Ascultă Radio România Constanța Live

FOTO | Trei seri de „Regal Dobrogean” la Constanța, de ziua Dobrogei

Români, aromâni, armeni, greci, romi, ruși-lipoveni, tătari, turci, pe scena Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin” din Constanța.

FOTO | Trei seri de „Regal Dobrogean” la Constanța, de ziua Dobrogei

Publicat de Adina Sîrbu, 14 noiembrie 2024, 12:49

La 146 de ani de când Dobrogea a revenit între hotarele românești, Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, oferă publicului trei spectacole gratuite, găzduite de Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin” din Constanța.

Revenirea ținutului dintre Dunăre și Marea Neagră la Patria Mamă, eveniment istoric sărbătorit în fiecare an la data de 14 noiembrie, este marcată, între 13 – 15 noiembrie 2024, prin trei spectacole sub genericul: „REGAL DOBROGEAN”.

Din anul 2015, Dobrogea are un imn ce preamărește acest ținut definit de multiculturalitate, istorie și cultură dintre Dunăre și Mare. „Imnul Dobrogei”, compus de compozitorul Dumitru Lupu, pe versuri de Carmen Aldea Vlad, a deschis prima seară de „Regal Dobrogean” în interpretarea tenorului Iulian Bratu, artist liric al Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța.

Prima seară folclorică a continuat cu dansuri ale diferitelor comunități care trăiesc în Dobrogea. A fost o călătorie prin bogata diversitate etnică pe care o are acest ținut.

Constănțenii i-au aplaudat mai întâi pe copiii de la Grupul vocal „Giocoso”, în traducere mișcare veselă, un grup de copii cu vârste între 6 și 12 ani, pentru care muzica este o preocupare dominantă. A fost înființat în anul 2010 de prof. Rodica Iftime, de la Centrul Cultural „Teodor T. Burada”. Aseară au smuls aplauze cu „Hora dobrogeană”, cântec al regretatului Ștefan Vlad.

A urmat Ansamblul „Iholu” al Comunității Armâne din Constanța. Anul acesta a împlinit 20 de ani de la înființare, sub coordonarea Mirelei Goga. Din 2004, „Iholu” are o activitate neîntreruptă în promovare a costumelor, dansurilor și cântecelor armânilor din Constanța.

Nu există dobrogean care să nu fi dansat vreodată geamparaua, pandelașul, cadâneasca sau paidușca și să nu fi fredonat „Kalinca” sau „Șaraiman”.

 „Reabina” este, din 2018, ansamblul susținut de Consiliul Local și Primăria comunei Ghindărești și care promovează cântecele și tradițiile rușilor-lipoveni din România. Conducătorul grupului, Anișoara Matei, spune că cei 17 membri nu lipsesc de la niciun eveniment al comunității. Dobrogea este pentru ei plaiul natal din Ghindărești. Din costumul lor popular nu lipsește „batista”, care în trecut era dată bărbaților, să își amintească de persoana iubită lăsată acasă atunci când plecau în armată.

Minunate și costumele fetelor de la Ansamblul „Galuboe More” al Comunității Rușilor Lipoveni din Constanța, care au fluturat baticul colorat, în dansul lor tradițional.

Tocmai de la Albești, au vrut să arate cât de bine conviețuiesc dobrogenii și membrii Ansamblului „Plai de dor”, care au dansat și grecește, și românește, pregătiți de coregraful Elena Dordea.

Purtând costume adevărate bijuterii ale artei populare, au urcat pe scenă turcii și tătarii din Ansamblurile „Canlar”, „Canrenkler”, „Qanara” și  „Fidanlar” și au adus cu ei istoria și spiritul comunității turcești și tătărești.

De departe cel mai numeros ansamblu a venit din comuna constănțeană Lumina. Evident numele său are legătură cu numele localității. Cei 100 de membri ai Ansamblului „Luminițe dobrogene” (solist Marin Petrică Cristian) au adus pe scenă frumusețea portului, cântului și dansului dobrogean și au umplut scena de bucurie și culoare. Pregătiți tot de Elena Dordea, doar ce s-au întors dintr-un turneu din Turcia și nu este singurul turneu internațional. De altfel, inimoasa doamnă coregraf Elena Dordea se ocupă de pregătirea copiilor în promovarea dansului popular în aproape întreg județul Constanța. Cu cei de la „Flori dobrogene” (solistă Ingrid Georgiana Maftei), ansamblu al comunei Mihail Kogălniceanu înființat cu 7 ani în urmă, doar ce s-a întors de la Festivalul Internațional de Folclor din Muntenegru.

De la Mangalia, au încântat publicul cu dansul și costumele viu colorate, dar mai ales prin neuitatul cântec „Șaraiman”, Ansamblul „Șatra”,înființat în anul 2018 de Asociația „Zestrea callatiană”.

„Nairi” este numele ansamblului Comunității Armenilor din Constanța, un grup de femei care prezintă, de 7 ani, farmecul dansului armenesc, cu influențe asiatice în linia melodică și mișcări line și rafinate.

