Calendarul zilei – 5 mai
Publicat de Codrin RAITA, 5 mai 2025, 05:00 / actualizat: 5 mai 2025, 15:03
S-a întâmplat într-o zi de 5 mai
* Cu 163 de ani în urmă (1862) avea loc constituirea, la Bucureşti, a „Societăţii Române de arme și dare la semn”, prima asociaţie de tir sportiv din România; primul preşedinte, V. A. Urechia. Aceasta este și prima grupare sportivă ce apare la noi și tirul cel dintâi sport practicat într-un cadru organizat și oficial. Pe data de 9 septembrie 1865, prin înaltul Decret Domnesc nr.1147, publicat în Monitorul Oficial nr.200 din 11/23 septembrie, sunt aprobate și recunoscute oficial statutele Societății Române de arme și dare la semn. Pe data de 1 aprilie 1900, printr-un alt Decret Regal, Societatea de Dare la Semn este recunoscuta ca persoană juridică. Prima participare a unor trăgători români la un concurs internațional a fost în anul 1919 la Le Mans – Franța, unde românii au cucerit locul doi. Pe data de 7 februarie 1934 se înființează Federația Română de Tir (F.R.T.), urmând ca doi ani mai târziu, F.R.T. să se afilieze Uniunii Internaționale de Tir (U.I.T.). F.R.T. își schimbă denumirea în Federația Română de Tir Sportiv în anul 1999 (F.R.T.S.) (5/17)
* Acum 134 de ani (1891) avea loc inaugurarea celebrei săli de concerte „Carnegie Hall” din New York
* În urmă cu 113 ani (1912) era înfiinţată societatea Liga Naţională Aeriană, „având drept scop înzestrarea Armatei române cu aeroplane”, director tehnic – prinţul George Valentin Bibescu. La 1 august a intrat în funcţiune aerodromul de la Băneasa şi Şcoala de pilotaj
* Cu 106 ani în urmă (1919) era creată Liga Societăţilor de Cruce Roşie (cu sediul la Geneva), ca organ de legătură permanentă între societăţile naţionale de Cruce Roşie (în octombrie 1983 Liga a fost redenumită Liga Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, ca din noiembrie 1991 să devină Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie). În anul 1859 omul de afaceri elveţian Henry Dunant (1828-1910) a organizat primul serviciu de asistenţă medicală pe un câmp de luptă (în urma bătăliei de la Solferino, din 24.VI.1859), pentru ca în octombrie 1863 să fondeze Mişcarea de Cruce Roşie
* Acum 87 de ani (1938), sub bagheta dirijorului George Georgescu, a avut loc pe scena Operei Române din Bucureşti, premiera absolută a baletului „Nunta în Carpaţi”, lucrare muzicală de referinţă a compozitorului Paul Constantinescu (1909 – 1963), maestru emerit al artei şi membru corespondent al Academiei Române din 1963. Baletul „Nunta în Carpaţi” a fost terminat în anul 1938 şi încununat în acelaşi an, cu Premiul I de compoziţie muzicală „George Enescu”, decernat de o exigentă comisie prezidată de însuşi fondatorul acestui important premiu (începând din anul 1912), George Enescu
* În urmă cu 81 de ani (1944) ministrul de externe al Marii Britanii, Anthony Eden, propunea ambasadorului URSS, la Londra, F. Gusev, un acord prin care, temporar, problemele româneşti să fie preponderent de competenţa URSS, iar cele greceşti să fie preponderent de competenţa Marii Britanii. Propunerea britanică a „inaugurat” discuţii între Marea Britanie, URSS şi SUA, în urma cărora s-a ajuns la un acord pe trei luni, în condiţiile propuse de guvernul britanic (la 15 iulie)
