Calendarul zilei – 10 mai

Publicat de Codrin RAITA, 10 mai 2025, 05:00 / actualizat: 12 mai 2025, 15:24

S-a întâmplat într-o zi de 10 mai

* Cu 201 ani în urmă (1824) avea loc deschiderea pentru public a muzeului de artă National Gallery din Londra

* Acum 187 de ani (1838), sub presiunea Porţii Otomane, Adunarea Obştească a Ţării Româneşti a votat introducerea în Regulamentul Organic a „articolului adiţional” care prevedea obligativitatea aprobării puterii suzerane (Poarta) şi puterii protectoare (Rusia) pentru orice modificare constituţională. Acest fapt a semnificat o restrângere a autonomiei Ţării Româneşti şi o întărire a protectoratului Rusiei asupra acesteia (10/22)

* Cu 177 de ani în urmă (1848), în Ţara Românească, s-a constituit Comitetul revoluţionar, compus din Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Dumitru şi I. C. Brătianu, Cezar Bolliac, Ştefan şi Nicolae Golescu, Ion Heliade Rădulescu, Ion Câmpineanu (10/22)

* Acum 167 de ani (1858), la Paris, începea Conferinţa celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei) privind organizarea Principatelor Române. Prin Convenţia semnată în ultima zi a Conferinţei (7/19.VIII.1858) se stabilea că, împreună, cele două ţări vor purta numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, fiecare cu domn, guvern şi adunare legiuitoare proprie. Convenţia de la Paris a devenit legea fundamentală a Principatelor (rămânând în vigoare până în 1864) (10/22)

* Cu 166 de ani în urmă (1859) începeau, la Focşani, lucrările Comisiei centrale pentru elaborarea legilor comune celor două Principate Unite (10/22)

* Acum 161 de ani (1864), între 10/22 şi 14/26 mai, a avut loc un plebiscit pentru aprobarea unei noi Constituţii (numită prudent „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris”, care, în realitate, nu dezvolta, ci modifica dispoziţiile Convenţiei, sporind drepturile puterii executive în dauna celei legislative) şi a unei noi legi electorale, care introducea noi instituţii: Senatul (Parlamentul devenind bicameral) şi Consiliul de Stat (care elabora legi pe baza iniţiativei Domnitorului). Pentru „da” au fost exprimate 682.621 de voturi, 1.307 voturi pentru „nu” şi 70.220 abţineri. Statutul a fost publicat în „Monitorul oficial” nr. 146 din 3 iulie 1864. A fost în vigoare până la adoptarea Constituţiei din 1866

* În urmă cu 159 de ani (1866) Prinţul Carol (1839-1914), din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen, era proclamat de către Adunarea Constituantă (aleasă la 9/21.IV.1866) domnitor al României sub numele de Carol I. El a fost ales prin plebiscitul din 2/14-8/20.IV.1866, organizat după detronarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (11/23.II.1866). Încă de la urcarea sa pe tron, Carol I s-a pronunţat, în domeniul politicii externe, pentru menţinerea şi consolidarea statutului internaţional de stat autonom, iar în plan intern, pentru modernizarea structurilor economice, politice şi militare ale ţării. La 10.V.1881 Carol I a fost încoronat, devenind primul rege al României (10/22)

* Acum 154 de ani (1871) avea loc semnarea Tratatului de pace franco-german de la Frankfurt pe Main în urma războiului franco-prusac (iulie 1870 – februarie 1871). Franţa a pierdut Alsacia şi Lorena de Est

* În urmă cu 148 de ani (1877) era instituită prima decoraţie românească, „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare şi civile deosebite aduse statului român. A fost creat în 1864 de Cuza Vodă și a fost acordat în acea perioadă într-un număr redus. După proclamarea independenței (1877), Carol I înființează acest ordin prin legea votată în 10 mai 1877. A fost abrogat în 1948 și reînființat în decembrie 1998. Au fost stabilite 5 grade pentru acest ordin: cavaleri, ofițeri, comandanți (comandori), mari ofițeri, mari cruci. Ordinul Steaua României este cea mai înaltă distincție oferită de statul român (10/22)

