnistria (1943), mitropolit de Bucovina (1935-1940), primul episcop al reînfiinţatei Episcopii a Hotinului, cu reşedinţa la Bălţi (1923-1935), episcop de Argeș (1921-1923); patriot, cărturar, organizator al BOR, corifeu al învăţământului teologic, ctitor de aşezăminte şi restaurator de monumente, luptător anticomunist (n. 1879)

– 1968: A murit Eugen Schileru, critic de artă, eseist, traducător şi profesor (n. 1916)

– 1969: S-a născut Ioana Drăgan, prozatoare şi eseistă; fost realizator de emisiuni culturale la TVR

– 1980: A murit I.[ţig] Peltz, prozator, memorialist şi traducător; tatăl pictoriţei Tia Peltz (n. 1899) – 45 de ani

– 1984, 10/11: A murit Virgil Mazilescu, poet, eseist şi traducător (n. 1942)

– 1988: A murit geologul Dan Giuşcă; cercetări privind elucidarea unor probleme privind geneza formaţiunilor geologice din România; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1904)

– 1999: A murit Vasile Dobrian, grafician şi poet (n. 1912)

– 2001: A murit Petronela Negoşanu, prozatoare şi traducătoare; a tradus din Andersen, Bromfield, Dickens și Dürrenmatt; împreună cu Virgil Teodorescu, a tradus antologiile din poeţi americani contemporani, poeţi canadieni de limbă franceză, cântecele şi proverbele indienilor din America de Nord (n. 1913)

– 2003: A murit părintele profesor Constantin Galeriu; unul dintre cei mai importanţi duhovnici ai Ortodoxiei române; vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor din 1990, preot paroh al bisericii Sfântul Silvestru în ultimii ani ai vieţii; din cauza convingerilor sale religioase şi umanitare, a fost întemniţat de mai multe ori în anii 1950 şi 1952-1953 (n. 1918)

– 2008: A murit Tudor Ţopa, prozator, eseist şi traducător; membru, alături de Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu şi Costache Olăreanu, al „Grupului literar de la Târgovişte” (n. 1928, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 2012: A murit generalul Ioan Dicezare, pilot român în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, un as al aviaţiei de vânătoare şi ultimul supravieţuitor al Grupului de Vânătoare 7 care a luptat pe frontul de est până la Stalingrad, la manşa aparatului Messerschmitt 109E (n. 1918)

– 2016: A murit Yvonne Hasan, artistă, istoric de artă şi profesoară; membră fondatoare a Uniunii Artiştilor Plastici (n. 1925)

– 2017: A murit Ovidiu Ghidirmic, critic şi istoric literar, publicist și profesor (n. 1942)

– 2020: A murit dramaturgul uruguayan de origine română Jacobo Langsner, figură marcantă a teatrului uruguayan și argentinian (n. 1927, la Romuli, jud. Bistrița-Năsăud) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Londra: Fotbal/Community Shield: Crystal Palace – Liverpool

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Leului”, sărbătorită în fiecare an pe data de 10 august, are ca scop creșterea gradului de conștientizare cu privire la maiestuosul vânător, cunoscut ca „regele junglei”. Această sărbătoare a celei mai frumoase și mai temute creaturi din regnul animal a fost înființată de Big Cat Rescue, cel mai mare sanctuar acreditat din lume dedicat felinelor mari. Ziua de 10 august este o zi în care oamenii din întreaga lume se reunesc pentru a aduce un omagiu puternicului leu în cât mai multe moduri posibile. Deși este o ocazie distractivă și emoționantă pentru toți, fundamentele sale se bazează pe o chestiune foarte serioasă: numărul leilor a scăzut dramatic până la punctul în care specia trebuie să fie pusă pe lista speciilor pe cale de dispariție, ca și vărul său mai mare, tigrul. Ziua Mondială a Leului este ideea co-fondatorilor Dereck și Beverly Joubert, soț și soție, pasionați de felinele mari. Aceștia au început inițiativa în 2013, reunind atât National Geographic, cât și Big Cat Initiative sub un singur steag pentru a proteja felinele mari care mai trăiesc în sălbăticie. Leii – cu denumirea științifică Panthera leo – sunt a doua cea mai mare felină din lume, imediat după tigrul asiatic. În ultimele patru decenii, populația de lei a scăzut cu 50%. Ziua Mondială a Leului are, prin urmare, trei obiective: primul este acela de a sensibiliza populația cu privire la situația dificilă a leului și la problemele cu care se confruntă această specie în sălbăticie; al doilea este de a găsi modalități de a proteja mediul natural al marii feline, cum ar fi crearea mai multor parcuri naționale și reducerea zonelor în care oamenii se pot stabili; cel din urmă este educarea oamenilor care trăiesc în apropierea pisicilor sălbatice cu privire la pericolele și la modul în care se pot proteja