* Acum 76 de ani (1949) lua ființă Consiliul Europei (CoE), prima organizaţie inter-guvernamentală europeană postbelică, organism european de promovare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului și a valorilor democratice, cu sediul la Strasbourg, care în prezent numără 46 de state membre. Este independent de Uniunea Europeană, fiind diferit de Consiliul European sau de Consiliul Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au aderat la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat conceput pentru a proteja drepturile omului, democrația și statul de drept. Consiliul Europei este format din „Adunarea Parlamentară” (APCE), alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele naționale, și „Comitetul Miniștrilor” (CM), constituit din miniștrii de externe ai statelor membre, care reprezintă organismul de decizie al Consiliului Europei. România a aderat la Consiliul Europei la data de 7 octombrie 1993, când a semnat documente statutare şi Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, cu ocazia primului Summit al CoE (Viena, 1993). Decizia de invitare a României de a deveni membru al Organizaţiei a fost adoptată de Comitetul de Miniştri al CoE, la data de 4 octombrie 1993, prin rezoluţia nr. 37/1993 a CM al CoE. Aderarea la CoE, a constituit o etapă necesară în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO). România a deținut președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei în perioada noiembrie 2005 – mai 2006
* Se marchează 75 de ani, de când, în data de 5/6 mai 1950, a avut loc „Noaptea demnitarilor”. Regimul comunist a arestat în cadrul acestei operațiuni concertate un lot de foști înalți demnitari români (aprox. 80 de persoane), printre care prim-miniștri, miniștri, secretari de stat, funcționari superiori ai administrației și generali ai armatei, persoane care deținuseră demnități în perioada 1918-1945, printre ei numărându-se și părinții Unirii Basarabiei cu România; au fost închiși în temnițele comuniste de la Sighet, unde au îndurat condiții inumane și au murit în uitare și suferință, fără procese echitabile; moartea lor în închisoare a fost nu doar o crimă politică ci și o tentativă de ștergere a memoriei naționale
* Se împlinesc 70 de ani (1955) de la debutul programelor emise de Studioul Teritorial Timişoara al Radiodifuziunii Române. Între anii 1985 şi 1989 este închis ca şi celelalte studiouri din ţară, de regimul comunist. Din 22 decembrie 1989 Radio Timişoara îşi reia activitatea, alături de celelalte studiouri teritoriale din epocă (Cluj, Craiova, Iaşi, Tg. Mureş)
* Tot 70 de ani sunt marcați de la intrarea în vigoare a Convenţiei Culturale Europene emise de Consiliul Europei. Semnat la 19.XII.1954, documentul reprezintă un cadru de relaţii comune între popoarele Europei, recunoaşterea reciprocă a tuturor aspectelor culturale naţionale la nivel european, promovarea contribuţiilor naţionale la tezaurul cultural european şi sprijinirea tuturor iniţiativelor de studiere a limbilor, a istoriei şi civilizaţiei statelor continentului. România a ratificat Convenţia în 1991
* Cu 68 de ani în urmă (1957) Televiziunea Română a transmis pentru prima dată, în direct, un meci de rugby integral. Atunci, pe Stadionul Republicii, în fața a 20.000 de spectatori, selecționata Bucureștiului a evoluat contra echipei naționale de tineret a Angliei, prezentată sub numele de selecționata Londrei. Oaspeții ne-au învins cu scorul de 11-3 (3-3)
* Acum 62 de ani (1963) la Radiodifuziune a început să emită Programul 3 de radio pe unde ultrascurte (72,08 MHz – 4,16 metri, apoi şi pe 4,12 metri), un post experimental cu un program dedicat, la acel moment, „persoanelor cu un nivel intelectual deosebit, dar şi melomanilor”. Emisia era realizată, iniţial, între orele 21:00-23:00, iar duminica de la 19:00 la 23:00, pentru ca de la 1 mai 1967 să transmită între orele 16:00 şi 24:00, iar duminica de la ora 15:00. Programul 3 pentru tineret a „debutat” la 12 martie 1973, pe lungimile de undă 4,12; 4,17; 4,20; 4,30; 4,36; 4,37; şi 4,49. După Revoluţia din Decembrie 89 Programul 3 a primit numele de Radio România Tineret, iar în 2004 a fost înlocuit cu Radio3Net, cu emisie digitală prin internet