* Cu 144 de ani în urmă (1881) au avut loc festivităţile prilejuite de proclamarea Regatului şi încoronarea domnitorului Carol I (prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen/1839-1914) ca primul rege al României (la 14.III.1881, Parlamentul votase transformarea României în Regat). Preşedintele Parlamentului i-a înmânat regelui Carol I şi reginei Elisabeta (soţia sa) coroanele realizate din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă (1877-1878). NOTĂ: A se vedea şi articolul de la 10.V.1866 privind proclamarea prinţului Carol ca domnitor al României (10/22)

* Acum 119 ani (1906) apărea la Bucureşti (până în 1940, cu întreruperi), ziarul „Neamul românesc”, condus de Nicolae Iorga, ziar politic de orientare naţională şi de atitudine democratică. A militat pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român, în ultimii ani de apariţie având o pronunţată atitudine antifascistă (10/23)

* În urmă cu 118 ani (1907) avea loc premiera, la Opera Comică din Paris, a operei „Ariana şi Barbă Albastră” (Ariane et Barbe-Bleu) de Paul Dukas; libretul – Maurice Maeterlink

* Acum 98 de ani (1927) avea loc semnarea Concordatului cu Vaticanul, prin care s-a reorganizat cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929). Din partea României a semnat ministrul Vasile Goldiș, ministru al Cultelor în guvernul Averescu, iar din partea Sfântului Scaun a semnat cardinalul Pietro Gasparri, cardinal secretar de stat. După a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, prin Decretul 151/17.VII.1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun, odată cu represiunea împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România

* În urmă cu 96 de ani (1929) la Radioul naţional era difuzat primul festival de muzică românească (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Acum 89 de ani (1936) avea loc deschiderea oficială a Muzeului Satului din Bucureşti, în prezenţa regelui Carol al II-lea. Pentru public acesta s-a deschis cu o săptămână mai târziu, la 17 mai 1936, concomitent cu cea a întregului parc Herăstrău. Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetări de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, întemeietor al Şcolii Sociologice din Bucureşti. Muzeul a luat fiinţă cu sprijinul material al Fundaţiei Regale „Principele Carol”. În etapa sa de început, între 1936-1940, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” dispunea de 4,5 hectare de teren, pe care au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate şi dispuse după un plan elaborat de dramaturgul şi scenograful V. I. Popa. Acest plan, care în bună măsură este valabil şi astăzi, tinde să reproducă harta României, în sectoare reprezentând marile provincii istorice ale ţării. Pe 17 mai se serbează anual „Ziua Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti”

* Cu 86 de ani în urmă (1939) avea loc inaugurarea, în Piaţa Palatului din Bucureşti, în faţa Fundaţiilor Regale, a statuii regelui Carol I (sculptor, croatul Ivan Meštrović). Statuia a fost tăiată şi topită în 1948, din ordinul autorităţilor comuniste, care au urmărit sistematic eliminarea, prin toate mijloacele, a monarhiei din conştiinţa publică. La 6 decembrie 2010 a fost inaugurată o nouă statuie a regelui Carol I, realizată de sculptorul Florin Codre, fiind amplasată în aceeaşi Piaţă (numită în prezent a Revoluţiei), între Palatul Regal, ce găzduieşte Muzeul Naţional de Artă al României, şi Biblioteca Centrală Universitară

* Acum 84 de ani (1941) avea loc celebrul zbor în Scoţia al lui Rudolf Hess (1894-1987), adjunct al lui Hitler, în încercarea de a demara negocierile dintre Germania şi Marea Britanie (condamnat de Tribunalul de la Nurenberg, în 1946, la închisoare pe viaţă, Hess a murit în închisoarea Spandau/RFG, la 17.VIII.1987)