– Ziua naţională a Republicii Ecuador; aniversarea proclamării independenţei/1809

– 1740: S-a născut arheologul englez John Frere, considerat un precursor al arheologiei preistorice (m. 1807) – 285 de ani

– 1780: S-a născut Pierre François Marie Auguste Dejean, entomolog francez (m. 1845) – 245 de ani

– 1806: A murit compozitorul austriac Michael Haydn; fratele mai mic al lui Joseph Haydn (n. 1737)

– 1823: S-a născut poetul şi dramaturgul brazilian Antônio Gonçalves Dias (m. 1864)

– 1845: S-a născut Abai Kunanbaev, poet, compozitor şi filosof din Kazakhstan (m. 1904) – 180 de ani

– 1865: S-a născut Alexandr Glazunov, compozitor şi dirijor rus (m. 1936) – 160 de ani

– 1874: S-a născut Herbert Hoover, al 31-lea preşedinte al SUA (1929-1933); a fost iniţiatorul mai multor acţiuni umanitare şi de prim ajutor în Primul şi Al Doilea Război Mondial; confruntat cu efectele crizei economice din 1929, a promovat o politică de izolare a SUA faţă de restul lumii; a fost învins în alegerile din 1933 de Franklin Delano Roosevelt (m. 1964)

– 1878: S-a născut scriitorul german Alfred Döblin, considerat unul dintre principalii reprezentanţi ai expresionismului în literatură (m. 1957)

– 1893: S-a născut compozitorul și profesorul american Douglas Stuart Moore (m. 1969)

– 1895: A murit Ernst Felix Imman Hoppe-Seyler, medic german; a fost primul cercetător care a obţinut lecitina în formă pură şi a introdus termenul de „proteină” (n. 1825) – 130 de ani

– 1900: S-a născut Henri Ey (nume complet: Henri Marie Jean Louis Ey), psihiatru, psihanalist și filozof francez, cunoscut pentru încercările sale de a apropia psihiatria și psihanaliza (m. 1977) – 125 de ani

– 1902: S-a născut biochimistul suedez Arne (Wilhelm Kaurin) Tiselius; importante contribuţii în biologia macromoleculară; Premiul Nobel pentru chimie în 1948; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1965) (m. 1971)

– 1902: S-a născut Curt Siodmak, scriitor german de romane science-fiction, multe dintre acestea ecranizate, autorul fiind şi scenarist şi regizor (m. 2000)

– 1912: S-a născut scriitorul brazilian Jorge Amado (m. 2001)

– 1912: A murit arhitectul german Paul Wallot; îşi datorează faima proiectării clădirii Reichstag-ului din Berlin (1882) (n. 1841)

– 1913: S-a născut fizicianul german Wolfgang Paul; Premiul Nobel pentru Fizică în 1989, împreună cu Norman F. Ramsey şi Hans G. Dehmelt (m. 1993)

– 1914: S-a născut pianistul polonez Witold Malcuzýnski (m. 1977)

– 1915: A murit fizicianul englez Henry Gwyn-Jeffreys Moseley; cea mai importantă realizare a sa constă în explicarea pe baze fizice a conceptului de număr atomic din chimie (n. 1887) – 110 ani

– 1926: S-a născut organista şi profesoara franceză Marie-Claire Alain (m. 2013)

– 1927: S-a născut arhitectul, eseistul şi criticul italian Vittorio Gregotti, considerat una dintre personalitățile cele mai influente ale arhitecturii italiene din secolul al XX-lea; proiectant urban de renume internaţional, singurul arhitect al generaţiei de intelectuali cunoscut ca Grupo 63 (m. 2020)