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Limbii Tătare” (oficializată prin Legea nr. 256/2010, iniţiată de deputatul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Aledin Amet) marchează data de 5 mai 1985 (- 40 de ani), când au fost puse bazele alfabetului folosit ulterior la redactarea publicaţiilor în limba tătară, de către redacţia revistei „Renkler”, din România, fiind considerată şi ziua în care s-a născut limba tătară cu grafie latină în România
– 1836: S-a născut compozitorul, pianistul, profesorul şi publicistul Gheorghe Scheletti (m. 1887)
– 1875: A murit primul mitropolit primat al României, Nifon Rusailă (numele de mirean Nicolae Rusailă); mitropolit al Ungrovlahiei (din 1850) și mitropolit primat din 1865; a redeschis, în anul 1851, seminariile teologice eparhiale, închise în cursul revoluției din 1848, și a deschis în 1872 un seminar în București; în 1852 a înființat o tipografie, în care a editat aproape toate cărțile de slujbă; a refăcut cu cheltuiala sa câteva lăcașuri de închinare: Mănăstirea Zamfira, Schitul Cetățuia din Râmnicu Vâlcea, a ridicat din temelie biserica din Letca Nouă; a îndeplinit funcția de Președinte al Divanului Ad-hoc din București (1857) și al Adunării elective care a ales domn pe Alexandru Ioan Cuza, la 24 ianuarie 1859; în 1872 s-a promulgat „Legea organică pentru alegerea de mitropoliți și episcopi și pentru constituirea Sf. Sinod”, de o importanță crucială pentru consolidarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (n. 1789) – 150 de ani
– 1898: S-a născut Dimitrie G. Dinicu, violoncelist şi pedagog (m. 1964)
– 1909: S-a născut Idel Ianchelevici (la Leova, azi în R. Moldova), sculptor şi desenator franco-belgian de origine română (stabilit, în 1931, în Belgia şi apoi în Franţa, în 1950); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 1994)
– 1919: S-a născut George Uscătescu, filosof, estetician şi sociolog român stabilit în Spania (din 1944); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 1995)
– 1919: S-a născut Mihnea Gheorghiu, cineast, scriitor şi traducător (de numele său se leagă traducerea integrală a operelor lui William Shakespeare şi Walt Whitman); fost preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România (din 1990, reales în 2002 şi 2005); membru titular al Academiei Române din 1996 (m. 2011)
– 1924: S-a născut actorul Jean Lorin Florescu (m. 1992)
– 1929: S-a născut soprana Victoria Drăgănescu-Zimţea (m. 2014)
– 1932: S-a născut compozitorul, muzicologul, publicistul şi profesorul Aurel Stroe (m. 2008)
– 1933: A murit medicul Ernest Juvara, anatomist şi chirurg (contribuţii remarcabile mai ales în domeniul ortopediei); creator de şcoală chirurgicală la Iaşi (n. 1870)
– 1948: A murit Sextil Puşcariu, lingvist, filolog, istoric literar, pedagog, publicist, cronicar muzical şi teatral; specialist în istoria limbii şi literaturii române; lucrări de lingvistică generală şi romanistică, de lexicologie şi dialectologie; primul rector (1919) al Universităţii din Cluj; a întemeiat (1919) Muzeul Limbii Române, primul institut lingvistic din România, care a editat revista „Dacoromania” (1920-1940; 1941-1948); Sextil Puşcariu a iniţiat şi a condus (1906-1940) lucrările de elaborare a „Dicţionarului Academiei Române” şi a „Atlasului lingvistic român”; membru al Academiei Române din 1914 (n. 1877)