* În urmă cu 78 de ani (1947) preşedintele SUA, Harry Truman, i-a conferit şefului statului român, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), cea mai înaltă distincţie americană de război, Legiunea Meritului în grad de Mare Comandor, ca o recunoaştere a contribuţiei României la mutarea frontului cu 500 km spre Vest şi, implicit, la scurtarea celui de-Al Doilea Război Mondial cu cel puţin şase luni

* Cu 31 de ani în urmă (1994), în Republica Africa de Sud, a avut loc învestirea oficială a primului preşedinte de culoare din istoria ţării, Nelson Mandela (1918 – 2013). Una dintre personalităţile marcante ale secolului al XX-lea, Nelson Mandela a petrecut 27 de ani în închisorile regimului de apartheid. A fost liderul Congresului Naţional African şi primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din 27 aprilie 1994 (până în 1999). S-a retras din viaţa politică în 2004

* În urmă cu 14 ani (2011) Regele Mihai (1921-2017) a anunţat transformarea Casei Regale a României în Dinastie cu caracter naţional şi independent. Prin ruperea tuturor legăturilor dinastice cu Casa Hohenzollern şi renunţarea la titlurile conferite de capii familiei princiare de Hohenzollern, regele Mihai anulează şi orice drept sau pretenţie a acestei case dătătoare de dinastii la nivel european asupra Casei Regale a României

Aniversări – Comemorări

– Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova (Calendarul Creştin-Ortodox 2025). NOTĂ: Părintele protosinghel Calistrat Bobu (n.15.III.1900 – m.10.V.1975), preot misionar și duhovnic în Banat, era căutat pentru darul vindecării și al izgonirii duhurilor necurate din oameni; în 1945 a înființat Mănăstirea de maici Timișeni, îngrijindu-se în același timp de povățuirea duhovnicească a viețuitorilor din mănăstirile Săraca, Partoș și Vasiova. Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 2024; proclamarea generală a canonizării a fost făcută la 4 februarie 2025, împreună cu alți 15 sfinți români, iar proclamarea canonizării locale va avea loc de sărbătoarea Sf. Ilie Tesviteanul anul acesta

– „Ziua Independenței Naționale a României”; sărbătoare naţională ce marchează începutul domniei lui Carol I (1866), proclamarea Independenţei de Stat (1877) şi încoronarea primului rege al ţării (1881). NOTĂ: Ziua Regelui (10 mai) a fost Ziua naţională a României între 1867 şi 1947. Legat de ziua Independenţei României faţă de Imperiul Otoman, istoricul Neagu Djuvara (1916-2018) a afirmat: „Parlamentul a votat la 9 mai 1877 rezoluţia prin care a proclamat deplina independenţă a ţării, dar abia a doua zi, pe 10 mai, parlamentarii merg cu toţii la Palatul Regal, iar domnitorul Carol răspunde proclamaţiei de independenţă”

– „Ziua Românităţii Balcanice”, stabilită prin Legea 156/ 7.VI.2021, urmărește aducerea în centrul atenției publice a necesității de solidaritate națională și cultural-identitară cu minoritățile megleno-română și aromână înrudite care locuiesc în țările balcanice. Între 1906 și 1948, data de 10 mai a fost sărbătorită în țara noastră ca „Ziua Românilor din Balcani”. NOTĂ: Și la 23 mai este sărbătorită, din 1990, „Ziua naţională a aromânilor de pretutindeni”, la iniţiativa Ligii Aromânilor din Macedonia/FYROM. Ambele sărbători fac referire la data de 10/23.V.1905, când a fost tipărit Decretul imperial („Iradeaua”) sultanului Abdul Hamid al II-lea, prin care li se recunoşteau aromânilor drepturi specifice în plan administrativ, şcolar şi religios

– 1854: S-a născut sculptorul român de origine germană Carol Storck (prenumele de botez Johann Ludwig Carl), fiul cel mare al sculptorului Karl Storck şi frate cu Frederic Storck (m. 1926)