– 1928: S-a născut cântăreţul și actorul american Eddie Fisher (nume complet: Edwin Jack Fisher); unul dintre cei mai populari artiști din prima jumătate a anilor ’50 ai secolului trecut (m. 2010)

– 1930: S-a născut economistul ceh Valtr Komárek, preşedinte de onoare al partidului social-democrat CSSD şi figură a „Revoluţiei de catifea” care a dus la căderea regimului comunist în 1989 (m. 2013) – 95 de ani

– 1931: S-a născut actorul american Tom Laughlin (nume real: Thomas Robert Laughlin) (m. 2013)

– 1939: S-a născut actriţa britanică Kate O’Mara; cunoscută pentru rolul Cassandra din serialul anilor 1980 „Dinastia” (m. 2014)

– 1943: S-a născut cântăreaţa americană Ronnie Spector (numele real: Veronica Yvette Bernett); fondatoarea legendarului grup „The Ronettes” (m. 2022)

– 1945: A murit Robert Hutchings Goddard, inginer, fizician, profesor și inventator american, precursor al astronauticii; unul dintre pionierii rachetelor moderne (a creat şi construit prima rachetă cu combustibil lichid, care a fost lansată cu succes pe 16 martie 1926) (n. 1882) – 80 de ani

– 1951: S-a născut Juan Manuel Santos Calderón, politician columbian, fost preşedinte al Columbiei (2010-2018); Premiul Nobel pentru Pace în 2016 pentru eforturile sale de a pune capăt războiului civil de peste 50 de ani din ţară

– 1960: S-a născut actorul şi cântăreţul spaniol Antonio Banderas – 65 de ani

– 1966: S-a născut scriitorul francez Laurent Gounelle; autor de romane iniţiatice cu tentă de filozofie, psihologie şi dezvoltare personală, inspirate de principiile programării neuro-lingvistice

– 1970: A murit compozitorul german Bernd-Aloys Zimmerman (n. 1918) – 55 de ani

– 2008: A murit interpretul afro-american Isaac Hayes, legendă a muzicii soul; primul compozitor american de culoare care a primit Premiul Oscar (în 1971, pentru coloana sonoră a filmului „Shaft”) (n. 1942)

– 2010: A murit cântăreața americană Dana Dawson (n. 1974) – 15 ani

– 2012: A murit omul de film italian Carlo Rambaldi, unul dintre pionierii efectelor speciale în cinematografie; acest adevărat „magician al efectelor speciale” a fost recompensat cu trei premii Oscar la categoria „efecte vizuale” pentru creaţiile sale din filmele „E.T. Extraterestrul”, „Alien” şi „King Kong” (n. 1925)

– 2013: A murit cântăreaţa americană de bossa nova Eydie Gormé (născută Edith Gormezano) (n. 1928)

– 2019: A murit scriitoarea germană Barbara Bronnen (n. 1938)

– 2019: A murit Jeffrey Epstein, om de afaceri, miliardar și filantrop american (n. 1953)

– 2021: A murit Maki Kaji, editor japonez, pasionat de puzzle-uri, cel care a popularizat jocul Sudoku, botezându-l, la mijlocul anilor ′80 ai secolului trecut, cu numele japonez sub care este cunoscut şi astăzi (n. 1951)

– 2023: A murit actriţa italiană de film Antonella Lualdi (născută Antonietta de Pascale); cariera ei cinematografică s-a desfășurat paralel atât în Italia cât și în Franța, unde a realizat un număr impresionant de filme; în 1968 a interpretat în filmul „Columna” (regizat de către Mircea Drăgan) rolul Andradei, eroica fiică a lui Decebal (n. 1931, la Beirut, Republica Libaneză)

– 2023: A murit Daniel Nushiro, Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Japoneze, aflat sub oblăduirea canonică a Patriarhiei Moscovei și a Întregii Rusii (din 2000), cu titlul de Înaltpreasfințitul Daniel, arhiepiscop de Tokyo și mitropolit al Întregii Japonii (n. 1938)

– 2024: A murit Gábor Adriányi, istoric, scriitor și profesor maghiar (n. 1935) – 1 an

Sursa: RADOR