– 1952: S-a născut compozitoarea şi profesoara Maia Ciobanu; personalitate marcantă pentru muzica electro-acustică autohtonă
– 1954: S-a născut Marian Enache, jurist și fost politician; președinte al Curții Constituționale (din iunie 2022)
– 1955: S-a născut violoncelistul şi dirijorul de origine română Emil Klein, stabilit în Italia (m. 2004) – 70 de ani
– 1963: S-a născut Lilian Zamfiroiu, fost preşedinte al Institutului Cultural Român (2013-2015); doctor în istorie, şi-a început cariera în diplomaţie în 2001 (a fost adjunct al ambasadorului României pe lângă UNESCO la Paris/2008-2013, consilier diplomatic şi, succesiv, ministru-consilier şi ministru plenipotenţiar în cadrul Delegaţiei Permanente a României pe lângă UNESCO în perioada 2006–2013); a lucrat şi în mass-media: în perioada 1985-1989 a fost redactor la postul estival Radio-Vacanţa din Costineşti, iar din 1985 până în 2001, colaborator şi, ulterior, realizator de emisiuni la Radio România (RRA); în paralel, a lucrat şi în presa scrisă; ambasador extraordinar și plenipotenţiar al României în Marele Ducat de Luxemburg între anii 2016-2021
– 1965: S-a născut creatoarea de modă Irina Schrötter; realizează şi costume pentru teatru, film şi operă – 60 de ani
– 1977: A murit Aurel Perşu, inginer mecanic, constructorul primului automobil cu profil aerodinamic avansat din lume, cu roţile integrate în caroserie (brevetat în Germania în 1924) (n. 1890)
– 1999: A murit poetul şi traducătorul Constantin Nisipeanu (n. 1907)
– 2006: A murit Zoe Dumitrescu-Buşulenga, critic şi istoric literar, eseist, filosof şi profesor universitar; considerată unul dintre cei mai mari eminescologi din cultura română; membru titular al Academiei Române din 1990, vicepreşedinte al acestui for (1990-1994); în ultimii ani ai vieţii s-a retras la Mănăstirea Văratec şi s-a călugărit sub numele de Maica Benedicta (n. 1920)
– 2009: A murit pictoriţa Simona Vasiliu-Chintilă (n. 1928)
– 2010: A murit prof. dr. Mircea Nicolae Angelescu (renumit specialist în boli infecţioase: studii privind infecţiile bacteriene sistemice, antibioticoterapia şi hepatitele virale; membru titular al Academiei de Ştiinte Medicale), scriitor (membru fondator al Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România şi al Uniunii Mondiale a Scriitorilor Medici) (n. 1923) – 15 ani
– 2023: A murit artista decoratoare Sanda (Alexandra) Şărămăt Popescu (n. 1927)
– 2024, 5/6: A murit omul de radio Lucia (Popescu) Moraru, jurnalistă la Radio România Actualități, a fost timp de 41 de ani una dintre cele mai cunoscute voci ale aRadio România, prezentând mai multe emisiuni; soția actorului Marin Moraru (n. 1937) – 1 an
EVENIMENTE EXTERNE
– Regatul Unit: Celebrări pentru marcarea a 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial (5 – 8 mai)
– Țările de Jos: Manifestări dedicate Zilei Eliberării
-Amsterdam: Prim-ministrul polonez Donald Tusk îl vizitează pe prim-ministrul olandez Dick Schoof în Țările de Jos
– Paris: Președintele Emmanuel Macron a făcut apel la cercetătorii „din întreaga lume” să „aleagă” Franța și Europa, pentru o „întâlnire pe 5 mai”
– Berlin: Soluții Globale pentru Summitul 2025 (5 – 6 mai)
– Praga: Vizita regelui Philippe al Belgiei (5 – 6 mai)
– Singapore: Summitul Filantropiei Asiatice, cu Bill Gates printre vorbitori (5 – 7 mai)
– Phnom Penh, Cambodgia: Verdict pentru opozantul politic Rong Chhun, acuzat de „incitare la perturbarea stabilității sociale”
– Moscova: Proces cu ușile închise al pediatrului condamnat la cinci ani și jumătate de închisoare pentru că a criticat armata rusă