– 1866: S-a născut botanistul Emanoil Teodorescu; a organizat, la Bucureşti, primul laborator de fiziologie vegetală din România; considerat întemeietor al şcolii române de algologie şi al învăţământului universitar de fiziologia plantelor; membru titular al Academiei Române din 1945, vicepreşedinte al acestui for (8.VI-2.VIII.1948) (m. 1949)

– 1876: S-a născut (la Paris) Paul Menu, fotograf şi operator de film de origine franceză, autorul primelor filmări din România (realizate în intervalul 10.V – 20.VI.1897) (m. 1973, la Paris)

– 1894: S-a născut actriţa franceză de origine română Elvire Popesco (Elvira Popescu, în română), stabilită la Paris din 1923; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (mai 1993) (m. 1993). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă naşterea la 10.V.1896; unele surse precizează că însăşi actriţa, din cochetărie, se declara cu doi ani mai tânără

– 1913: S-a născut pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu (soră geamănă cu graficiana Marcela Cordescu) (m. 1965)

– 1913: S-a născut graficiana Marcela Cordescu (soră geamănă cu pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu) (m. 1984)

– 1929: S-a născut Sándor Kányádi, poet și traducător maghiar din Ardeal; membru fondator al bibliotecii virtuale gratuite a Academiei Literare Digitale Ungare (m. 2018)

– 1929: S-a născut poetul Ion Horea; a tradus din scriitorii maghiari din România (m. 2019)

– 1931: S-a născut pictorul și profesorul Vasile Celmare (m. 2019)

– 1931: S-a născut Damian Crâşmaru, actor al Teatrului Naţional din București (m. 2019). NOTĂ: Data oficială la care este înregistrată naşterea este 2.VI.1931; decalajul este dat de faptul că tatăl său l-a declarat cu trei săptămâni mai târziu

– 1932: S-a născut arhitectul Gheorghe Leahu, cunoscut pentru acuarelele care prezintă imagini inedite ale Bucureştiului; a proiectat Magazinul Universal Unirea, între 1973-1974; a proiectat și coordonat ridicarea blocurilor socialiste din Calea Văcărești, Bd. Metalurgiei, Șoseaua Olteniței, Șoseaua Giurgiului și Bd. Brâncoveanu; după 1989 a publicat volumul „Arhitect în Epoca de Aur”, mărturie-document pentru istoria Bucureștiului în dictatură (m. 2022)

– 1937: S-a născut actorul Constantin Diplan; după 1989 a emigrat în Statele Unite

– 1946: S-a născut Rică Răducanu (pe numele său adevărat Răducanu Necula), fost fotbalist (portar), care a jucat în echipa națională a României la Campionatul Mondial de Fotbal 1970 din Mexic, performanță pentru care a fost decorat în martie 2008 cu Ordinul „Meritul Sportiv”, clasa a III-a

– 1949: S-a născut Gelu Nițu, actor de teatru și film

– 1950: A murit episcopul greco-catolic Vasile Aftenie, martir pentru credință, ucis în bătaie în temnițele regimului comunist pentru refuzul de a trece la Biserica Ortodoxă Română; a fost primul martir din cei șapte episcopi greco-catolici (Iuliu Hossu, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Alexandru Rusu, Tit Liviu Chinezu) beatificați de Papa Francisc (1936 – 2025), în anul 2019, și sărbătoriți ca Fericiți în Biserica Greco Catolică în data de 2 iunie (n. 1899) – 75 de ani

– 1962: A murit Dumitru Mihăilescu-Toscani, compozitor şi tenor (n. 1888)

– 1963: S-a născut actriţa Cecilia Bârbora

– 1971: A murit compozitorul, dirijorul, criticul muzical, profesorul și pianistul Mihail Jora; creatorul liedului şi al muzicii de balet româneşti; a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; rector al Academiei Regale de Muzică din București şi primul director muzical al Radiodifuziunii Române; membru titular  al Academiei Române din 1955 (n. 1891)

