AUDIO | Intervenții pe apă. Cum curăță ARBDD canalele Deltei
Publicat de Doina Sirbu, 2 iulie 2025, 07:47
Tot mai des, pe canalele Deltei Dunării, apar dopuri de resturi lemnoase și aluviuni care blochează apa și pun pe pauză planurile pescarilor, ale localnicilor care trăiesc din turism, dar și ale vizitatorilor. De cele mai multe ori, rezolvarea vine cu o barcă, o drujbă și ceva răbdare. Andreea Dorobăț a stat de vorbă cu guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Bogdan Bulete, despre cum se face curățenia pe apă, ce rol au comunitățile locale în tot acest efort și de ce întreținerea canalelor nu e doar o chestiune de infrastructură, ci și un act de grijă față de un ecosistem din ce în ce mai vulnerabil.
„Într-adevăr, noi facem acțiuni cel puțin de două ori pe lună, dacă nu cumva mai des, pentru asigurarea curgerii corpului de apă, în dublă calitate: și administrator al ariei naturale protejate, dar și autoritate de mediu. În prima ipostază, avem această obligativitate subliniată destul de des de către operatori, de către pescari, de către cei care folosesc canalele. Sunt cazuri în care se blochează, în special cu material lemnos. Atunci noi intervenim în parteneriat cu o societate comercială de transport.”
Ce rol au comunitățile
Am văzut că acțiunile au implicat colaborarea cu localnici, pescari, operatori turistici…
„Nu există o Deltă protejată fără sprijinul comunităților. Asta trebuie subliniat și am subliniat-o în fiecare discuție pe care am avut-o cu factorii de conducere, dar și cu cei care sunt prezenți în acest areal al Deltei. O dată la câteva luni, merg în comunitate și discut față-în-față cu cei care sunt interesați de activitatea în RBDD. Vreau să înțeleg care sunt problemele, unde și cum pot să-i ajut.”
Provocări și soluții
Există un plan de monitorizare pe termen lung a acestor canale care au fost deblocate pentru a preveni reblocarea?
„Nu există un plan de monitorizare. Noi intervenim doar punctual acolo unde se adună acest material lemnos. Sunt atât de multe locuri în care ar trebui să intervenim încât ne este greu să o facem în timp util și nu o putem face fără ajutorul comunităților sau cel al operatorilor economici, care sunt și ei la rândul lor beneficiari ai acestei deblocări de canale.
Nu vreau să mă plâng, dar, într-adevăr, am avea nevoie de fonduri pentru a asigura această curgere în regim natural a apei. Ne dorim să facem o actualizare a acestor tarife care nu au mai fost actualizate din 2011 și să introducem câteva taxe. Inclusiv această taxă de curățare a canalelor care va fi aplicată tuturor celor care folosesc canalele respective. Dacă beneficiezi de un serviciu, trebuie să și plătești pentru acel serviciu, așa cum se întâmplă și în alte arii naturale protejate din Europa.”
Ce dificultăți întâmpinați cel mai des în curățarea acestor canale?
„Lipsa utilajelor. ARBDD-ul a dorit la un moment dat să-și asigure propriile utilaje, însă ne-am blocat în câteva chestiuni de ordin birocratic. În primul rând, personalul. După cum știți, în momentul de față sunt blocate angajările și ne-ar fi fost aproape imposibil să operăm aceste utilaje fără să avem un personal de specialitate, motiv pentru care încercăm să încheiem o colaborare cu o societate de profil care să ne asigure acest serviciu acolo unde nu se poate interveni manual.
Sunt zone unde se poate folosi o drujbă sau forța fizică asigurată de către colegii mei, dar sunt anumite zone unde nu se poate interveni decât mecanizat pentru că sunt kilometri întregi de material lemnos adunat. Iar acest lucru nu se poate face decât ca urmare a unui contract de servicii și iarăși ne lovim de problema lipsei de fonduri.”
Am înțeles că sunt și foarte scumpe aceste utilaje de decolmatare.
