Uciderea cormoranilor din Deltă nu va duce la creșterea resursei piscicole, dar va afecta populația de pelicani

Publicat de Adina Sîrbu, 10 iunie 2023, 14:43

Deși cercetătorii susțin că sacrificarea păsărilor ihtiofage nu va avea ca rezultat creşterea resursei piscicole,  pescarii şi autorităţile din Delta Dunării apreciază actul normativ în baza căruia cormoranii din amenajările piscicole private vor putea fi extraşi controlat.

Mihai Marinov, specialist al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării a declarat pentru AGERPRES că reducerea numărului cormoranilor va afecta şi populaţia de pelicani, pasăre simbol a Deltei, pentru care turiştii vizitează Rezervaţia.

”În anii ’70, s-au omorât pelicani mai puţin, dar în schimb cormorani şi alte specii – stârci, egrete, inclusiv specii de păsări care nu mâncau peşte – au fost sacrificate aproape două milioane de exemplare, conform unei anumite lucrări, şi peştele, dimpotrivă, în loc să crească, cum toţi aşteptau, a scăzut şi mai tare. Deci, omorârea păsărilor ihtiofage nu va duce la creşterea resursei piscicole, ci dimpotrivă. Asta spun studiile care se bazează pe date din teren”, a afirmat reprezentantul INCDDD.

Mihai Marinov a amintit că principala cauză a scăderii resursei piscicole este sistematizarea Rezervaţiei, care a presupus transformarea luciului de apă în amenajări stuficole iniţial, apoi în amenajări agricole, schimbările făcute în Deltă de-a lungul timpului afectând resursa acvatică.

”Sunt date care sugerează că omorârea cormoranilor ar afecta probabil foarte mult şi pelicanii comuni, pentru că există o simbioză. Ştie toată lumea că cele două specii pescuiesc împreună, iar fără cormorani pelicanii nu ar mai avea acces la resursă. După cum ştiţi, în Delta Dunării avem zeci şi sute de mii de turişti care vin să vadă aceste păsări, nu altceva. Cine ar veni să vadă o deltă pustiită, fără păsări?” a remarcat cercetătorul Mihai Marinov.

El a atras atenţia că existenţa cormoranilor este o dovadă a faptului că în Deltă există peşte, aşa încât această activitate poate fi declarată una durabilă.

”Prin simpla prezenţă a pelicanilor şi cormoranilor avem dovada că încă există peşte, o dovadă ştiinţifică ce permite desfăşurarea în continuare a pescuitului comercial şi celui sportiv în Delta Dunării. E simplu: avem păsări ihtiofage, avem peşte, înseamnă că nu există nicio dovadă care să permită interzicerea pescuitului în Deltă”, a menţionat cercetătorul INCDDD.

Pescarii şi localnicii cunosc egătura dintre cormorani, pelicani şi peşte.

”Păsările formează un cerc larg în jurul unui banc de peşte, apoi cormoranii intră în apă şi mână  peştele spre centru, iar cercul se restrânge. Pelicanii la suprafaţă bat din aripi şi se duc şi ei spre centru simultan. Când îi îngrămădesc, toţi se reped şi înghit peştele”, a declarat Costel B., din Sulina. El a explicat și de ce sunt nemuțumiți pescarii:  ”Cormoranii iau peştele din plasele pescarilor. Ciocul lor este zimţat şi rup plasele”.

Modificările Legii nr. 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic permit extragerea controlată a cormoranilor din amenajările piscicole private din Deltă şi complexul Razim-Sinoe, tot anul, în baza unei cote de recoltă, în condiţiile în care în Rezervaţie nu este permisă vânătoarea. Schimbările legislative vor intra în vigoare după promulgarea legii şi sunt aşteptate de pescari.

”În ultimii ani, cormoranii s-au înmulţit, au fost găsiţi în talienele pescarilor, ceea ce înseamnă că peştele din zona respectivă e ori mâncat, ori speriat. Aceste păsări pot cauza foarte mult prin distrugerea plaselor şi alungarea peştelui din zona respectivă. S-au înmulţit atât de mult şi în zona de lac, şi în zona de mare. Practic, oriunde ai arunca unealta de pescuit regăseşti cormorani. Orice măsură care vine în sprijinul limitării numărului de cormorani e binevenită”, a declarat preşedintele Asociaţiei Goloviţa din complexul Razim-Sinoe, Cătălin Balaban.

Proprietarii de incinte piscicole din Deltă susţin că pagubele provocate de cormorani ajung şi la 80% din producţia anuală, potrivit guvernatorului Rezervaţiei, Gabriel Marinov.

”În cazul amenajărilor piscicole, cormoranul reprezintă unul dintre principalii factori de pierderi materiale, iar lucrul acesta impietează în cascadă asupra altor elemente, inclusiv cele de mediu. O presiune mare în ceea ce priveşte pescuitul în apele naturale nu poate fi decât dăunătoare ecosistemului. Sunt 539 de pensiuni cu peste 12.000 de paturi. Vă daţi seama că şi cererea de peşte e una însemnată”, a afirmat guvernatorul.

El a atras atenţia asupra faptului că extragerea controlată a cormoranilor din Rezervaţie va avea un traseu similar cu cel al extragerii controlate a şacalilor din Deltă.

”Această legislaţie nu face referire la apele naturale, ci doar la piscicultură şi acvacultură.  (…) Extragerea controlată presupune o cotă, un număr de exemplare alocate, care are la bază un studiu care propune ministerului (Mediului – n.r.) numărul de exemplare ce trebuie extrase, iar pentru a se ajunge la acest moment trebuie să existe dovezi clare şi indubitabile cu privire la pagubele pe care le provoacă aceste animale”.

Potrivit INCDDD, în Rezervaţie, trăiesc trei specii:  cormoranul mic, specie strict protejată  – aici se află aproape 60% din populaţia mondială,  cormoranul mare şi cormoranul moţat, această ultimă specie fiind foarte rară. Anul trecut, în Deltă au fost număraţi circa 40.000 – 50.000 de cormorani, respectiv aproximativ 10.000 de perechi.

AGERPRES/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: pixabay.com