– 1981: A murit arhitectul şi profesorul Octav Doicescu, realizator al unor ansambluri arhitectonice de mare amploare (Casa Română de la Expoziţia Internaţională de la New York, Complexul de pe malul lacului Snagov, Opera Română, Institutul Politehnic din Bucureşti ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1902)

– 1994: A murit Radu Albala, prozator, traducător, critic şi istoric literar (n. 1924)

– 2006: S-a născut Eva Garet, copilul-minune al pianisticii românești; câștigătoare a numeroase premii, la numai 10 ani devine cea mai tânără câștigătoare a trofeului „Lira de Aur”, prestigioasa competiție a tinerilor muzicieni sub 18 ani; în 2018 devine primul pianist român laureat la „Ettlingen International Piano Competition” din Germania, una dintre cele mai prestigioase competiții pianistice pentru juniori din lume

– 2016: A murit pictorul şi profesorul Ion Grigore; pictor al satului tradiţional românesc; a pictat numeroase biserici precum şi instituţii laice, cum ar fi Conservatorul din Bucureşti, Liceul din Caracal, Muzeul Pompierilor din Bucureşti (n. 1940)

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului: În cadrul Calendarului Jubileului 2025 din Biserica romano-catolică, în zilele de 10 și 11 mai, are loc Jubileul formaţiilor muzicale. Prin bula „Spes non confundit” („Speranța nu înșală” – Romani 5,5) din 9 mai 2024, Papa Francisc (1936 – 2025) a declarat un An Jubiliar, între 24 decembrie 2024 și 6 ianuarie 2026, sărbătorind 2025 de ani de la Nașterea lui Iisus Christos

– Beijing: Cifre privind inflația și prețurile de producție pentru aprilie

– China: Ștafetele Mondiale de Atletism 2025 vor avea loc pe Stadionul Olimpic Guangdong din Guangzhou, pe 10 și 11 mai. Va fi cea de-a 7-a ediție a Ștafetelor Mondiale de Atletism și prima dată când evenimentul va avea loc în China. Ediția din 2025 va fi prima ediție care va prezenta un mixt de 4 × 100 de metri

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Luptei împotriva maladiei Lupus” a fost proclamată în 2004, la Eaton, în Anglia, de către un Comitet director internaţional, reprezentând 13 ţări, şi are ca scop conştientizarea la nivel mondial a bolii şi acordarea de sprijin celor bolnavi şi familiilor acestora

– „Ziua Internaţională a Comerţului Echitabil” este marcată la iniţiativa „The World Fair Trade Organization”, în fiecare an, în a doua sâmbătă din luna mai

– „Ziua Păsărilor şi a Arborilor” a fost iniţiată de iubitorii de natură implicaţi direct în serviciile de protecţie şi conservare a mediului; marcarea acestei zile este făcută cu scopuri educative, în vederea conștientizării legăturilor strânse dintre păsări și arbori, implicit ocrotirea păsărilor și conservarea habitatelor

– „Ziua Internaţională a Arborelui de Argan” a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, prin rezoluţia A/RES/75/262, adoptată prin consens la 5 martie 2021. Arborele de argan, ca patrimoniu cultural imaterial al umanităţii şi sursă ancestrală pentru dezvoltarea durabilă, este un arbore specific Regatului Marocului. Proclamarea Zilei reprezintă o recunoaştere a eforturilor depuse de Maroc pentru protejarea acestui arbore și evidenţiază rolul-cheie al sectorului producţiei arborelui de argan în realizarea obiectivelor Agendei 2030 şi contribuţia sa în dezvoltare prin implicaţiile sale economice, sociale şi de mediu. Alegerea zilei de 10 mai este inspirată de ciclul de maturare a fructelor arborelui de argan