– New York: Începe procesul lui Sean „Diddy” Combs acuzat de extorcare și trafic sexual
– New York: Gala anuală Met
– Germania: Prezentarea Audi a rezultatelor primului trimestru
– New York: Ford – Rezultatele primului trimestru
– Damasc: Siria își relansează canalul oficial de televiziune după înlăturarea lui Bashar al-Assad
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Internaţională a Hipertensiunii Pulmonare” are ca scop conştientizarea autorităţilor şi creşterea informării populaţiei cu privire la această afecţiune severă şi destul de puţin cunoscută; ziua a fost stabilită la iniţiativa Asociaţiei Naţionale de Hipertensiune Pulmonară din Spania, în 2012
– „Ziua Mondială a Limbii Portugheze” a fost proclamată în 2019 de UNESCO, împreună cu Comunitatea Statelor de Limbă Portugheză, pentru celebrarea limbii portugheze şi a culturilor lusofone. Limba portugheză este o limbă de comunicare internaţională de importanţă majoră, una dintre cele mai răspândite din lume, cu peste 265 de milioane de vorbitori aflați pe toate continentele, şi cea mai răspândită limbă din emisfera sudică
– „Ziua Internaţională a Moaşelor”, este o ocazie pentru a conştientiza întreaga lume de aportul important pe care îl aduc moaşele în sprijinul sănătăţii. Propunerea a venit de la Confederaţia Internaţională a Moaşelor, la Conferinţa Moaşelor din Olanda, în 1987; patru ani mai târziu, 50 de ţări din lume au materializat propunerea şi, cu acceptul şi recunoaşterea OMS, au ales data de 5 mai. NOTĂ: Pe 12 mai este marcată, din 1974, „Ziua internaţională a asistenţilor medicali”
– „Ziua Mondială pentru Igiena Mâinilor”, lansată în 2009, cu prilejul Campaniei globale „Salvează vieți: Spală mâinile!”, pentru a pune accent pe conștientizarea importanței acestei simple acțiuni; aproape 70% din infecțiile asociate asistenței medicale, aproape 30% din afecţiunile diareice şi 20% din infecţiile respiratorii pot fi prevenite prin igienizarea corectă a mâinilor
– „Ziua Europeană pentru Viaţă Independentă”, declarată, începând din anul 2014, de Reţeaua Europeană pentru Viaţă Independentă (European Network of Independent Living – ENIL), din care fac parte organizaţii şi persoane cu dizabilităţi din mai multe ţări europene, pentru a sărbători importanţa drepturilor, valorilor şi principiilor unei vieţi independente în rândul persoanelor cu dizabilităţi
– 1813: S-a născut Sören Aabye Kierkegaard, teolog, filosof şi scriitor danez; gândirea sa a influenţat teologii protestanţi şi filosofii existenţialişti ai secolului al XX-lea (m. 1855)
– 1815: S-a născut dramaturgul francez Éugene Labiche (m. 1888) – 210 ani
– 1818: S-a născut Karl Marx, teoretician social şi economist german; fondatorul mişcării comuniste, al cărei program l-a elaborat împreună cu conaţionalul său Friedrich Engels, în 1848, în „Manifestul Partidului Comunist”; organizator şi lider al Internaţionalei I; pornind de la ideea de dialectică derivată din Hegel, a formulat, împreună cu Engels, bazele materialismului istoric; concepţiile sale filosofice, economice şi istorice au influenţat puternic societatea secolului XX (m. 1883)
– 1819: S-a născut compozitorul polonez Stanisław Moniuszko (m. 1872)
– 1821: A murit (pe insula Sf. Elena) Napoleon I Bonaparte, împărat al Franţei (1804-1814 şi 1815); unul dintre cei mai străluciţi comandanţi militari din istorie; de numele său se leagă Codurile civil (1804), comercial (1808) şi penal (1810), ce au dat o nouă bază relaţiilor juridice; politica sa externă s-a bazat pe un lung şir de războaie („războaiele napoleoniene”) pentru hegemonie în Europa; după prima abdicare (1814), revine în Franţa la 1.III.1815 („cele 100 de zile”), dar este înfrânt de armata anglo-prusacă şi silit din nou să abdice; va fi exilat pe insula Sf. Elena din Oceanul Atlantic, unde va şi muri (n. 1769)