„Așa este. Era, într-adevăr, o investiție făcută din fondurile Ministerului Mediului, dacă nu mă înșel, acum 3 ani. Dar era total neproductiv să cumpărăm acele utilaje și să le lăsăm nefolosite pentru că interveneau niște costuri logistice. Știu de la firmele care se ocupă de acest lucru că este foarte greu de găsit personal care să știe să lucreze pe aceste utilaje.”
Curățenia de azi, prevenția de mâine
În ce măsură astfel de acțiuni de curățare contribuie la prevenirea colmatării pe viitor?
„Este o activitate care asigură un transfer ușor al turiștilor, pentru că ei sunt principalii beneficiari ai acestor activități de curățare a canalelor, dar, într-adevăr, și o prevenire a colmatării. Un dop de material lemnos atrage după el o eutrofizare a canalului respectiv sau a intrării în lacul respectiv.”
În sensul că nu se mai irigă cu apă din Dunăre?
„În sensul în care se poate forma un blocaj și atunci în spatele blocajului respectiv se adună, în primul rând, gunoaie. Atunci când se blochează un canal, ne întâlnim cu peturile de rigoare.”
Ce putem face pentru Deltă
Delta Dunării este o destinație turistică tot mai căutată, mai ales acum pe timpul verii. Care sunt zonele prioritare pentru asemenea intervenții, astfel încât să fie asigurat accesul în siguranță?
„Delta Dunării este chiar destinația anului 2025, ceea ce ne bucură foarte mult, dar ne și responsabilizează, pentru că înseamnă un număr mai mare de turiști, o presiune mai mare pe RBDD și trebuie să fim atenți cu cât anume putem să încărcăm acest habitat natural pentru a nu-l degrada.
Zonele sunt zonele aferente traseelor turistice. Avem 15 trasee turistice care trebuie întreținute pentru a putea fi utilizabile de către operatorii economici. Aici subliniez și responsabilitatea agenților de turism să vină alături de noi și să contribuie la o activitate care aduce beneficii atât Deltei, cât și lor din punct de vedere economic.”
Ce putem face fiecare dintre noi, la nivel personal, pentru a contribui la păstrarea în stare bună a acestor canale?
„Și în Deltă, un pet adus este un pet pe care trebuie să-l returnăm în siguranță și să-l punem acolo unde îi este locul, într-un recipient dedicat acestui tip de deșeu. Extrapolând de la pet la alte tipuri de deșeuri – metal, reziduuri menajere și așa mai departe. Acesta este primul lucru pe care-l putem face: să păstrăm Delta curată. Ne-am și asumat, după cum știți, de anul acesta, un număr de puncte de înnoptare, unde se poate veni și sta o noapte, ca urmare a practicării turismului lent (slow tourism). Rugămintea este ca vizitatorii să nu lase acolo sub nicio formă gunoiul pe care l-au produs odată ce s-au bucurat de o noapte în natură.
Aș mai sublinia, apropo de ce înseamnă colmatarea canalelor și întreținere, respectarea vitezelor permise de circulație în Delta Dunării. Faptul că nu se respectă vitezele înseamnă o colmatare accentuată, se erodează malurile și tot ceea ce se află în apă, dacă nu este fixat, ajunge din nou în canal și ne creează și mai mari probleme. Să nu mai vorbim de siguranța navigației. Dacă nu se respectă viteza, riscăm să avem incidente și nimeni nu-și dorește să-și strice vacanța cu un eveniment neplăcut.”
În spatele intervențiilor oficiale rămâne o realitate simplă: Delta nu se curăță singură. Un canal curat înseamnă o șansă în plus pentru ecosistem să respire, să se refacă, să susțină viața care depinde de el. Între resturi lemnoase, deșeuri și aluviuni, natura își face loc – cu efort, cu grijă, cu perseverență. E o muncă de echipă. Care începe cu fiecare dintre noi.
Redactor: Andreea Dorobăț