– „Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare”; iniţiată în 2006 de Programul pentru Mediu al Naţiunilor Unite – UNEP, în parteneriat cu BirdLife International şi Wetlands International, această zi se sărbătoreşte în a doua sâmbătă din luna mai, manifestările continuând şi în ziua de duminică; din 2018 s-a stabilit și o a doua zi de sărbătorire în a doua sâmbătă din octombrie (pentru țări din emisfera sudică). Fenomenul migraţiei păsărilor prezintă o importanţă deosebită, acestea acţionând ca indicatori ai ecosistemului, biodiversităţii şi schimbărilor climatice. Tema de anul acesta este „Crearea de orașe și comunități prietenoase cu păsările”

– 1696: A murit Jean de La Bruyère, scriitor moralist francez, unul dintre cei mai valoroşi moralişti ai literaturii universale (n. 1645)

– 1697: S-a născut Jean-Marie Leclair, compozitor şi violonist francez (m. 1764)

– 1746: S-a născut matematicianul francez Gaspard Monge, creatorul geometriei descriptive (m. 1818)

– 1755: S-a născut Robert Gray, navigator și explorator american (m. 1806) – 270 de ani

– 1760: S-a născut Claude Joseph Rouget de L’Isle, ofiţer, compozitor şi scriitor francez; a compus (1792) „Cântec de război pentru armata Rinului”, devenit, sub numele de „La Marseillaise”, imnul naţional al Franţei (m. 1836) – 265 de ani

– 1774: A murit Ludovic al XV-lea, rege al Franţei şi Navarei din 1715 până în 1774, denumit „Cel Mult Iubit” (n. 1710)

– 1829: A murit Thomas Young, fizician şi egiptolog britanic; cercetări în domeniul opticii (dezvoltarea teoriei ondulatorii a luminii şi cercetarea fenomenelor de interferenţă a undelor luminoase); este fondatorul opticii fiziologice (a explicat mecanismul acomodării ochiului, a descoperit cauzele astigmatismului, a intuit procesul perceperii culorilor); este unul dintre pionierii descifrării hieroglifelor egiptene (n. 1773)

– 1830: S-a născut François-Marie Raoult, chimist francez, cunoscut pentru legea referitoare la presiunea de vapori a soluțiilor (m. 1901) – 195 de ani

– 1843: S-a născut scriitorul spaniol Benito Pérez Galdós; capodopera sa este seria de 46 romane istorice grupate sub titlul „Episodios nacionales” („Episoade naţionale”) (m. 1920)

– 1849: A murit pictorul şi gravorul japonez Katsushika Hokusai (n. 1760)

– 1859: S-a născut Aurel Boleslav Stodola, inginer, fizician şi inventator slovac, cunoscut ca întemeietor de şcoală în domeniul turbinelor cu abur (m. 1942)

– 1878: S-a născut Gustav Stresemann, om politic german; fondator și lider al Partidului Popular German; Premiul Nobel pentru Pace în 1926, ca recunoaștere a muncii de reconciliere dintre națiuni după Primul Război Mondial, realizată împreună cu omologul său francez, Aristide Briand (m. 1929)

– 1890: S-a născut Alfred Jodl, general german, unul dintre principalii comandanți militari din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (m. 1946) – 135 de ani

– 1899: S-a născut Fred Astaire, actor, dansator, coregraf şi cântăreţ american (m. 1987)

– 1902: S-a născut producătorul de film american David O. Selznick; a intrat în istorie câştigând „Oscarul” de două ori consecutiv, la categoria „Cel mai bun film”: în 1939, cu celebrul film „Pe aripile vântului”, şi în 1940, cu „Rebecca” (m. 1965)

– 1902: S-a născut (în Ucraina) regizorul american de film Anatole Litvak (m. 1974)

– 1904: A murit Sir Henry Morton-Stanley, ziarist şi explorator britanic; expediţii în Africa (1871; 1874-1877); din 1879 s-a ocupat de organizarea viitoarei colonii belgiene Congo (n. 1841)