– 1829: S-a născut Shusaku Honino, legendar jucător japonez de Go (m. 1862)
– 1837: A murit compozitorul italian Antonio Zingarelli (n. 1752)
– 1846: S-a născut scriitorul polonez Henryk Sienkiewicz; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1905 (m. 1916)
– 1892: A murit chimistul german August Wilhelm von Hofmann, fondatorul Societăţii germane de chimie (n. 1818). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 2 sau 6 mai 1892
– 1904: A murit Jókai Mór (de Ásva), scriitor şi publicist ungar (n. 1825)
– 1910: S-a născut Wilhelm von Vacano, arheolog german, specialist în arta etruscă (m. 1997) – 115 ani
– 1914: S-a născut actorul american de film Tyrone Power (m. 1958)
– 1915: S-a născut Alice Faye, actriţă de film şi cântăreaţă americană (m. 1998) – 110 ani
– 1917: S-a născut Pío Leiva, legendă a muzicii cubaneze, fost membru al grupului „Buena Vista Social Club” (m. 2006)
– 1921: S-a născut fizicianul american Arthur Leonard Schawlow; cercetări în domeniul spectroscopiei; a propus (1958), împreună cu Charles Townes, principiul de funcţionare a laserului; Premiul Nobel pentru fizică în 1981, împreună cu conaţionalul său Nicolaas Bloembergen şi suedezul Karl Siegbahn (m. 1999)
– 1922: S-a născut Monica Lewis, actriţă şi cântăreaţă americană (m. 2015)
– 1927: S-a născut Charles Rosen, pianist şi publicist muzical american (m. 2012)
– 1928: S-a născut cineastul, romancierul şi documentaristul francez Pierre Schoendoerffer; membru fondator al academiei care decernează Premiile César (m. 2012)
– 1942: S-a născut interpreta americană Tammy Wynette, supranumită „Prima doamnă a muzicii country” (m. 1998)
– 1962: S-a născut James Redford, scriitor, producător, regizor şi activist american; a produs şi regizat documentare despre subiecte importante, precum mediul şi educaţia; fiul actorului şi regizorului Robert Redford (m. 2020)
– 1976: S-a născut actorul american Sage Stallone, fiul lui Sylvester Stallone (m. 2012)
– 1996: A murit poetul chinez Ai Qing (cunoscut sub pseudonimul Jiang Haicheng) (n. 1910)
– 2007: A murit fizicianul american Theodore Harold Maiman, inventatorul primului laser funcţional (n. 1927)
– 2010: A murit cântăreaţa italiană de operă Giulietta Simionato (n. 1910) – 15 ani
– 2010: A murit pianistul german Alfons Kontarsky (n. 1932) – 15 ani
– 2011: A murit, în Australia, britanicul Claude Choules, ultimul veteran care a luptat în ambele războaie mondiale şi ultimul marinar care a activat în prima conflagraţie mondială (n. 1901)
– 2011: A murit dramaturgul american Arthur Laurents (Arthur Levine), autorul scenariilor pe baza cărora au fost regizate musicalurile „West Side Story” şi „Gypsy” (n. 1918)
– 2015: A murit Isai Cârmu, pictor, grafician şi portretist din Rep. Moldova (n. 1940) – 10 ani
– 2023: A murit scriitorul Philippe Sollers, personalitate a scenei literare franceze şi a „Tout-Parisului” (expresie care se referă la elita pariziană) timp de peste o jumătate de secol; autor a peste 80 de romane, eseuri şi monografii, director de reviste şi mult timp un obişnuit al televiziunii, asociat cu mișcarea artistică a postmodernismului; a cunoscut notorietatea cu romanul său „Femmes” în 1983; fondator al revistei și al colecției „Tel Quel” (n. 1936)
– 2024: A murit Cesar Luis Menotti, fotbalist și antrenor argentinian; a format echipa care a adus Argentinei primul titlu mondial, în 1978 (n. 1938) – 1 an
Sursa: RADOR