Pe scena constănțeană au mai urcat: Ansamblul Folcloric „Silișteanca” din comuna Siliștea, Ansamblul Folcloric „Izvorașul dobrogean” din comuna Fântânele, solistă Adelina Ciortescu, Ansamblul Studențesc al Universității Ovidius Constanța, Ansamblul „Lilici dit mai” din Constanța, Ansamblul „Româncuța” din Cumpăna, Ansamblul „Balkaneros” din Ovidiu, Ansamblul „Armânamea” din Ovidiu,  Ansamblul „Elpis” al Comunității Elene din Constanța și Ansamblul „Dobrogeanca” din Ovidiu.

Astăzi, 14 noiembrie, de la ora 18.00, va avea loc cel de-al doilea spectacol, susținut de Ansamblul Folcloric Profesionist „Brâulețul” alături de solista Elena Plătică și invitații: Doinița & Ionuț Dolănescu, Ioana Maria Dolănescu, Mariana Ionescu Căpitănescu, Laura Lavric, Valentin Sanfira, Marilena Bordianu, Cătălina Alexa, Ştefania Sirin Narenji. Dirijor: Cristian Obrejan.

Vineri, 15 noiembrie, de la ora 19.00, va avea loc un concert extraordinar susținut de ANDRA.

Biletele cu intrare gratuită au fost epuizate imediat ce au fost anunțate cele trei spectacole dedicate Zilei Dobrogei.

Redactor: Liliana Fustanela

Tradițiile satului românesc de Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creștinătății
Cultură duminică, 12 aprilie 2026, 08:05

Tradițiile satului românesc de Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creștinătății

Sărbătoarea Învierii Domnului, Paștele, este considerată cea mai importantă din an, praznicul praznicelor, momentul triumfului vieții asupra...

Tradițiile satului românesc de Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creștinătății
Episcopul Tulcii Visarion: „Învierea lui Hristos este cu adevărat temelia de granit a credinței creștine”
Cultură duminică, 12 aprilie 2026, 07:50

Episcopul Tulcii Visarion: „Învierea lui Hristos este cu adevărat temelia de granit a credinței creștine”

„După Învierea Mântuitorului, moartea omului nu mai este decât o trecere pe un nou tărâm. Învierea Domnului este temelia de granit a...

Episcopul Tulcii Visarion: „Învierea lui Hristos este cu adevărat temelia de granit a credinței creștine”
Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie: „Lumina lui Hristos este bucurie, pace, dragoste, iertare”
Cultură duminică, 12 aprilie 2026, 07:14

Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie: „Lumina lui Hristos este bucurie, pace, dragoste, iertare”

„Nu vă temeți de primejdiile exterioare, dacă avem Lumina lui Hristos! Să ne îmbrăcăm sufletul în această Lumină, să fim buni și...

Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie: „Lumina lui Hristos este bucurie, pace, dragoste, iertare”
Preotul Ioan Valentin Istrati: „Hristos este Lumina Infinită”
Cultură sâmbătă, 11 aprilie 2026, 18:23

Preotul Ioan Valentin Istrati: „Hristos este Lumina Infinită”

În Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, în Sâmbăta Mare, se aprinde, de obicei între orele 12.30 – 14.30, Lumina Sfântă –...

Preotul Ioan Valentin Istrati: „Hristos este Lumina Infinită”
Cultură vineri, 10 aprilie 2026, 10:17

Tradiții populare în Vinerea Mare

Vinerea Mare, numită și Vinerea Scumpă, Vinerea Seacă sau Vinerea Șchioapă, este considerată cea mai „neagră” zi din calendarul creștin...

Tradiții populare în Vinerea Mare
Cultură vineri, 10 aprilie 2026, 09:45

Calendar istoric MINAC: 10 aprilie – Crucea din calcar de la Callatis și memoria credinței

Vinerea Patimilor, cunoscută și ca Vinerea Mare, ocupă un loc central în calendarul creștin-ortodox, marcând momentul răstignirii și morții...

Calendar istoric MINAC: 10 aprilie – Crucea din calcar de la Callatis și memoria credinței
Cultură vineri, 10 aprilie 2026, 09:29

Sfânta și Marea Vineri – Ziua Răstignirii și a Prohodului Domnului

Vinerea Mare, numită în calendarul ortodox Sfânta și Marea Vineri, este ziua în care Fiul lui Dumnezeu a fost răstignit pe cruce și a fost pus...

Sfânta și Marea Vineri – Ziua Răstignirii și a Prohodului Domnului
Cultură vineri, 10 aprilie 2026, 08:12

În Vinerea Neagră rememorăm răstignirea Mântuitorului și admirăm o icoană ce prezintă scena plângerii lui Iisus

E Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă, așa cum au numit-o bătrânii satelor, ziua în care se cântă Prohodul Domnului în toate...

În Vinerea Neagră rememorăm răstignirea Mântuitorului și admirăm o icoană ce prezintă scena plângerii lui Iisus