– 1909: A murit Félix-Henri Giacomotti, pictor și muralist francez de origine italiană, specializat în lucrări istorice și religioase (n. 1828)

– 1915: A murit istoricul german Karl Lamprecht; prieten apropiat al românilor, a încredinţat fostului său elev Nicolae Iorga scrierea în limba germană a istoriei românilor; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (n. 1856) – 110 ani

– 1918: S-a născut Thomas Berry Brazelton, pediatru și profesor american; pionier în materie de cercetări neonatale; a revoluţionat concepţia despre nou-născuţi şi a scris numeroase lucrări despre dezvoltarea copilului (m. 2018)

– 1920: S-a născut chitaristul britanic Bert Weedon, cunoscut mai ales pentru popularul manual „Play In A Day”, un ghid care a inspirat chitarişti celebri ca Eric Clapton, Brian May şi John Lennon (m. 2012) – 105 ani

– 1931: S-a născut regizorul şi scenaristul italian Ettore Scola (m. 2016)

– 1933: S-a născut romanciera britanică Barbara Taylor Bradford, autoarea unor bestselleruri traduse în lumea întreagă, precum „A Woman of Substance” (m. 2024, la New York)

– 1937: S-a născut (în Ucraina) atleta sovietică Tamara Press; triplă campioană olimpică, deținătoare a 12 recorduri mondiale (m. 2021)

– 1938: S-a născut Manolo Santana (nume real: Manuel Santana Martínez), legendă a tenisului, primul spaniol care a câştigat turneul de la Wimbledon, în 1966 (m. 2021)

– 1940: S-a născut Wayne Dyer, psiholog, profesor și scriitor american; considerat „părintele motivației” și totodată inițiatorul mișcării de „self-development” sau „self-empowerment” (autodezvoltare psihologică) din SUA (m. 2015) – 85 de ani

– 1950: A murit Belle da Costa Greene, una dintre cele mai importante bibliotecare din istoria Americii; a fost prima femeie de culoare bibliotecară la John Pierpont Morgan, bancher și colecționar de artă american (n. 1879) – 75 de ani

– 1960: S-a născut Bono (numele real: Paul David Hewson), interpret irlandez de muzică rock, liderul formaţiei U2 – 65 de ani

– 1977: A murit actriţa americană de film Joan Crawford (n. 1904)

– 2000: A murit actorul britanic Craig Stevens, interpret a peste 100 de roluri în filme de televiziune (n. 1918) – 25 de ani

– 2011: A murit Burt Reinhardt, fost preşedinte al CNN; pionier al televiziunii, care a susţinut lansarea conceptului de 24 de ore din 24, în materie de ştiri televizate. Burt Reinhardt a îndeplinit funcţia de preşedinte al CNN în perioada 1983-1990, după care a fost vicepreşedinte al organizaţiei până când s-a retras de tot din activitate, în 2000 (n. 1920)

– 2012: A murit Carroll Shelby, pilot american și constructor de automobile de curse (n. 1923)

– 2012: A murit fotograful şi jurnalistul german Horst Faas, recompensat de două ori cu Premiul Pulitzer; a lucrat aproape 50 de ani pentru agenţia americană de presă Associated Press (n. 1933)

– 2017: A murit Robert Miles (nume la naştere: Robert Concina), compozitor, producător, muzician şi DJ italian de muzică electronică şi rock alternativ (n. 1969, în Elveţia)

– 2018: A murit (eutanasiat) David Goodall, botanist, ecologist și profesor australian (n. 1914, în Anglia)

– 2020: A murit cantautoarea, compozitoarea şi producătoarea afro-americană Betty Wright (nume la naștere: Bessie Regina Norris) (n. 1953) – 5 ani

– 2022: A murit Leonid Kravciuk, politician ucrainean și primul președinte al Ucrainei (sep. 1991 – iul. 1994), „figură istorică ce a jucat un rol important în devenirea Ucrainei independentă în mod pașnic” (n. 1934, în Polonia)

Sursa: RADOR