3 mai – Ziua mondială a libertății presei (ONU)

Libertatea de exprimare în fața revoluției Inteligenței Artificiale (IA) reprezintă una din problemele momentului.

Publicat de Doina Sirbu, 3 mai 2025, 16:38

”Relatarea într-o lume curajoasă: Impactul Inteligenței Artificiale asupra libertății presei și a mass-media” (‘Reporting in the Brave New World: The Impact of Artificial Intelligence on Press Freedom and the Media”) este tema enunțată de UNESCO cu ocazia Zilei mondiale a libertății presei în 2025.

Libertatea de exprimare în fața revoluției Inteligenței Artificiale (IA) reprezintă una din problemele momentului. Creșterea rapidă și utilizarea IA schimbă jurnalismul, mass-media și libertatea presei în moduri semnificative. Deși principiile mass-media libere, independente și pluraliste rămân cruciale, impactul IA asupra colectării, prelucrării și diseminării informațiilor este profund, prezentând atât oportunități inovatoare, cât și provocări serioase.

IA poate contribui la susținerea libertății de exprimare prin facilitarea accesului la informații, permițând mai multor persoane să comunice în întreaga lume și schimbând modul în care informațiile circulă la nivel global. În același timp, IA aduce noi riscuri. Poate fi folosită pentru a răspândi informații false sau înșelătoare, discursul instigator la ură și pentru a susține noi tipuri de cenzură. Unii actori folosesc IA pentru supravegherea în masă a jurnaliștilor și cetățenilor, creând un efect descurajant asupra libertății de exprimare. Marile platforme tehnologice folosesc IA pentru a filtra și controla conținutul vizualizat. Există îngrijorări tot mai mari că IA ar putea face ca mass-media globală să devină omogenă, să reducă punctele de vedere diferite și să elimine instituțiile media mai mici.

Inteligența artificială joacă un rol important și în alegerile naționale, ajutând la verificarea faptelor și la combaterea dezinformării. De asemenea, oferă jurnaliștilor și alegătorilor instrumente pentru a sprijini participarea informată la democrație. Dar IA poate fi folosită și pentru a crea conținut fals, dar realist, cum ar fi deepfake-urile, care pot afecta încrederea în sistemele democratice. Abordarea acestor provocări necesită colaborarea dintre guverne, mass-media și societatea civilă.

Astfel, peisajul mediatic s-a schimbat semnificativ de când Adunarea Generală a ONU a proclamat Ziua Mondială a Libertății Presei în 1993. Ziua Mondială a libertății presei 2025 se concentrează pe modul în care inteligența artificială afectează libertatea presei, libera circulație a informațiilor, independența mass-media și obiectivul global de a asigura accesul la informație și de a proteja libertățile fundamentale (ODD 16.10). Cadrul creat de ONU – Global Digital Compact – subliniază că este important să se abordeze problemele cauzate de tehnologie, protejând în același timp viața privată și libertatea de exprimare a oamenilor.

Evenimentul organizat de UNESCO cu ocazia Zilei mondiale a libertății presei din acest an își propune să exploreze impactul IA asupra libertății presei și a dreptului la libertatea de exprimare, precum și să abordeze relevanța continuă a informației ca bun public, așa cum se prevede în Declarația Windhoek+30 din 2021, care a fost aprobată în unanimitate de Conferința Generală a UNESCO.

IA transformă dreptul fundamental de a căuta, de a transmite și de a primi informații, precum și profesia de jurnalist. Aceasta îmbunătățește accesul la informații și prelucrarea acestora, permițând jurnaliștilor să gestioneze și să proceseze eficient cantități vaste de date și să creeze conținut mai eficient. Instrumentele de IA pot îmbunătăți verificarea faptelor, vizualizarea datelor, adaptarea locală și multi-platformă a conținutului știrilor și traducerea acestuia, simplificând procesul jurnalistic și aducând informații mai captivante și mai accesibile. Cooperarea între actorii relevanți este esențială pentru dezvoltarea de instrumente bazate pe IA pentru integritatea informației, detectarea și semnalarea dezinformării, promovând ecosisteme digitale sigure și bazate pe drepturile omului.

Impactul inteligenței artificiale asupra siguranței jurnalistelor

IA prezintă atât oportunități, cât și provocări pentru jurnaliste. IA poate sprijini victimele violenței bazate pe gen prin simplificarea instrumentelor de raportare și prin sporirea echității în spațiile digitale. Aceste progrese ar putea reduce barierele în calea raportării abuzurilor și ar putea permite răspunsuri mai rapide. IA amplifică, de asemenea, riscurile pentru jurnaliste în peisajul digital.

Comisia ONU pentru Statutul Femeii a identificat violența bazată pe gen facilitată de tehnologie ca o problemă globală critică, care afectează în special femeile în roluri publice, cum ar fi jurnalismul. Sistemele de inteligență artificială pot genera deepfake-uri, imagini falsificate și campanii de dezinformare/informare care vizează discreditarea sau intimidarea jurnalistelor. Aceste atacuri bazate pe inteligența artificială le pun în pericol siguranța, dar au și un efect descurajant asupra muncii lor.

Viabilitatea mass-media

IA oferă instituțiilor media instrumente pentru a crește eficiența prin automatizarea sarcinilor, ajutând redacțiile să răspundă cerințelor tot mai mari și să rămână competitive. Cu toate acestea, sustenabilitatea financiară a mass-media devine din ce în ce mai fragilă, pe măsură ce numeroase platforme reutilizează conținutul jurnalistic fără o compensare adecvată, deviind veniturile de la instituțiile independente către platformele digitale și către actorii din domeniul inteligenței artificiale. Printre problemele ridicate se numără remunerarea echitabilă pentru conținutul utilizat de sistemele de inteligență artificială, cu mecanisme de aplicare a drepturilor de autor și modele echitabile de partajare a veniturilor. Instituțiile media se confruntă cu provocarea de a echilibra utilizarea inteligenței artificiale cu menținerea unor bune practici, a încrederii și implicării publicului. Multe au emis coduri de conduită care evidențiază respectul pentru datele publicului, autenticitatea conținutului, declarând utilizarea inteligenței artificiale, protejând transparența și integritatea informațiilor.

În concluzie, discuțiile de anul acesta vor urmări, potrivit documentului publicat pe https://unesdoc.unesco.org/:
– reafirmarea angajamentului universal față de libertatea de exprimare și libertatea presei;
– analiza efectelor IA asupra pluralismului, diversității și independenței mass-media;
– evaluarea impactului IA asupra creării și diseminării de știri și conținut media;
– încurajarea mass-media să utilizeze etic sistemele IA în operațiunile lor;
– consolidarea colaborării dintre părțile interesate din mass-media;
– sprijinirea unor medii favorabile pentru ca mass-media să aibă drepturile și resursele necesare pentru a raporta eficient beneficiile și prejudiciile sistemelor IA;
– încurajarea cooperării globale pentru siguranța jurnaliștilor;
– sprijinirea integrării media a IA, concentrându-se pe viabilitate și reprezentare;
– sublinierea importanței integrității informației asupra impactului IA;
– promovarea abilităților de alfabetizare media și informațională pentru a consolida gândirea critică și competențele necesare pentru a înțelege utilizarea și implicațiile sistemelor de IA.

Sursă: AGERPRES